Skip to content

Instantly share code, notes, and snippets.

@me-suzy
Last active May 22, 2024 14:11
Show Gist options
  • Save me-suzy/5ad409fd6a68a480349935fed91c8d4d to your computer and use it in GitHub Desktop.
Save me-suzy/5ad409fd6a68a480349935fed91c8d4d to your computer and use it in GitHub Desktop.
Comparatii
-----------------------ESTE CA SI--- CA O--- CA UN ---- A FOST CA SI CUM-----CA SI CAND------DE PARCA---INTOCMAI CUM---CARE PARCA---CU ACEEASI---CA ATUNCI CAND---PAREA CA...PRECUM UN | AIDOMA UNEI | E (in buna masura) CA SI CUM | CA SI CAND | INTOCMAI CA | CA UN SERVITOR CREDINCIOS CARE | LA FEL CUM | CA SI CAND | ASA CUM | TOT ASA CUM | CA O | CA O | DE PARCA AR | CA ATUNCI CAND | PARE UN | ASA CUM ARE NEVOIE UN OM CARUIA DOCTORUL TREBUIE SA-I SALVEZE VIATA | DUPA CUM FULGERUL DACA...AMESTECAT CU... PRODUCE ..TOT ASTFEL | CA UN OM CARE SE PREGATESTE SA | DE PARCA | ...AJUNGE CA UN PACIENT CARE | INCAT PAREA | ERA AMESTECATA CU O DURERE VIE, ASA CUM | CA DE UN (roasa de oportunism ca de un cancer malign) | CA ATUNCI CAND | ASEMENEA UNUI CIOCAN CARE | ASA CUM AR FACE-O UN JUCATOR DE CARE | ESTE PRECUM | ASEMENEA | ESTE CA...STICLA: N-ARE VALOARE DECAT PRIN CEEA CE SE PUNE IN EA | CA SI (trasnetul care...tot astfel) | I se parea ca / INTOCMAI CA UN | INTOCMAI CUM / | POATE FI PRIVITA CA | CA UN OM CARUIA | CA UN OM CARE | I SE PAREA CA | INTR-UN MOD IN CARE | PAREA SA SPUNA si el, asa cum spunea Eminescu: ""--- | CA NISTE | SE SIMTEA PARCA | DE PARCA | IN ACELAI FEL IN CARE | ASEMENEA UNUI | FACAND DIN ELE | VRAND PARCA | CA O | CARE PARCA | IN ACELASI FEL IN CARE | PRECUM copacul absoarbe lumina soarelui | CU ACEEASI PRICEPERE CU CARE UN OLAR MODELEAZA LUTUL | CU ELASTICITATEA OMULUI CARE | ASA CUM UN | CA PE UN/ CA PE NISTE | PALPAITOR/ARZATOR/ CA UN | VRAND PARCA SA | cu maretia unei Albe ca Zapada lipsita de grija piticilor | ca pe o masina | la fel ca un | la fel de amar ca | CA INTR-UN | CA INTR-O | MA SIMTEAM CA | AR INSEMNA SA | AI FI CREZUT | CUM FAC OAMENII CARE | DACA TI-AI PUTEA/DACA TI S-AR PUNE LA DISPOZITIE O STEA | ar fi putut sa | ingrijiti de aceeasi grija cu care | crezu ca | parea ca | il fixa parca prin mrejele unei admiratii | nu m-ar mira ca odata vindecata sa | si aceasta pluteste in jurul figurii sale ca un impenetrabil nor de taina | daca ai fi avut darul unui vrajitor si ai | ca intr-o | ca si animalele lui Dumas care | tesuta parca din nori si lumina | CUM IA fierarul un fier, o inroseste , o bate , o rasuceste , ii da in sfarsit o forma regulata | avea senzatia ca | ar fi putut sa | era soiul acela care | l-ar duce intr-un | ar vrea totusi sa | ar vrea sa | i-ar placea sa | crede ca | ai fi zis ca | pare ca | s-ar fi zis | ai fi putut crede/spune | imi doresc sa | il cuprinde acea | care ar fi putut | intocmai ca | se credea | i se parea | se gandea cu spaima | cum este cea care | strabatut parca de | simteam ca | aveam senzatia | CREDEA CA O stafie | i se parea ca | s-ar spune/crede ca | ascultandu-le ti se pare ca | Inima ei DE temnicier | amplifica bataile CA IN ritmul ceasului de cuc | de genul celor care | poate fi comparat cu | ar fi putut sa | e la fel ca atunci cand | asemenea unui/unei | in felul in care | ii venea sa | credea | i se parea | in acelasi mod in care | vrand parca sa-si | precum se (precum se sparge valul in stanca) | incat numai daca as fi fost | daca ar fi sa | inchipuindu-si/se | ca a unui | acelasi... ca a unui | ca un fel de | care se | ca aceea a | aidoma acelui | s-ar putea crede ca | ai fi zis ca | simtea cum se transforma | parea ca se afla fata in fata cu | ca in fata unei | i se parea ca | pare o | ceea ce inseamna sa | ar insemna sa | pe cand | CA ATUNCI CAND | ca nu cumva | ca intr-un | ca aceea a | intr-un fel de | daca cineva ar fi vrut sa-l | Nimenu nu trece pragul laboratorului sau literar fara un pasaport in regula, fara un mandat de aducere | cuvantul e rana care face sa rodeasca sufletulo lor | rataceste prin desisul minciunii si al prefacatoriei | aceste mici amanunte se prind de simtirea noastra ca niste casrlige de undita si ne trag inapoi fara ca sa ne putem impotrivi ! cu mana necrutatoare, el picura totdeauna fierea fatalitatilor pamantene in potirul beatitudinilor ceresti | s-ar putea crede ca | care te face sa | aveam senzatia ca | un fel de | ca atunci cand | As fi vrut sa | incat aveam impresia ca | parca de un | ERA UN FEL DE | CA PE O | CA UN FEL DE | ACEEA A UNEI fiice | IN FELUL IN CARE | EXACT CA IN | CA DINTR-UN | CA SUB (efectul) | CA PENTRU (rugaciune) | AI FI ZIS CA | AI ZICE CA | CA SI | CA PE | CA A | CA ATUNCI CAND | Luand forma unui | CUM AR ATINGE | CA DE (stralucirea orbitoare ca de omat a stelelor) | CA PE UN | care domina cu gravitate misterul ce INCONJOARA INTR-UN lant greoi si sinistru originea starilor sale sufletesti. | DE FELUL CELOR | printr-un fel de | ai fi putut crede ca | orientata cumva spre | CA DINTR-O, CA DINTR-UN ! unei asa numite | in genul acelor | avea ceva din melanconia | CU ACEEAsI viteza CU CARE sangele strabate venele in drumul lui spre inima | CA LA AUZUL UNUL | intocmai ca / precum| angajandu-ne parca intr-o aventura in care | incepe sa se fragmenteze in mod asemanator suprafetei oceanice | CA IN interiorul unui | in egala masura cu | cu aparenta unui soare cald si stralucitor asezat peste o lume fara ceata. | DACA X din... LUI y nu i-a mai ramas | in timp ce... lui X | dupa cum...la fel si eu simteam | CA FATA DE UNA CARE | in felul cum obisnuiesc zeii | CA DUPA O (atipire scurta) | CA INTRE | inmarmurit CA LA vederea zeitei bunatatii care il atinge | se inaspresc CA DUPA O descarcare electrica | CA INAINTE DE cutremur | IN STILUL/MANIERA LUI/UNUI | iti face impresia unui | de-ai zice ca e plamadit din | ca in cazul | incat ai fi zis ca | pe care o luam drept obraz numai prin faptul ca-i ocupa locul | ai zice ca | parca ar fi luate dintr-un film | Acum sunt mai odihnita iar gandurile PAR A mi se limpezi, oferindu-mi ragazul stabilitatii | de care se simte cuprins CA DE-O putere supranaturala | pantecul II ERA CA incercuit de niste doage taioase | CA PENTRU A goni ceva respingator | CA SMULSE de vant | SE VEDEA inconjurat de o haita de lupi | s-ar fi zis ca / se poate afirma-spune ca / putem crede ca | se prezinta ca o | rezultat parca din | incat ai fi zis ca e un | pe care o puteai lua drept | de-ai zice ca e plamadit din | aveam impresia ca | CA IN CAZUL | in stilul lui | Am senzatia ca | face impresia unei | de felul celei din | in felul cum | i se pare ca | cumva, o forta o..| simt ca | ceva o | ai spune ca | ai fi zis ca | ai zice ca | gandesti ca | Ar (ucide fara mila) | o singura lovitura adanca, CA DE bisturiu | sub forma unei | ca pe o | ca la (defectarea statiei de lucru) | ai fi crezut ca | ca din | ca de o | ca printr-o | ca in | ca intr-un | ca dintr-o | asa cum un" | in timp ce | "la fel cum" | "aidoma unui" | tot astfel | in acelasi mod | mi-a dat sentimentul | caracteristica | o traiam PRINTR-O ceata vie si tremuratoare | VENIND DIN (interiorul) | CA DIN | CA DINTR-O | CA LA O | CA DE O | lua forma unor | foarte asemanator cu o | ar fi vrut sa | izvorata parca dintr-un | are ceva din dezolarea spatiului | cu toata inima pe care o poate cunoaste un iubit | CA PE O | mi se parea ca | egala cu | echivalenta cu | ca cea pe care | ca pe un | ma face sa cred ca de fapt | luate parca dintr-un roman al lui Jules Verne | ca pe un | ca de un | comparabila cu | ca in cazul unei (rani ce nu se mai inchide) | similara cu | resimtita ca o | avea ceva specific omului | te-ai fi putut crede intr-o excavatie | capatand coordonatele unui cerc care | tipice | l-as fi facut sa | mi se parea ca | ce fac aceeasi impresie ca | lasa impresia unei | se potrivesc mai degraba cu | ca printr-o (vraja) | cat un (are o minte cat un punct de cerneala invizibila) | SPECIFIC | e aceeasi senzatie ca atunci cand | prezinta caracterele | specifice | Iti vine sa crezi c-a | a-i zice ca | de zici ca | este genul de carte care-ti ofera | eram tentat sa | ai fi zis ca - ai zice ca - ai crede ca - ai banui o oarecare | par sa fie facute din | traiam senzatia unei caderi | facuse sa se nasca in mintea mea ideea unui cataclism | specifica | aveam sentimentul clar ca | ma simteam | da iluzia unei (flacari eterne) | se facea ca | cum ca | imi spuneam ca ar trebui sa | ca in (lumina unui vis) | s-ar zice ca | mi se pare ca | in felul in care | s-ar zice-spune ca | in felul (albinei) in care | in genul acelei | din pozitia (sufletului care se) | CA DIN | CA SI IN | CA PRIN | CA ATUNCI CAND | CARE-TI LASA IMPRESIA UNUI fel de haos | intocmai ca o | gandindu-ma ca as putea sa | ca dintr-o | ca pentru | ai fi zis ca | Adeseori ai impresia unui alchimist modern, care cu migala stiintifica | a incercat parca sa | se realizeaza la ochi exact in acelasi mod ca intr-un | PAREA CA (se desprinde tot sufletul din mine) | in maniera in care/unui | despre care simti ca | e ca atunci cand | in felul in care | are acelasi efect ca | caracteristic | aducea mai mult cu o | specifica | PUS IN IPOSTAZA UNUI | sub forma a | in felul in care | SE VEDEA smulgand izolatiile | AS FI VRUT SA | AR FI AVUT NEVOIE SA AIBE LANGA EL | AR FI PUTUT (provoca..) | CA INTR-O/INT-UN | DE FORMA UNEI | SE PREFACEA INTR-UN | SE VEDEA PE EL | ARE VIZIUNEA UNUI peisaj.. | o examina INTOCMAI CUM studiezi | IN SENSUL | FACE/DADEA IMPRESIA UNUI | au facultatea unei | in chip de | comparabila | IN ACELASI FEL IN CARE | CARACTERISTICA | IN ACELASI MOD IN CARE | Au avut efectul unor | Mi se parea ca | Aveam senzatia ca | In maniera | de zici ca | SIMILARA CELEI PROCURATE DE | este totuna cu | Abatele FUSESE PENTRU EL CEEA CE sTIINtA ESTE PENTRU Dumnezeu inaintea universului | caracteristica / are caracteristica unei | in sprijinul demontarii unor teorii stiintifice | comparabil cu cea a | ca intr-o | eram insotit de impresia ca | invaluit, coplesit, chinuit, bantuit DE IMPRESIA CA | DE ZICI CA (isi rupe nasul) | DUPA MODELUL UNEI | CU ACEA | DAU IMPRESIA UNEI | IN POSTURA/IPOSTAZA UNUI | IN FELUL CUM | DIN UNGHIUL | DUPA ACEA | PE CARE NUMAI | SE IDENTIFICA CU ACEA | INTOCMAI CA ATUNCI CAND | CU EFORTUL | IN MANIERA IN CARE | AM PERCEPTIA UNUI | IN ACELASI FEL IN CARE | IMITA ACEA | ca dintr-o lume in alta | CA ATUNCI CAND | ASA CUM PROCEDEAZA | ASEMANATOARE | SUB INCIDENTA | ASEMANATOARE CU \ IDENTICA CU | SPECIFIC | CA AL UNEI | INTOCMAI CA | ca intr-un soi de | poate fi asociata cu | marcat de / animat de | E ca atunci cand | sesizand acea | CA IN CAZUL | S-AR CONSIDERA CAZUT IN | DARUIT CU ACEA \ ASA CUM FAC/Procedeaza | asemanat/asemuit cu o | Il putem compara cu un | CARE PARCA MA | CA DE (carusel) | CUM AR FACE-O UN | DE TIPUL UNEI | S-AR SPUNE CA | As prefera sa aiba un chip | In postura unui | LASA IMPRESIA UNEI | SIMTINDU-LE CA PE CEVA STRANIU | Din punctul de vedere al | ai fi putut crede ca este un | SIMILARE UNEI | AI FI PUTUT CREDE CA-I UN | CA DIN (foalele colosale ale unei fierarii veci) | Lise paru ca aud cum se freaca intre ele cutele aerului | lasa impresia unui | INVREDNICIT DE | AVEAM SENZATIA CA | CUVENITE UNEI | TIPIC/SPECIFIC UNEI/PROPRIU UNEI | AVEAM IMPRESIA/LASA IMPRESIA UNEI | AVEAM SENTIMENTUL (intoarcerii la..) | CA INTRE | DIN PERSPECTIVA UNEI | AI CREDE CE | AVEAM IMPRESIA CA |
ASA CUM lumina ca unda se comporta in interactiunile sale cu undele luminoase si ca si corpuscul in interactiunile sale cu corpusculii sau corpurile, ASEMNATOR corpul nostru percepe si are comportament diferit in relatie cu corpurile sau corpusculii si energiile sau undele energetice.
EXEMPLU _ stomacul este o uzinã in care se transformã materia brutã; acolo segãsesc rãdãcinile fiinþei noastre fizice. Materia primã pe care am dat-o stomacului este apoisuccesiv prelucratã in plãmani, in inimã, in creier; ea devine ganduri, sentimente, iar acestea,la randul lor, coboarã in organism pentru a hrãni celulele cu energia lor subtilã
CA CINE? CE FEL DE? UNDE? DE CE? CARE? CUM? IN CE FEL? CAND?
VERB (sau DERIVAT) + COMPARATIE = Il iubesc ca pe (precum) un simbol al tacerilor umane
VERB + ADJECTIV (Intrebari: Ce fel de? Cui?) = caci ea recadea intotdeauna strivitoare
SUBSTANTIV + SUBSTANTIV = acel cercul pasiunilor, acea biblioteca a detaliului, rafturi ale haosului, parchet pe care se lustruiesc gandurile, oglinda in care se oglindesc culorile vii ale sperantelor desarte, o plapuma a neputintei se asterne, o foaie ilizibila de maretie pe care stau scris cuvintele, o carte a ingaduirii care inspaimanta prin continutui ei tragic, extazul muncii
VERB + SUBSTANTIV = sa construiasca din nisipul propriilor simtaminte, sa culeaga eterna inima de copil a omeniri, sa scoti din siciriul ei mumia ridicola a moralei |
(VERB + COMPARATIE (ex. fosnind ca un)
(Adjectiv + COMPARATIE (ex. masiv ca un)
----------------------
Dar sangele se pune in miscare, venele ei se labarteaza, vocea ei se schimba, simte pericolul...
UN CERC SCLIPITOR VENEA SPRE EI, STRALUCIREA LUI IZBINDU-L ORBITOR, AMETINDU-L.
Nucleonii sunt legati printr-o forta nucleara tare, atractiva, care contrabalanseaza repulsia electrostatica dintre protoni. -> PUI ASA: (spectatorii erau)..legati ca nucleonii, printr-o forta nucleara tare, atractiva...
Celula vie este o structura care se lupta continuu pentru a exista, pentru simplul fapt ca existenta sa reprezinta o realitate care iese din cadrul nivelului materiei moarte inconjuratoare. -> PUI ASA: Ca o celula vie, constiinta mea se lupta continuu pentru a exista, pentru simplul fapt ca existenta sa reprezenta o realitate care iesea din cadrul anodinului si anonimatului.
sangele strabate cu viteza venele in drumul lui spre inima. PUI ASA ---> cu aceeasi viteza cu care sangele strabate venele in drumul lui spre inima. Totul pe scena se derula dupa vointa sa.
---------------------
...Trunchiurile vii, pline de seva, a pasiunilor si pulsiunilor lor, isi aratau toate asperitatile suprafetei lor, parand astfel mult mai convingatoare. Personajele create dupa o reteta studiata si imbunatatita in ani de zile, dupa chipul si asemanarea celor ce-si poarta in suflet cand bucurii, cand dureri, imbracate cu cea mai stralucitoare combinatie de alb si negru. Cerneala sperantei ca vei intalni aceasta persoana speciala, se intinde cu usurinta peste reperele tale si iti schimba optica asupra vietii de pana mai ieri. El pare in anumite momente a fi prins sub puterea unei stari adverse, a unui gand nestapanit, tasnit din stransura constiintei asemenea unei torpile scapate de sub control. Dar pana si monstrul poate fi cuprins de spaima acelui simtamant groaznic, ascutit ca un cutit de ghilotina. Crusta care acoperea lava-i launtrica era greu de spart. Nu-mi pasa care este culoarea pielii lui, atata timp cat picteaza panza vietii voastre cu rabdare, sacrificiu si tandrete. Uneori tacerile plang transparent intre parantezele unei ecuatii in care doua necunoscute isi rastignesc amintirile peste falangele orelor de gheata cu fata lipita de palme o remuscare se scutura de gesturi dincolo de noapte aplecata peste propria singuratate mi-ating necredinta si sangereaza.
------------------------------------------
asculta spinii cum cresc pe arcada efemeritatii clipei | a scos din gramada de cenusa a uitarii lumea si i-a redat stralucirea | O copca de aur, prinsa fara veste in paienjenisul de matase al gandurilor | Sufletul are centura de campion | a carui stiinta de necuprins este cazata la acelasi etaj cu suprema intelepciune | un tren este un sarpe cu ciocul de fier, care duce mii de oameni pe spatele lui | cenusiul pulsatiei interioare | Purtam cu noi sacii grei ai moștenirii karmice | o pietricica fosforescenta aplicata pe manușa de catifea a baletului | viata ii MAI ARUNCA UN OS SA ROADA | RAFTUL CEL MAI ASCUNS al “intregului” omenesc | GOLICIUNE sufleteasca | CONFORT profesional | "PROCES DE RACIRE" a personalitatii tale | plenitudine DE GHEATA | O SCURTCIRCUITARE a simturilor | ZIDUL DE FLORI AL simtamintelor | COPACUL FARA COAJA al memoriei | PERDEAUA CRISTALINA a tacerii | autoritatea CU VARF ASCUTIT LA AMBELE CAPETE | TRUDA launtrica | SCANTEIETOARE trezire | isi inalta PLASTIC suferinta | stabatut de niste PULSIUNI in modul gandire | sa patrunda cu totul iN CERCUL INTERIOR al acestui destin | actiunea ei se desfasoara, ca sa zicem asa, iN VID, iN SPAtIUL GOL al ideii | aceasta betie AURIE care, pentru X, inlocuieste si intrece de mii de ori toate stimulentele vulgare, ale alcoolului si nicotinei | Ceva s-a rupt in sufletul sau; o crapatura s-a ivit intr-ansul, o crapatura ingusta si neagra - si, fara voie, cutremurat, ochiul sau priveste fix inauntru, in golul acesta, in acest altceva, in nimicul acesta strain, rece, fara forma si cu neputinta de cuprins, care se afla indaratul propriei noastre vieti calde, pline de sange: el priveste in vesnicul neant dindaratul fiintei noastre | o crancena groaza despuiata de orice ARTIFICII | Seductie CU PERDEA | dorinta CARE ISI ARATA MUSCHII | GOLURI de cunoastere | transformarea PLUMBULUI SUFERINTEI iN AURUL PROPRIEI noastre prezente | trebuie sa exersezi aceasta “evadare” din realitatea dura care te inconjoara, si SA iNCERCI O COBORaRE CU SANIUtA SPRE ACEA realitate invelita intr-o crusta, ce nu poate fi perceputa in mod obisnuit | o obscura ratacire in adancurile unui ocean din care si eu, nestingherit, faceam parte. | Un proces care inainteaza si se desfasoara intr-un desert tot mai arid, vulcanic, pustiu, cu bolovani negri. Forta chemarii inflacarate, facuta prin viu grai, aidoma unui val tsunami care schimba totul in exterior, dar nu schimba nimic inauntrul omului. | Pulberea tacerii ! Limbile de orologiu ce impart painea timpului in parti egale | omul in pieptul caruia sclavul agonizeaza biciuindu-se ca un stapan sever | Timpul m-a inchis in trei cercuri concentrice | Am deschis craterul vremii, timpul tasneste ametit | O ceata pe suflet s-a asezat | Slabiciunea de convalescent capricios vibreaza ca facliile-n oglinzi | Agonizeaza un ochi electric inrosit in sange | Barci goale fara solie | Port sub obraz o masca vie de durere | In transparenta unda in care sufletul ca pestele sageata m-afunda, viata, ma afunda ! Albatros nascut intr-o colivie chemat de o mare pe care n-o stie.
sI TOCMAI CaND ACEST CEAS DE AMINTIRI ESTE PUS iN STARE DE FUNCtIONARE, iNCEPE MAREA REiNVIERE. in starea de coma, Alan nu aude decat glasuri nelamurite, fara sa stie ale cui sunt. DAR APARItIA ACESTOR FLASH-URI DIN TRECUT dezlantuie intr-insul, ca o adevarata forta de presiune, stimulii cei mai puternici care - uimitor - il readuc la viata.
SECRET ARZATOR: In ea se sfasie ceva, ca si cum un organism strain i-ar fi intrat in corp, celulele albe fiind incapabile sa mai lupte cu agresiunea virala. Indecizia ii agraveaza starea psihica. Inima ei recunoaste disperarea. Stapanirea de sine, pastrata cu atata greutate, ca o compresa sterila pusa pe o rana deschisa adanca, nu mai poate fi tinuta sub control. Povara demnitatii artificial mentinuta ii aluneca de pe umeri. Ciocanelul din inima se agita, bate tot mai puternic. Gongul care anunta intrarea in criza se aude tot mai infricosator. La mijloc e vocea cea mai profunda, launtrica, care-i sopteste Laurei, aratandu-i calea de mijloc. Acum, mai mult ca niciodata, ea trebuie sa evadeze din starea abisal-imuabila care o incearca, inainte ca sufletul ei sa se precipite in prapastiile cele mai intunecoase ale nepatrunsului. Sa transforme total reactantul X in exces care in cursul reactiei de nervozitate tinde sa-i epuizeze resursele. Sa se adapteze la noi stimuli antigenici, si prin anticorpii produsi sa se apere de propriile ei decizii si ganduri negative. Sa nu faca cumva ceva necugetat. Chiar si sub imensul focar al nelinistii, sub acea indarjire a pumnilor inclestati, cand toate necunoscutele din ea ard si se inlantuie ca niste nebuloase, Laura isi pastreaza cu strasnicie nervii calmi. Asa s-a intamplat. Intr-o zi, nu stiu cum, parca s-a raspandit in fiinta mea intreaga o mireasma imbatatoare si dulce. Un nume a inceput sa mi se plimbe prin minte, prin suflet, pe buze. Un singur nume, al lui. Nu, nu stiu ce s-a intamplat. Poate ca stie el. El stie tot. Se nascuse in mine acea indarjire. Incetul cu incetul, pas cu pas, durerile il slabeau — mina aceea indirjita nu se mai infigea cu aceeasi fierbinteala, cu gheare tot atit de ascutite, in omul suferind. Totusi, ceva inabusit mai staruia, nu tocmai durere, ci mai degraba o senzatie de ceva strain care apasind si impingind, isi croia drum spre maruntaie. Batrinul sta culcat cu ochii inchisi si asculta incordat cum il smuceste, cum il roade, ii parea ca forta aceea straina, necunoscuta, scormonea in el mai intii cu o unealta ascutita, apoi cu una mai boanta, si ceva se desface, se destrama in el, fibra cu fibra, ceva inlauntrul trupului sau inchis. Nu-l mai sfisia atit de salbatic. Nu-l mai durea — dar ceva mocnea si putrezea incet intr-insul, ceva incepea sa moara. Tot ceea ce traise, tot ceea ce iubise, pierea incet in acea flacara mistuitoare, totul ardea, negru si mocnind, inainte de a cadea ca taciune sfarimicios in namolul incropit al indiferentei. Ceva se intimpla, o simtea nelamurit, ceva se intimpla pe cind sta culcat asa, reamintindu-si cu patima intreaga lui viata. Ceva se sfirsea. Ce era ? Asculta in sine, asculta mereu. si pe incetul, incepu asfintitul inimii sale. Pantecul ii era ca incercuit de niste doage taioase, iar pieptul atat de incordat, incat abia isi putea trage sufletul. Ce putea sa caute ea intr-o odaie straina, daca nu... Isi goni din minte propriu-i gind, ca pe un animal rau, dar imaginea fantomatica a siluetei in fuga se crampona autoritar de timplele lui — cu neputinta s-o mai smulgi, cu neputinta sa scapi de ea. Ce stiu eu despre ele? Ce invartesc ele o zi intreaga? Fiecare gind nou ii sfisia rana tot mai adinc ; avea senzatia ca tot creierul ii sta deschis si insingerat si viermi rosii scormonesc prin el. Teama de a-i intilni ochii crestea din ce in ce. Miinile ii tremurau. Ar trebui sa i-o spun acum, acum, cit sintem singuri, se chinuia el. Dar glasul nu-l asculta ; nu avea putere nici sa-si ridice fruntea. Simtise cum, fara voia lui, o lacrima groasa i se rostogolea pe obraz — si fata nu trebuia s-o vada, exprimand dragostea. Cu totul orbit launtric de lacrimile retinute, nu se putea impiedica sa observe cit de frumos era peisajul : de sub lumini de argint — urcind in valuri verzi si hasurate cu negru de dungile subtiri ale chiparosilor — se zareau dealurile in culori pastelate ; indaratul lor, muntii priveau in vale — severi, dar fara ingimfare — la gingasia lacului, asa cum se uita oamenii in toata firea la jocul naiv al unor copii iubiti. Cit de lin se desfasurau toate, cu un gest deschis, inflorit, primitor, cit de intens te imbia sa fii bun si fericit acest zimbet atemporal de beatitudine pe care Dumnezeu il revarsa asupra sudului sau ! Fericit ! Nauc. batrinul isi clatina capul prea greu. Asta ii destepta din toropeala durerii un gand. Dar nu apuca sa faca nici citiva pasi spre un loc mai retras, ca un ris venind din stinga sa il facu sa tresara... un ris pe care il cunostea si care acum ii sfisia inima. si iata ca afurisitul de ris ii sfirteca maruntaiele ca un ferastrau inrosit in foc. Sa-I omor... sa-i fac una cu pamintul, ciinele ! Gindul acesta ii provoca o ameteala confuza, aproape voluptoasa, care il impinse in magazin, unde cumpara pe un pret mic bita aceea noduroasa. Din clipa cind apuca in pumn obiectul acela greu, puternic si primejdios, se simti mai voinic : o arma da totdeauna unui om plapind siguranta de sine. Simtea cum de la miner ii trecea in muschi o incordare vehementa : Sa-I omor !... Sa-I omor. ciinele!... mormaia printre dinti si involuntar pasul lui greoi si poticnit deveni mai apasat, mai drept, mai iute ; mergea, ba, alerga pe faleza incolo si incoace, transpirind, dar mai mult din izbucnirea pasiunii decit din umbletul accelerat. Ochii surescitati il cautara numaidecat pe dusmanul invizibil. si intr-adevar, in colt, pe fotoliile moi, de trestie, sedeau cu totii, sorbind whisky-soda din paie subtiri — un grup de trintori uniti printr-o convorbire voioasa: sotia, fiica si cei trei inevitabili. Care-o fi ? Care-o fi ? gindea el inabusit, stringindu-si pumnul in jurul maciucii grele. Caruia dintre ei sa-i zdrobeasca scafirlia ?... Caruia ? Caruia ? Dar Erna, fara sa-i inteleaga nelinistea, ii si sarise inainte. O docita neplacuta, ceva care supara, deranjeaza..ceva de care ti-e rusine si pe care nu-l zvarli cat colo numai pentru ca aduce bani...bani imputitii, ticalosii astia de bani cu care le-am stricat... banii astia pe care apasa blestemul lui Dumnezeu... Cum se inghesuie, in leganare si in daruire — parca pro- mitindu-i-se — trupul ei intr-al lui ! El presimte ca, in continutul acestor imagini, se ascunde o veritabila comoara care nu avea nicio legatura cu utilizarea grosiera si exclusiv predictiva la care se dedau cei ignoranti. Poezia este un mesager al gandurilor si simtirii noastre interioare, ea pleaca din suflet si trebuie sa ajunga la suflet, adica sa comunice prin intermediul fiorului poetic. Ea se coace numai la o mare intensitate a simtirii, care-i da forta de transmitere, intelegere si preluare a emotiei autorului de catre cititor. Un iad al simtirii descatusat de rigorile versului clasic, isi tipa greul tehnologic al genezei materiei, dar si sufletesti, care-si cauta descatusarea in vorba. Cum se mai lipesc cu patima anevoie stapinita, chiar sub ochii mei ! Da, asta-i, asta — numai asta poate fi, asta-i — caci in cele doua trupuri care se imbuca fierbe incontestabil o cunoas- tere reciproca, o complicitate care le-a intrat in singe. Da, asta-i, asta-i — numai el poate fi, o citesc in ochii ei pe jumatate inchisi si a caror privire totusi se revarsa.: in aceasta plutire fugara se oglindeste amintirea unei desfatari si mai fierbinti. Un val de caldura ii trece prin inima. Fara voie, prinsa de aceasta chemare a lui, femeia isi ridica privirea ; dar cit de caraghios se infatisa omul acesta scund si gros, cu fata rosie ca inaintea unei congestii cerebrale, cu ochii pierduti si bulbucati, cu miinile iesind din mineci prea scurte si tremurind ridicate in gol —- era penibil sa-i vezi in halul asta. Un sentiment mai uman se rosti in vorbe: "Stai". Ceva mai voia sa iasa dintr-insul •— lovitura ori cuvint — dar brusc se intoarse cu o smuceala, cu picioarele lui greoaie se in-drepta poticnindu-se, repede, tot mai repede, spre scara iar de acolo, in graba, ca o fiinta haituita, sus, spre odai. Caci stiu eu ce ma doare, asta nu-i fierea... asta-i moartea care creste in mine... stiu ca sint un om pierdut, si nici un medic, nici o cura nu-mi mai pot ajuta... la saizeci si cinci de ani nu te mai faci bine... stiu ceea ce ma sfredeleste si scormoneste in mine — asta-i moartea. O agonie, numai o agonie. Uneori, gheara se infigea iar, ca apoi sa-si slabeasca strinsoarea. Dar cealalta durere lovea in timple tot mai adinc ; gindurile, acele bucati de cremene, tari, necrutator de fierbinti, ascutite, ii strapungeau fruntea ; nu, nu voia sa se gindeasca la nimic ; orice, numai sa nu gindeasca ! Batrinul isi descheiase haina si vesta — pintecele mare, rotund, tremura greoi si diform sub camasa umflata. Cu grija isi apasa mina pe locul dureros. Eu sint numai durerea asta, simtea el, numai asta sint, aceasta bucata de carne fierbinte... si numai ceea ce scormoneste inlauntrul meu, numai asta imi mai apartine, asta e boala mea, moartea mea... numai asta sint... asta nu se mai numeste consilier de agentura si comision si nu are nici nevasta, nici copil, nici bani, nici casa, nici firma... numai asta exista cu adevarat, ceea ce pipai acum cu degetele, trupul meu si fierbinteala dinauntru care doare... Restul e nerozie, nu mai are nici un sens... caci ceea ce doare aici, ma doare numai pe mine... ceea ce ma ingrijoreaza, ma ingrijoreaza numai pe mine... ele nu ma mai inteleg si nici eu pe ele... sint singur cu mine, niciodata n-am resimtit asta atit de tare. Sta culcat, cu ochii inchisi, batrinul in odaia amurgita. Era pe jumatate treaz, pe jumatate incepuse sa viseze. si asa, intre somn si trezie, cu simturile amortite, i se paru ca de undeva — dintr-o rana care nu-l durea si pe care n-o stia — ceva umed si fierbinte se prelingea incet, spre maruntaiele sale ; era ca si cind singele i s-ar fi scurs cu totul in propriul lui singe. Nu-l durea acea siroire neva-zuta. Nu curgea puternic, ci incet de tot, asa cum se scurg lacrimile, picurind incropit, asa cadeau stropii, si fiecare strop il nimerea drept in miezul inimii. Dar inima, intunecata, nu raspundea ; sorbea intr-insa, in tacere, valul strain. Sugea ca un burete, ingreunindu-se din ce in ce ; acum crescuse si se inghesuia in inchisoarea strimta a pieptului. Pe incetul, umplindu-se cu totul si apoi dind chiar pe dinafara, incepu sub propria sa povara sa se lase usor in jos, sa destinda legaturile, sa smuceasca de muschii incordati : tot mai mult apasa si impingea inima dureroasa, acum uriasa, urmind calea greutatii sale. Dar iata — cit de lare il durea ! — iata ca acea greutate se desprindea din fibrele carnii, incet de tot, nu ca o piatra, nici ca un fruct in cadere ; nu, ci asemeni unui burete, plin de umezeala supta, se scufunda mai adinc, tot mai adinc, intr-un gol caldut, undeva in jos, intr-o nefiinta care se afla in afara lui - intr-o noapte vasta, nemarginita. si deodata se facu o liniste de spaima in locul unde pina mai atunci fusese aceasta inima calda, gilgiitoare — ceva se casca acolo gol, inspaimintator, rece. Nu mai batea, nu mai picura, inauntru era liniste desavirsita, totul era mort. Iar pieptul infiorat se boltea, scorburos si negru ca un sicriu, in jurul acelui nimic mut si neinteles.
Multa vreme am cautat piatra neagra ce purifica sufletul mortii. Cand spun multa vreme, ma gandesc la un put fara fund, la un tunel sapat cu degetele si cu dintii, in speranta indaratnica de a zari, fie si numai pentru un minut, pentru un lung, etern minut, o raza de lumina, o scanteie ce s-ar intipari in strafundul ochiului si pe care adancul fiintei mele ar pastra-o si ar apara-o ca pe un secret. Ar ramane acolo, salasluindu-mi in piept si hranind infinitul noptilor mele, acolo, in acel mormant din adancul pamantului jilav, simtindu-l pe omul golit de umanitatea sa cu fiecare lopata care ii smulge pielea si ii rapeste privirea, vocea si ratiunea. Dar ce sa faci cu ratiunea acolo unde am fost ingropati noi, adica inchisi sub pamant, lasandu-ni-se o gaura pentru a lua cate o gura de aer, astfel incat sa traim destul timp, destule nopti spre a ispasi greseala, conferind mortii o lentoare subtila, mortii careia ar trebui sa nu-i pese de timp, de tot timpul oamenilor – al nostru, al celor care nici nu mai eram oameni, al celor care ne pazeau si al celor care ne uitasera cu desavarsire. O, lentoarea, marele dusman, cel care ne infasura pielea plina de rani, tinand mult timp plaga deschisa inainte de a-ncepe sa se cicatrizeze; acea lentoare care ne facea inima sa bata in ritmul linistit al mortii micute, ca si cum trebuia sa ne stingem, cu o lumanare aprinsa departe de noi ce se mistuia cu o fericire plina de blandete. Esafodul e o vedenie, nu o simpla schelarie. Esafodul nu-i o masina, nu-i un aparat teapan care se misca triunhiular cu viteza inimii, facut din lemn si franghii. Pare un fel de fiinta anemica, care are nu stiu ce initiativa intunecata. S-ar spune ca schelaria asta vede, ca masina asta aude, ca aparatul asta intelege, ca lemnul, fierul si franghiile astea au vointa lor. In visul inspaimantator in care prezenta lui cufunda sufletul, esafodul apare groaznic, contopindu-se cu ceea ce face. Esafodul este complicele calaului, devoreaza, inghite carnea, bea sange. Este un fel de monstru, faurit de judecator si de dulgher, un strigoi care pare ca traieste o viata cumplita, alcatuita din moartea pe care a dat-o.
Atit de vie era starea lui de vis, atit de adinca incilceala, incit batrinul, cind isi mai veni in fire, isi pipai instinctiv pieptul, sa vada daca inima mai era intr-insul. Da, slava Domnului ! Ceva mai palpita, inabusit si ritmic, sub degetele ce pipajau, si totusi i se parea ca astea nu erau decit lovituri vane in gol si ca inima ii disparuse din piept. Caci — lucru curios ! —tot trupul ii parea deodata departe de el. Nu-l mai smucea nici o durere, nici o amin-tire nu mai tresarea cu nervi torturati, inlauntrul sau totul era mut, intepenit, impietrit. Cum e cu putinta ? se intreba el, abia adineauri ma torturau atitea, totul era inca fierbinte in mine si prea inghesuit, inca mai tresarea fiece fibra. Ce s-a intimplat cu mine ? Asculta in el ca intr-un vid, daca ceea ce fusese inainte mai misca. Dar era departe acea siroire, acel freamat, picurarea si bataile — asculta si tot asculta — nimic, nimic, nimic nu rasuna. Nimic nu-l mai chinuia, nimic nu se mai dilata, nu-l mai durea nimic — inlauntrul lui trebuie sa fi fost ceva gol si negru ca scorbura unui trunchi ars. si, deodata, avu simtamintul ca murise sau ca ceva murise in el, atit de ingrozitor ii amutise singele. Rece ca un hoit, sta sub el propriul lui trup, si ii era frica sa-i atinga cu mina calda. Batrinul tragea cu urechea, in sine : nu auzea ca dinspre lac clopotele isi sunau mereu orele in odaia lui, fiecare bataie invaluita tot mai mult in amurg. in jurul lui crestea noaptea, intunericul estompa lucrurile din incaperea ce parea ca se destrama ; pina si cerul mai deschis din dreptunghiul ferestrei se stinse cu desavirsire in intuneric. Batrinul nu observa toate astea, isi atintise privirea numai asupra beznei din el, asculta numai in golul dinlauntrul sau, ca in propria lui moarte. Fiecare cuvant fiecare silaba ii lovea ingrozitor de lamurit auzul. Ceea ce inainte ciocanise si smucise, acel salbatic mecanism de ceasornic, tacuse cu totul in pieptul lui, desigur se frinsese. Nimic nu mai tresarea in urma acelei atingeri taioase. Nici minie, nici ura... nimic... nimic... In seara aceea nu vorbi cu ele, nici una insa nu observa acea tacere a pumnilor inclestati. Singur cu dinsul, batrinul fixa cu ochii deschisi golul nemarginit al noptii. Linga el zacea ceva in intuneric si respira adinc ; se straduia sa-si aduca aminte ca trupul acela, care se impartasea din acelasi aer, din aceeasi odaie, nu era deoit trupul pe care il cunoscuse tinar si invapaiat, care ii daruise un copil, un trup legat de viata lui prin cea mai adinca taina a singelui. Se trudea intr-una sa gindeasca ca acel ceva cald si moale de alaturi, pe care I-ar putea atinge cu mina, fusese odinioara viata in viata lui. Totul era departe si fara fiinta, doar un alaturi, un intimplator, o instrainare — se sfirsise, se sfirsise pentru totdeauna. Din nou mai simti o intepatura mica, fierbinte in inima pe care o credea moarta. Ceva ca un nerv mai zvicni o clipa inainte de a muri. Apoi trecu si asta. N-are decit ! Sa faca ce-o pofti ! Ce-mi mai pasa de ea ? si batrinul se culca iar in perne. De timplele dureroase intunericul se lipea mai molatic ; tot mai binefacatoare ii picura acum in singe racoarea albastruie. Curind, o aromeala subtire ii adumbrea simturile vlaguite. In acea secunda de incordare isi aminti cum de mii de ori depusese in fata unor usi straine valize cu mostre inainte de a iesi de-a-ndaratelea. Chipul nu exprima vreun simtamint deosebit, imbratisarea fetei o rabda cu indiferenta, rabda sa fie insotit in sufragerie si le lasa sa povesteasca. Ceva in el era baricadat, devenise inabordabil, accesul era interzis. Dar nu era asta, totdeauna avea nevoie de un timp ca sa se smulga din letargia lui launtrica si, in toiul vorbirii, adesea cadea din nou intr-o ciudata uitare de sine. Niico intrebare nu razbea macar o clipa prin indiferenta opaca, blindata, a fapturii sale. Ceva intr-inansul implora staruitor, cu plecaciuni repetate, mila Dumnului. In inima impietrita, nimic nu mai durea. Dar in trupul lui, cirtita cea neagra scormonea-mai departe si sfisia la singe carnea vie. Numai pe degetul lui apasa inca un obiect strain si greu — verigheta de aur. I se naluci o amintire •— repede scoase inelul si il darui femeii uimite. Atunci — sa fi fost parfumul dulceag care-i trezea ceva din trecut ori creierul, pe jumatate amortit, isi reaminti de o clipa uitata ? — o schimbare grozava se petrecu subit pe trasaturile pina in clipa aceea fericite. Buzele decolorate se strinsera brusc, impotrivindu-se inversunat ; sub cuvertura, mina se straduia din rasputeri sa iasa ca pentru a goni ceva respingator, tot trupul ranit tremura de agitatie. Abia plecasera ele, ca trasaturile schimonosite se destinsera iar intr-o somnolenta pustie. Inca se mai auzea rasuflarea inabusita — tot mai din adinc horcaia pieptul in lupta sa pentru aerul greu al vietii. Dar curind fu prea obosit sa mai soarba intr-insul aceasta amara hrana omeneasca. si cind medicul ii cerceta inima, ea incetase sa-i mai doara. Desi avea o oarecare viata interioara, firea lui era extrem de sociabila si indata se facuse iubit si cautat in toate cercurile. De altfel, isi dadea perfect seama de inaptitudinea sa pentru singuratate. N-avea nici o inclinare spre a sta singur fata in fata cu sine insusi, si evita cit putea astfel de intilniri, fiindca nu dorea sa faca o cunostinta mai intima cu sine. Stia ca are nevoie de contactul cu oamenii pentru ca talentele, caldura si exuberanta inimii sale sa se aprinda si ca singur era rece si nefolositor siesi, ca un chibrit in cutie. Cind numim cu un oarecare dispret superficial acel soi de oameni „vinatori de fuste“, nici nu ne dam seama ce observatie adevarata cuprinde acest cuvint, caci de fapt toate instinctele patimase ale vinatorii -— pinda, surescitarea si cruzimea sufleteasca mocnesc in astfel de oameni. Traiesc necontenit cu ochii in patru, totdeauna gata si hotariti sa se lanseze pe urmele unei aventuri pina la marginea prapastiei. Sint totdeauna incarcati de patima ; dar nu de patima nobila a indragostitului, ci de aceea rece, calculata si primejdioasa, a jucatorului. intunecimea de pe fata baronului se luminase dintr-o data ; in adinc, nervii i se inviorau, netezeau creturile, incordau muschii, dadeau avint trupului si-i aprindeau scintei in ochi. Numai o atractie senzuala ii stirnea energia la maximum. Vinatorul din el adulmecase aici o prada. Lupta dintre copilarie si adolescenta parea ca abia incepe ; totul era ca framintat si inca neformat, nimic exprimat in linii precise, ci intr-un amestec spalacit si tulbure. Ceva salbatic si versatil, poate datorita bolii de curind invinse, dadea vorbelor lui o aprindere fanatica ; parea ca stingacia nu e decit o teama, greu infrinta, fata de propria lui pasiune. in el, fericirea se impletea cu o desperare copilareasca. Un simtamint prea apasator, neincercat, inabusit, se arunca acum cu bratele deschise catre primul om ce parea ca-l merita. Un fel de gelozie se si isca in ei cind observa gentiletea baronului fata de mama. Baronul, clarvazator in lucrurile acestea, i se parea ca observa in ea acea periculoasa oscilare. Femeia ajunsese la anii aceia decisivi, cind o sotie care nu si-a iubit niciodata cu adevarat sotul incepe sa se caiasca de a-i fi ramas credin-cioasa. Lumina unei frumuseti in declin ii mai ingaduia o ultima si grabnica alegere intre maternitate si feminitate. Viata, careia femeia pare sa-i fi raspuns de mult, devine in clipa aceea inca o data o intrebare : pentru ultima oara, acul magnetic al vointei vibreaza intre speranta unei trairi erotice si resemnarea definitiva. in fantezia lui agitata, ii si naluci vreun accident sau vreo jignire inconstienta si era gata sa plinga de nerabdare si de teama. Acum femeia se uita cu placere la el si nu se mai temea de privirea lui. Dar, treptat, in vorbele baronului se strecura o indrazneala care o zapacea putin. Ceva parca ii atingea trupul, i-l pipaia si iar se retragea, ceva ca o lacomie nedeslusita, gonindu-i singele in obraji. Apoi insa ridea iar usuratic, nesilit, ca un baietandru, ceea ce dadea usoarelor lui dorinte un ton detasat, ca de glume copilaresti. Ea sari numaidecit, si simti deodata cit de departe si cit de temerar se aventurase. De altfel, era obisnuita sa se joace cu focul, dar instinctul ei intaritat ii spunea ce aproape de primejdie ajunsese jocul. Descoperi infiorin- du-se ca nu mai era cu totul sigura de sine, ca ceva in ea incepea sa alunece si ca vedea toate cu surescitarea febrei. Prin cap ii gonea un virtej de alcool, de cuvinte fierbinti si de teama, acea teama prosteasca si absurda, pe care o mai cunoscuse din cind in cind in viata, in astfel de clipe primejdioase, dar niciodata atit de ametitoare si de violenta. Sa scape, nu atit de el, cit de primejdia acelui minut si de acea nesiguranta noua, stranie, din ea insasi. O senzatie calda si apasatoare ii trecea de-acolo, o data cu singele, prin tot trupul. Teama se urca dulce, batindu-i amenintator in timple, capul ii ardea, teama, teama absurda ii zvicnea acum in tot trupul si isi trase repede mina. Simtea acum surescitarea pe care celalalt o dorise ; isi dadea seama cum sentimentele ei deveneau din ce in ce mai nedeslusite. O gonea teama crunta, arzatoare, ca nu cumva barbatul din spatele ei s-o urmareasca si s-o imbratiseze, dar fugind ii parea rau ca el nu o facea. Un suspin ii iesi de pe buze, parte pentru ca scapase de primejdie, parte din regret. Dar toate erau confuze si i se strecurau in singe ca o usoara ameteala. Ceva se miscase pe intuneric, tocmai in fundul odaii. Nervii surescitati tresarira violent, dadu sa strige dupa ajutor, cind ii ajunse la urechi un glas buimacit de somn. Primul ei gind fu ca baiatul e bolnav sau ca are nevoie de ajutor. Mai bine zis, se simtea minioasa pe sine, parca auzea in ea ca un murmur de remuscare si de rusine, pe care voia sa-i inabuse prin tipete. In el, totul era greu ca plumbul, confuz din pricina oboselii ; si apoi ii era necaz ca atipise acolo, sus, in loc sa astepte treaz. increderea lui oarba in acest prieten minunat il facea sa creada intr-o neintelegere ; o teama ascunsa il chinuia ca poate pricepuse gresit insarcinarea care i se daduse. Sangele i se urca in obraji, in piept simtea un nod care-i taie rasuflarea. Sa se fi inteles intre ei ? Cei doi se aliasera cu adevarat impotriva lui ? In ochii copilului pilpii minie. Edgar insa nu surise de aceasta gluma, se uita doar la el, cu o privire cercetatoare, nostalgica, intensa, ca si cum ar fi vrut sa-i patrunda in suflet. Ce se petrecea aici ? Ceva se schimbase intre ei, si copilul nu stia de ce. Ochii ii rataceau nelinistit. in inima ceva ii ciocanea grabit, ca un mic ciocan : prima banuiala ! Nu mai flecaresc ca ieri, nici nu mai rid, par intimidati, ascund ceva. Au un secret al lor, pe care nu vor sa mi-l dezvaluie. Un secret pe care trebuie sa-i aflu cu orice pret. Stiu eu ceva despre asta, trebuie sa fie secretul acela in fata caruia imi inchide totdeauna usa in nas, secretul acela de care e vorba in carti si la Opera cind barbatii si femeile merg cintind cu bratele intinse, se imbratiseaza si se resping. Brusc, Edgar se simti mai aproape ca oricind de necunoscut, de marele secret, ll simtea in imediata lui apropiere ; ce-i drept, inca pecetluit, nedescifrat, dar aproape, aproape de tot. Asadar, premise judicioase, ale caror corespondente in lumea materiala ar putea fi, bunaoara, niste arcuri puternice, elastice si rezistente, pe temelia carora teoria lui sa fie o cupola impunatoare, mareata prin inaltime si strivitoare prin maretie. Lucrul acesta il emotiona si-i dadea o seriozitate neasteptata si solemna. Caci inconstient incerca sentimentul de a fi ajuns la limita copilariei. Cei doi percepeau o rezistenta nedeslusita, fara sa-si dea seama ca vine de la baiat. Un arhanghel, un paznic al constiintei, de doua ori mai greu de indurat aici, in ingustimea trasurii, la un pas de ea. in Edgar se sfisie ceva cind il vazu trecind astfel pe dinsul, omul pe care, in ciuda celor intimplate, il iubea cu idolatrie. Inima lui cunoscu desperarea, in clipa cind baronul trecu fara sa-i atinga macar cu pardesiul, fara sa-i spuna un cuvint, lui, care nu se simtea vinovat cu nimic. Stapinirea de sine, pastrata atit de anevoie, se rupse, povara demnitatii artificial umflate ii aluneca de pe umerii prea ingusti ; deveni iar un copil, mic si supus ca pina mai deunazi, ca pina atunci. impotriva vointei lui, fu impins inainte. Cu pasi iuti si tremuratori merse dupa baron, care tocmai suia scara, ii iesi inainte si-i spuse sugrumat, cu lacrimi greu retinute. Baronul se sperie. in glas era ceva care il tulbura si il induiosa. il cuprinse mila fata de baiatul cel nebanuitor. Comedia pe care o juca incepea sa-i devina penibila. ii era rusine ca se jucase atit de cutezator cu iubirea copilului ; si glasul subtire, zguduit de un plins venit din adincuri, ii facea rau. Curind insa, ciocanelul din inima incepu sa se agite iar. in doua zile imbatrinise cu ani ; un oaspete strain, neincrederea, se si cuibarise solid in pieptul lui de copil. Intr-adevar, in clipa aceea prinse o privire surizatoare, peste capul lui, indreptata catre baron, o privire de intelegere, un secret. Nelinistea lui Edgar trecuse. in sfirsit, gusta un sim- tamint curat, clar : ura si dusmanie fatisa. Se desfata la gindul ca prezenta sa ii deranja, ca ii va infrunta cu toata puterea acumulata a dusmaniei lui. Baronul fu primul caruia ii arata coltii. Surisul lui din virful buzelor si usor incretit de amaraciune arata ca nu se mai lasa inselat. Un instinct ne- astimparat scotea la iveala din orice cuvint al celor doi o intentie ascunsa, ostila. Banuiala ii dadea acum o ciudata clarviziune in hotariri. Presimtea o inselaciune. Si din nou se ivi, in jurul narilor, usorul tremur care, la dinsa, trada minie. Pe cei doi prezenta lui nedorita ii apasa ca un cosmar. Asa merg ocnasii in urma unui paznic, cu pumnii strinsi pe ascuns. De fapt, copilul nu le facea nimic, si totusi eu fiecare minut le devenea mai nesuferit, cu privirile lui pinditoare, umede de lacrimi retinute. imbufnat si miriind, respingea toate incercarile de impacare. Edgar se supuse, dar mereu se intorcea si se oprea as- teptindu-i, cind ramineau in urma. Cu privirea ii incercuia mefistofelic, asemenea catelului negru din Faust, ii prindea in dogoritoarea pinza de paianjen a urii, in care se simteau prizonieri fara scapare. In toti trei dusmania era acum intaritata si cu o nerabdare inraita o astepta sa izbucneasca. In trei zile acest mic tiran din el insusi invatate sa-l stapaneasca. Nici o tresarire pe obrazul lui nu-i trada ironia taioasa. Fara un cuvint, facura cale intoarsa pe drumul lung. In ea tot mai pilpiia surescitarea cind ajunsera amindoi singuri in odaie, isi arunca inciudata umbreluta si manusile. Edgar observa numaidecit ca nervii ii erau atitati si cereau o descarcare, dar si el o dorea si ramase dinadins in odaie ca s-o stirneasca. Fara nici un cuvint, fara nici o obiectie, copilul se duse si se pieptana. Tacerea aceasta, tacerea incapatinata si rece, eu tremurul de ironie pe buze, o scotea din fire. Bucuroasa I-ar fi batut. Cum tremurau amindoi in fata lui, ce teama le era baronului si ei de fiecare ceas petrecut impreuna cu el, cind privirea copilului ii patrundea cu raceala si neindurare ! Edgar suridea, suridea cu capul aplecat putin intr-o parte. Stia ca aceste tipete insemnau desperare, si era mindru ca cei doi se tradau. Avea o privire cu totul linis- lita, ca aceea a unui medic. Alta data ar fi fost poate rau, ar fi doi it sa-i necajeasca, dar ura te face sa inveti multe si repede. Acum tacea doar, tacea, tacea pina cind sub apasarea acestei taceri, mama incepea sa geama. Exista totdeauna in creatia lui Eisenstein aceasta violenta exploziva a inspiratiei, care pune stapanire pe tot, se amplifica in cascade, un gand cheama alte zeci, intr-o reactie in lant aparent nestavilita si parca universala, care insa se ordoneaza cu rigoare pe liniile directoare ale unei conceptii matematic precise ale unor preocupari perene si riguros urmarite.
Din ea prelingand cuvinte reale sau ireale pe care le prindea cu clestii simturilor, cuvinte care s-au trait pe ele, traind-o, si care se hraneau cu ceea ce nu va conteni, nu se va termina, carora le amplifica intelesurile, revenire dupa revenire, cu alte infuzari, cu alte invocari, ceva mereu fiindu-le izvorator, cu atat mai fascinante cu cat erau mai greu de patruns. Isi spunea, fara sentimentalisme, despre dorintele cu umerii goi si numai catea ceasuri inaintea noptii, despre cele ascunse de dupa infrigurari, despre cele de care trebuie sa tragi usor, pentru ca altfel s’ar rupe si nu s’ar mai putea ivi din cuvinte febrile, iar daca le-ai tacea ar insemna sa calci pe nerasarituri, despre serendipitate si despre alte lucruri. Nu mai intelegea nimic din toata viata, de cind vedea ca vorbele despre care crezuse ca exprima adevarul nu erau decit basici de sapun colorate, ce se umflau si se spargeau fara urma. Dar ce secret ingrozitor trebuie sa fie acela care-i impinge pe cei mari sa-i minta pe el, un copil, si sa dea bir cu fugitii ca niste criminali ? in cartile pe care le citise, oamenii se omorau si se inselau ca sa cistige bani, sau putere, sau regate. Dar aici despre ce putea fi vorba, ce voiau acesti doi, de ce se fereau de el, de ce cautau sa-i copleseasca sub sute de minciuni ? isi tortura creierul. incerca simtamintul confuz ca secretul acesta era zavorul copilariei, ca trebuia sa-i cucereasca, spre a deveni matur in sfirsit, in sfirsit barbat. Ah, daca ar putea sa-i priceapa ! Dar nu mai era in stare sa gindeasca limpede. Furia ii ardea si ii innegura judecata. In acest ceas de furie buimaca, isi smulsese din piept increderea, dragostea, credinta, respectul — intreaga lui copilarie. Dar in spatele ei staruia o usoara dira de soapte si de risete inabusite. Ii era frica de privirea copilului, de privirea aceasta noua, straina, atit de ciudata, care o paraliza si o facea nesigura. De teama, se hotari sa in~ cerce sa-i ia cu binele, stia ca intr-o lupta, copilul acesta atitat era acum mai tare decit ea. In ea se trezea un sentiment care-i dadea dreptate copilului. Vocea aceasta duioasa, aproape strabatuta de plins, rasuna parca din inima ei. Un sentiment neplacut, care ii soptise inca dinainte acelasi lucru, revenea staruitor, din ce in ce mai staruitor. Dar ii era rusine sa-i dea dreptate copilului. Asa cum se intimpla adesea, perplexitatea pe care ti-o provoaca un sentiment covarsitor o facu sa se refugieze in asprime. Se reculese. Copilul o stingherea de cind intelesese ca ii deschisese ochii si ca ii spunea tocmai acele lucruri de care ea nu voia nici sa auda. Era ingrozitor pentru dinsa ca vocea ei launtrica, constiinta, desprinsa de ea, umbla in juru-i costumata in copil, in propriul ei copil, prevenincl-o si ironizind-o. Pina acum, copilul fusese alaturi de viata ei, o podoaba, o jucarie, ceva drag si familiar, poate uneori o povara, dar totdeauna ceva care inainta in acelasi curent, in acelasi ritm cu viata ei. Pentru intiia oara, copilul se razvratea si-i infrunta vointa. Ceva asemanator urii se amesteca acum mereu in simtamintele ei pentru baiat, pe versantii comnstiintei. Ce s-o fi intimplind jos, pe cind eu stau ferecat aici ? Ce-or fi discutind ? Nu cumva se intimpla acum secretul, iar mie imi scapa ? A, secretul acesta pe care il simt totdeauna si pretutindeni cind sint cu cei mari ! Secretul in fata caruia noaptea ei zavoresc usile, pe care il afunda in soapte daca intru pe neasteptate, marele secret care de citeva zile imi este aproape, il am sub mina dar nu-l pot apuca ! Atunci, in acel minut, observa cit de mica era distanta de la fereastra la pamint si abia observase ca si incolti in ei gindul sa sara afara acum, cind ei se credeau cu totul in siguranta si sa-i pindeasca. Afara, afara! tremura in el gandul. Acum, cind se furisa tiptil in jurul hotelului, ferindu-se cu grija de rasfringerea sclipitoare a luminilor, simtea o voluptate infiorata de teama. intii se uita in restaurant, lipindu-si prudent obrazul de geam. Dar unde se duceau ei acum ? Gemeau pinii, in padure pulsa o agitatie ingrijoratoare, parca bintuia acolo „vinatoarea salbatica”. ii urmez, gindi Edgar, nu-mi vor auzi pasul in razvratirea asta a padurii si a vintului. De ce vrea s-o ia intr-acolo ? ii fulgera prin minte lui Edgar. Sa strige dupa ajutor ? Ucigasul! Strigatul ii ajunsese in gitlej, dar buzele ii erau uscate si nu scoteau nici un sunet. Nervii i se incordau de emotie, cu greu se tinea drept, ingrozit cauta ceva sa se sprijine — o crenguta trosni in manile lui. Staruia o tacere desavirsita. Inima i se zbatea violent in 'piept, ca o limba intre peretii clopotului. Edgar se intoarse de la fereastra oftind. il scuturau fiorii groazei. Niciodata in viata lui nu fusese asa de aproape de ceva atit de misterios. Lumea emotiilor, a aventurilor palpitante, acea lume de crime si de inselaciuni aflata in carti, exista in conceptiile sale numai acolo unde erau basmele, alaturi de vise, in ireal, in intangibil. Acum parca nimerise dintr-o data in acea lume de groaza si intreaga lui fiinta era scuturata, ca in febra de atingerea ei fierbinte. Acum simte rasuflarea vocilor din adancurile fiintei, un sentiment de vinovatie si de framantare in piept. Vino, Mathilde, vino ! Si iar o aude pe mama, ceva gemea intr-insul, acum mai domol, cu o impotrivire din ce in ce mai slaba. Era foarte palida, avea ochii putin cercanati si in jurul narilor tresarirea nervoasa care ii trada atit de tare emotia. Edgar isi musca buzele. Tacerea aceasta il descumpani. Cu mare grija ridica ceasca, apoi o puse iar la loc, uitindu-se pe ascuns la degetele mamei, care se jucau foarte nervos cu lingurita, si care. in crisparea lor, pareau ca tradeaza o minie secreta. Un sfert de ceas statu el asa, cu o senzatie de sufocare, asteptand ceva ce intirzia. Nici un cuvint, nici macar unul nu-i veni in ajutor. Presimtea ca ceva trebuie sa se intimple, ca in curind avea sa se intimple ceva ingrozitor. intre ei se lasase zapuseala premergatoare unei furtuni, tensiunea electrica a doi poli incarcati, care trebuiau sa se libereze printr-un trasnet. Si povara aceasta a presimtirii o purta cu dinsul din odaie in odaie — patru ceasuri de singuratate — pina cind grumazul lui slab de copil se frinse sub greutatea nevazuta. Trebuia sa sfisie tacerea aceasta groaznica, amenintatoare, care atirna deasupra lui ca un nor negru. Mama nici acum nu-i raspunse, nici acum nu se uita la el. Si cu o spaima noua, Edgar intui in fata sa o minie cugetata si concentrata, cum nu mai cunoscuse in viata lui, c-as injura ziua asta in patratul careia amorurile se conjuga. Pina atunci, certurile lor nu fusesera decit izbucniri de furie, mai mult ala nervilor decit ale simtamintelor, care se volatilizau repede intr-un zimbet impaciuitor. Dar acum isi dadea seama ca rascolise un sentiment salbatic din strafundul fiintei ei ; si in fata acestei puteri imprudent provocate se inspaimanta. Abia putu sa imbuce ceva. in gitlej ii crestea ceva uscat, care ameninta sa-i sugrume. Nu suna amenintator, era totusi rece ca gheata. Edgar se cutremura la aceste cuvinte, ca si cind i s-ar fi petrecut in jurul gitlejului un lat de fier. Bravada lui era strivita, in tacere, ca un ciine batut, o urma sus, in odaie. Mama ii prelungi chinul, tacind citeva minute. Minute in care auzi ceasul batind si un copil rizind afara, pe cind inima lui se izbea de piept. Dar si mama trebuie sa fi fost cuprinsa de o mare nesiguranta, caci nu se uita la el in timp ce vorbea, ci ii intorsese spatele. Pricepuse ca asta e numai o introducere, o amenintare, si astepta ingrijorat esentialul. Dar in Edgar se stinsese ceva, vreo ultima flacaruie de incredere. Gindul ca e posibil sa strivesti adevarul sub picioare ca pe un chibrit aprins nu-i intra in cap ; ceva in el se prefacu in bulgare de gheata, tot ce spuse fu rautacios, nestapinit, muscator. Tipatul acela il facu sa-si vina in fire. Deodata se vazu pe sine — si monstruozitatea ii deveni constienta j isi batuse mama. il cuprinse subit frica, rusinea si groaza, nevoia navalnica sa dispara, sa intre in pam’int, sa plece de acolo, sa plece oriunde, sa scape de sub privirea aceasta. Se repezi la usa si, in graba, se rostogoli pe scari, prin in-caperi, in strada. Sa fuga, sa fuga, ca si cind I-ar fi urmarit o haita turbata. In acest sfert de ceas se simtea atit de infrint la gindul ca se afla in lume singur numai cu miinile lui nepricepute, incit isi blestema trufia, trufia prosteasca pe care i-o virise in singe un om strain, printr-o minciuna. Dar cum sa ajunga la Baden ? Cum sa strabata tara ceasuri intregi, pina la asemenea departare ? Pentru prima data isi dadea seama ca exista realitati ale vietii la care nu se gindise niciodata, ca fiece lucru din multimea de lucruri care il inconjurau era plin de o valoare proprie, de o anumita greutate. El, care doar cu un ceas inainte credea ca este atotstiutor, acum isi dadea seama ca trecuse neatent pe linga mii de taine si da intrebari si se rusina ca biata lui intelepciune se poticnise chiar la prima treapta spre viata. Pentru intiia oara deveni poate el insusi o taina pentru parintii lui, asa cum pina de curind fusese lumea pentru el. Cu alte priviri se uita acum pe fereastra. Si i se parea ca pentru intiia oara vede toata realitatea, ca «si cum un val ar fi cazut de pe lucruri si i s-ar arata acum totul: fondul intentiilot, nervul secret al activitatii oamenilor. Pe cind el, cu sentimentul vinovatiei sale, va trebui sa hoinareasca intr-o inguratate necunoscuta. O, de s-ar afla mai curind sub un acoperis, sa nu mai stea nici un minut sub cerul liber, strain — era singura lui dorinta clara. Acolo totul era plin de vorbe si de murmure ce fugeau de lumina, adesea imbinate cu rasuflarea vintului printre frunzele mladioase, cu hirsiitul pasilor departati, cu soaptele unor glasuri retinute, cu un fel de rumoare voluptuoasa, plina de teama, de suspine si de gemete, care veneau pesemne in acelasi timp de la oameni, de la animale si de la somnul agitat al naturii. O framintare primejdioasa rasufla acolo, nevazuta, oculta, infricosator de enigmatica, vreo rascolire subterana in padure, care venea poate numai fiindca era primavara, dar care-l inspaiminta ciudat pe copilul nedumerit. impotriva vointei lui, trebuia sa asculte, sa asculte intr-una sunetele inabusite, vocile mistice ale intunericului. Cit de inspaimantator fia intunericul, cit de confuz si totusi minunat de tainic ! Dind viata beznei prin prezenta lor enigmatica. Ce voiau ? Nu putea intelege. Nu vorbeau intre ei, caci nu se auzeau voci, doar pasii le scirtiiau nelinistit pe pietris si, cind si cind, le vedea trupurile de cite ori dadeau de lumina, plutind in trecere ca niste umbre. Secretul acesta - secretul cel mare, stralucitor si fatal — era deci si aici. Cu un fior voluptos, un fel de presimtire patrunse prin teama lui. Singele ii navali iar in vine, mai fierbinte decit inainte. Deodata, resimti o singuratate de neindurat, in intunecimea aceea tulburatoare. Puternic, din adincuri, il napadi dorul de un glas prietenos, de o imbratisare, de o odaie luminata, de oamenii pe care-i iubea. Parca intreg intunericul apasator s-ar fi cufundat in el si i-ar sparge pieptul. Sari in sus. Acasa, acasa ! Sa fie undeva, acasa, la adapost, intr-o odaie luminata, in apropierea oamenilor. Ceva il imboldea fara sa-si dea seama si deodata se pomeni din nou in fata vilei, cu mina iar pe clanta rece. Vedea cum ferestrele luminate licareau prin verdeata ; in gind vedea in dosul fiecarui geam odaia familiara, cu oamenii dinauntru. Chiar apropierea aceasta — sentimentul linistitor de a fi impreuna ou oamenii de care se simtea iubit — il umplea de fericire. El insusi, cu ochii plinsi, tremuririd si stingherit, statea in mijlocul acestei izbucniri calde de sentimente exuberante, nestiind ce sa spuna, ce sa faca, nedandu-si nici el limpede seama ce simtea : teama sau fericire. Trai cu voluptate sentimentul pe care il desconsiderase si care totusi ii lipsise atit, de a fi iarasi copil, li era rusine de aroganta din ultimele zile, de a fi dorit sa-si schimbe existenta privilegiata cu placerea inselatoare a unei singuratati voite. Remusearea devenea tot mai violenta in el si bucuros s-ar fi sustras tuturor atentiilor bunicii si matusii si s-ar fi dus sa-i ceara iertare, sa-i spuna, singur cu ea, in toata smerenia, ca voia iar sa fie copil si ascultator. Ceva il inchidea intr-un cerc strimt si in aceasta caldura se simtea minunat de linistit. Numai faptul ca mama nu intra de loc in odaie il tulbura. Dar vocea raminea dura, dura ca si pasii care inaintau aproape, tot mai aproape ; acum in odaia de alaturi, apoi in fata usii, care cu un gest brusc fu data de perete. Edgar sovaia. Amintirea il infuria din nou, era gata sa acuze. Atunci vazu — si inima i se opri — cum din spatele tatii mama facu o miscare ciudata. O miscare pe care la inceput n-o pricepu. Dar acum se uita la el — si in ochi avea o ruga fierbinte. incet, incet de tot, ridica degetul la gura in semn de tacere. Atunci copilul simti dintr-o data ca tot trupul ii e strabatut de ceva cald, de o fericire imensa si salbatica, intelese ca mama ii dadea in pastrare un secret, ca pe micile lui buze de copil se afla in joc o soarta. Si toata fiinta lui clocoti de mindrie ca mama avea incredere intr-insul. il napadi impetuos o abnegatie, o dorinta sa-si exagereze inca vinovatia, spre a arata cit de mult te puteai bizui pe el si cit de matur era. isi strinse toate puterile. Toata durerea ultimelor zile se topea in sentimentul puternic al primei lui aventuri, si era ca beat de presimtirea tainica a unor viitoare evenimente. I se parea ca vede pentru intiia oara realitatea nuda — nu ca pina acum, invaluita in miile de minciuni ale copilariei, ci in toata frumusetea-i neinchipuit de primejdioasa. Pentru prima oara, era convins ca intelesese natura oamenilor, ca oamenii au nevoie unii de altii, chiar cind par ca se dusmanesc, si e foarte dulce sa fii iubit. ii era cu neputinta sa se gindeasca la ceva sau la cineva cu ura, nu regreta nimic si chiar pentru baron ademenitorul, dusmanul lui cel mai amarnic — gasi un sentiment nou : recunostinta pentru ca ii deschisese usa spre aceasta lume a intiilor simtiri. Toate acestea erau minunat de placute si mingiioase cind le gindeai in intuneric, usor incilcite cu imagini de vis si aproape cufundate in somn. Deodata i se paru ca se deschide usa, si ca ceva se apropie usor. intii crezu ca nu e adevarat, era si prea prins de somn ca sa-si ridice pleoapele. Simti atunci deasupra lui rasuflarea unui obraz catifelat, cald si blind care il atingea pe al lui. Ghici ca era mama, care il saruta si-i trecea mina prin par. Ii simtea sarutarile si simtea lacrimile raspunzind duios la min- giieri ; si lua totul numai drept impacare, drept recunostinta pentru tacerea sa. Abia mai tirziu, multi ani mai tirziu, recunoscu in acele lacrimi fagaduinta unei femei in pragul batrinetii ca de acum incolo va apartine numai copilului ei, o renuntare la aventura, un ramas-bun tuturor dorintelor. Nu stia ca si dinsa ii era recunoscatoare pentru ca o salvase dintr-o aventura absurda si ca prin aceasta imbratisare ii lasa, ca o mostenire pentru viitoarea lui viata, povara dulce-amara a dragostei. Toate astea nu le intelegea copilul de atunci, dar simtea ca e o mare fericire sa fii "iubit astfel si ca prin aceasta iubire intra in posesia marelui secret al vietii. Cind mama isi retrase mina, cind buzele i se indepartara de ale lui si cind silueta usoara pieri fosnind, ceva cald, ca o adiere, ramase in urma ei, pe buzele copilului. Si il invalui, lingusitoare, dorinta sa mai simta adesea astfel de buze catifelate, si sa mai fie imbratisat atit de duios. Dar umbrele somnului se si lasasera peste presimtirea aceasta a secretului atit de rivnit. Imaginile ultimelor ceasuri trecura inca o data colorate ; inca o data cartea tineretii lui isi deschise ademenitor paginile. Apoi copilul adormi si incepu un vis mult mai adinc : visul vietii. Pamantul, groapa sau incremenire, inghite pasii personajului cu indiferenta. in final, impreuna cu diavolul tot mai lipsit de vlaga, decazut din demonic in amorf, Faust calca printre pietre, in peisajul calcifiat al unui inceput de lume, animat de cate o tasnire a apei, in ritmul violent al sufletului faustic coborat in materie, in mineralul pur. Aer sufocant, ape impure, pamant si piatra, dar niciodata foc: purificarea ii este refuzata, la fel cum arderile sufletesti dispar, coborate doar in trup. Imaginata ca alcatuire de interferente narative si simbolice, povestea lui Faust e razuita de amploarea mitului si asezata intre zidurile stramte ale omenescului, in materie.
----------------POETISME:------------
Valorilor, INALT arcuite. Ci sa doreasca LACOM intreaga plenitudine a lumii. NESTIUTOR, eu nu-l puteam vedea. Le auzeam cum suna ARGINTATE, CU DEZMIERDARI sa ma ademeneasca. Dar TRAVERSAT de presimtiri lumesti, seringi subtiri ca pasele de pesti. Inima mi-o auzeam STRAINA. Invesmantat in timp, un simt plutea. SFIELNIC isi rezeama capul un zeu. Taram al fiintei LUNECAND serafic. Iar trupul meu DE RANI MEDALIAT in care sangele latra pustiu la radacina crucii de lemn. In cerc stau strans ca-n apa ce ingheata, ceara fatarniciei ma scurma-ncet CURGAND. O ora matinala, DESFRANAT DE GOALA, PAGAN DE SENZUALA, iubindu-se TACUT cu fiecare. Ca muzica de gaze SALASLUIND in fan. Striagat de simturi trupul ca o veste. Purta orasul mantii lungi de domn, DEZACORDATA fuga de tambale. Bolnav de transparenta DEFINITIV eram. Lacate in jurul intregului palat, ca un urcus pe subrede scari lipsite de incredere. Celule ganditoare plesnesc de incordare, ca o dogoare cu sabia viteaza. Radea invingatorul peste destine imparat, vibrand ca o membrana. CU APRIGE TAISURI il spintecau acum sagetile trimise chiar de ostirea sa. Ce nici vede, nici cunoaste. Prin destin imi trec hoteste, corbi cu lampile aprinse. E cazul sa inteleg ca lucrurile toate au o vreme. Copil DESCULT induiosam cu pasul, tot ierburi sovaielnice si moi. Si sangele prea tanar scormonea, cu gheara de placere-n carnea mea, cum strabateam cu pasii o strada prafuita, ale umbrei racoroase scuturi. Cu iluzorii porti te-ar fi inchis, dar cheile iesirii nepotrivite-s toate. Dar cantecul incet sa te destrame, pana la muntii sufletului, sus. Nadejdea auzi cum naste pui, acolo sus pe case. O amintire din spatiu livid, al viitorului venind spre tinerete, DARUIT ca hrana. Acelor ochi PREA LIMPEZI de flamanzi, cu vazul printre lacrimi OBERCAIND rupeam din coapsa ta nemasurat de blanda. Din pomul sangelui meu tanar, ca sa-i asmut in simturi dorintele feline. Departe azi l-aud cum viscoleste, Semet peste tarile celeste, candva veni-va sa-si pravale asupra mea povara umbrei sale. Sta zarea povarnita spre toamna a surpare, orele in mantii de frig se mai petrec, confuza si grea cochilie de melc, simt cum imi creste TACUT in spinare. Clopot sugrumat de tacere peste surasul pierdut in obraz. Prinsa de perete umbra mi se casca, diforma ca o planta cu spini. Din turnul sufletului rand pe rand, aud cum orele se prabusesc in gol. Pe cer izvorul norilor e sterp. Anul pe camp s-a dezbracat de vara ca sarpele de pielea lui amara. Beau vinul asteptarii otravit si carnea-i grea pe mine de-ntristare, ca apa marii atarnand de sare. Mielul de ofranda fost-am la junete, si pentru iubire si pentru grea tristete. In gura cainelui latratul rugineste, cu chipul meu sunt frunzele gravate. Singuratatea-i vidul ce ramane cand cuvintele isi varsa din ele intelesul. Lumina e orfana, iar ceasul ASUDAND, ca intr-un supliciu trage pe roata universul. Un stol de maci LARMURITOR despica, verdele din somnul lanului de grau. Si-n venele vazduhului ridica sangele zilei proaspat ca un rau. Se taie in tipatul de rugina ce vine din tevile de la subsol. Si tevile-n subsol se sinucid pe rand, cu obosite pocnete de arama. De ce prin toamna distilata-n ceara, singuratatea umbla, de voie, ca o fiara. Eterna, piatra in piept incolteste. Purificata, ca apa prin stanca, e vocea strabunilor, de departe, adanca. Numai statuile, tacute, de piatra mai au un ultim cuvant de zis. Tristetea grea a despartirii PALID roseste cu gutui. Si nestatornic anotimpurile curg in doine murmurate in amurg. Si in chilimul tarii noi, acelasi suflet bate-vom in ite cu spata, la razboi. O mana bate stins in poarta, USCATA, NODUROASA. Sub arcuri de argint, sub nori, isi ard in cupa duhul vesnic. Domnind in codrii-adanci, batrani, luandu-le podoaba seculara, isi poarta mandru, neinvins, coroana inalta peste tara. Si singuratic, in amurg, pe stanci, pare o veche zeitate. Cu rezonante indepartate gleznele-i se joaca. De propriul sau cutit pierise Hamlet. Marunt se inghesuie in casa, afara, nesdespartit de umbra-i seculara. Imens si amenintator, din inima mea pornea semnul alb de intrebare. Incerc cu pana visele s-adun, dar lumea iti urmeaza tie pasii. Pe toti acelasi vant ii mana. Ceva in sange nu se aprinde. In plasa leganandu-se el se arata, cu maini subtiri si albe de dement. Lumea in alb se-ndeparta, ca o corabie, la mii de leghe. Macina moara-n nestire. Hranit din toate cate pier in care timpul doarme. In scrasnetele rotilor de tren, dau focului de sub cazane oxigen. Lung, halucinant poem declama prin vazduh rapsodul orb. Din marmuri violete, albe, sangerii, amurgul pe cer castele a zidit. Pasarea serii prabusindu-se in drum. Tacut, neinsufletit, un om se incrutiseaza in Cosmos. In jur, vuind, meteorice semnale se stind si se aprind. Si cand inaintez pe sarma, somnambulic, invaluit de-acest stelar, MIRIFIC VIS, sub mine casca lenes, leul in abis. Cu un oftat suprem as vrea sa le cuprind pe toate in apele ce s-or opri sub pleoape, in lacul subteran inchis pe veci unde, batrane Caron, doar tu ai sa ma treci. Ma voi trezi apoi invaluit in ceata, ca luna de-o eterna dimineata. ABATANDU-MA DIN drum scormonesc pe vatra STINSA a anilor, ca o fantoma care traieste printre ruine palida, zdrenturoasa, flamanda. Noaptea. Marea... Nici un gand. De singuratate ma trezesc plangand. Peste acoperisuri ascutite luna - sadic nebun - zvarle fulgeratoare cutite in pieptul trecatorilor, in drum. Molatic, greu, trec pasari impovorate de visul meu. Mareu mai indiscretm mai monoton, fara incetare, un greier isi destainuie un vis in gura mare. Intrebarea o pune creierul insusi ! El presimte, inspaimantat, existenta unui alterego; e ingrijorat de ceea ce va marturisi a doua sa limba, necunoscuta. Cu un fosnet surd pamantul se trezeste - suprimand brusc cosmarele, visele tenebroase
----------------/POETISME:------------
- PATRUNS DE UN ADaNC SPIRIT DE ADEVAR, deveneam tot mai constient de ce se petrecea cu mine:...TOT MAI ENIGMATICA, mintea-mi era incinsa de idei efemere, curgand in valuri una dupa alta, de cerintele unei vietuiri cu umbre si cu har, maladroite et imprécise.
- Urcasem si eu in acel tren rapid "AL PASO DEL MOMENTO"
- O emotie necunoscuta, activa si purificatoare, INTENSA iN TIMPUL momentelor intime..A fi constient de aceasta energie, NEGATIVA iN ESENtA EI, care...
- In toate aceasta alchimie exista totusi UN VARF DE SPADA
- Spre o fixare perfecta a cunoasterii tale in “BETONUL” capacitatii lor de intelegere, o fixare in "CORPUL" leadershipului tau. El nu era uns cu nicio ALIFIE DE CALITATE CARE SA-I INTAREASCA intreaga fiinta.
- suprafata de gheata a acestuia incepe sa se fragmenteze IN MOD ASEMANATOR SUPRAFETEI OCEANICE de pe Pamant, fenomen ce a dus la aparitia uscatului.
- Ca un dervis, ca un spirit fugar, el se strecura in fapturile miilor de personagii ale sale si se pierdea in labirintul existentei lor, traind viata lor, fiind cand optimist cu unul, cand altruist cu altul, cand pesimist si relativist, facand sa se declanseze sau sa se intrerupa in el, CA NISTE CURENTE ELECTRICE, toate opiniile si valorile. sa modeleze fizionomia, sa patrunda ca un curent in corpul intreg, influentand astfel fizicul sau.
- Dar acest cuvant magic al vointei, CAZUT CA UN TUNET DIN INALTUL CERULUI, “Pot”, acest cuvant simplu, dar valoros, avand puterea neobisnuita de a schimba viata unui om, a fost de-ajuns pentru ca infatisarea ei
- aceasta scufita rosie, vulnerabila in fata lupilor
- ca in existenta lor pamanteasca de fiecare zi coborase CU ARIPI NEVAZUTE O MELODIE NEMURITOARE, acestui spirit SUPERIOR PRIN blandetea lui
- strigatul mut al unui ego ranit
- Dar Cenusareasa isi uita pantoful pierzaniei chiar in curtea Desavarsirii absolute.
- otrava nascuta din propria neputinta si limitare.
- pastreaza inca un ideal de GINGASIE. IAR CaND GINGASIA ATaT de irezistibila..
- Sentimentul acesta luminos este scos in evidenta de expresia chipului sau, iNMARMURIT CA LA vederea zeitei bunatatii care il atinge cu bagheta insufletitoare, transmitandu-i si lui din forta ei de actiune. Aceasta lumina vie aruncata spre el completeaza ceea ce nu se vede, golul sau launtric.
- unitara PRIN realitata ei interioara, sa-si faureasca o arma din metalul acela dur si flexibil ca otelul si care se numeste: tinerete.
- acest simtamant taios, CU ZIMTI ASCUTITI,...La picioarele picioarelor sale neintrecute se intindeau SFARAMATE teoria si practica trecutului concediat
- ZDRUNCINAT DE SETEA DESCOPERIRII, ma lansam intr-un proces de analiza...iN ENTUZIASMUL MEU DEBORDANT, voiam sa intorc cu forta roata timpului ce se rostogolea mereu inainte, tot mai puternic,.. NELUaND iN SEAMA NICIO PIEDICA DIN CALE, voiam sa ajung intr-un singur salt pana la intelesul vietii...
- care ma implinea tasNIND DIN MINE CA UN IZVOR
- Un soi de constiinta noua s-a ancorat in mine, CU O MULTIME DE ROTITE SI ARCURI MI-A CONSTRANS, mi-a impins spre un “inapoi” prezenta constiinta.
- O suma de ganduri transformate in vise fictive, o suma de reprosuri, framantari chinuitoare apasa mereu asupra ACESTUI SUFLET CALAUZIT DE SFaNTA LEGE A FAIR-PLAY-ULUI (Pui o metafora in locul numelui persoanei - BEBE), in toate formele lui.
- Rezultatul unui conflict cu mine insumi, DERUTANT CA O FURTUNA CARE-mi risipea linistea interioara, ATRAGaNDU-MA FORtAT CA UN MAGNET numai pentru a sorbi cu nesat din mine si ultima picatura de lumina
- Sa extraga din amestecul turbure al intamplarilor elementele curate, sa obtina o suma totala din valmasagul de cifre, armonia din vacarmul atator zgomote, esenta suprema din prea plinul vietii; sa inghesue lumea intreaga in retorta sa, s’o creeze inca odata, en raccourci, s’o condenseze, s'o rezume cat mai exact si sa insufleteasca cu propria-i suflare creatiunea astfel subjugata, s’o indrumeze cu propriile sale maini:
- in acest minut confuz si muncit, a aparut, IAR SI FUGAR, fotbalul desavarsit si enigmatic de care ne indepartam cu fiecare meci,
- a lasat la o parte sabia si pistolul pentru scutece
- acest superficial strat de iluzie, VULCANIC ERUPAND, mereu repetat
- nu ridica manios pumnul contra neamului intreg, contra legiuitorilor si cetatenilor, contra minciunii tuturor conventiunilor — ci arata numai pe ici-colo, cu un deget prudent, spre o rana deschisa, sangeranda
- isi ascut sabiile cei din PNL Nu-şi da seama ca astfel işi chinuieşte sufletul, tot mai imbatranit, tot mai insangerat de cruzimea ce exista in el. Un sange atat de toxic se incalzeşte numai cu placeri de o clipa. Se simte natura ei rece inca de la prima conversatie. Trecutul a inghitit-o şi pe ea, dar in coordonatele unei trairi fara repere morale.
- si tocmai din cauza acestui avant, LA FEL DE ALUNECOS CA gheata, este surprins cu garda lasata. O zguduire absurda si nemeritata, o viata naruita, DE PARCA AR FI FOST de nisip.
- Acesta e cazanul confesional pe care protestantismul l-a surprins in clocot.
- acest superficial strat de iluzie, VULCANIC ERUPaND, mereu repetat. Dezamagirea aceasta insa a venit CUMPLITA SI PRECIPITATA, mistuind totul...
-
ADAUGI CARACTERISTICE, APOI VORBESTI LA GENERAL, LE IMBRACI PE TOATE INTR-O METAFORA - Deja vad o idee in forma de ursulet de plus si mi se pare foarte sweet sau o parere sweet ca si ciocolata doarece iti creeaza acel efect dulce in suflet si invelind intelectul intr-o crema de ciocolata cu alune crocante (marmota a fost concediata). In ultima vreme am simtit o nevoie acuta de lucruri sweet si nici acum nu cred ca ar face sufletul diabet si intelectul Durchfall daca as mentine felul principal. Notiunile care sunt clarificate ofera posibilitatea de a avansa simplu si treptat pe o cale unde panouri invizibile semnaleaza la fiecare intersectie: "Cunoaste-te pe tine insuti." tinteste cu uriasa sa vointa asupra intregului, toata artileria si-o pune la bataie: energia, creativitatea, iscusinta, intelepciunea, perspicacitatea, tenacitatea – toate exacerbate prin asimilarea unei alte scari a valorilor, CA iNTR-UN PERFORMANT LABORATOR care lucreaza fara intrerupere, destinat consolidarii si cristalizarii propriei sale personalitati. De mai multe ori isi distileaza convingerile, aidoma un adevarat alchimist, pana cand substanta rezultata devine tot mai stabila, mai pura, mai omogena, mai incarcata pozitiv, mai activa la temperaturi extreme. Constant, noi picaturi de energie rafinata si sublima ii revitalizeaza fortele. Singurul lucru care trebuie sa fie adevarat si statornic, cu neputinta de schimbat, este vointa de a fi altcineva, un nucleu de mobilizare si impulsionare care sa gestioneze situatia: “Pot” - acest Sesam al transformarii, care poate indeparta stancile indaratul carora se ascunde, prietenos, conturul luminos al personalitatii tale. Sapa in marele zacamant al vietii si al realitatii, prin autocunoastere, si incearca sa extragi toate acele minerale care servesc la cristalizarea identitatii tale. si iata ca afurisitul de ris ii sfirteca maruntaiele ca un ferastrau inrosit in foc. E
C4 - LA MODUL GENERAL - Indiscutabilă rămane, însă, existența unei viziuni structurale și a unui unghi de lectură ce face lizibile liniile de forță ale unei astfel de lucrări. Facultatile innascute pe care le exerciti multa vreme si pe care le opresti brusc in mijlocul carierei, dupa primele momente de oboseala si odihna, se redesteapta si doresc activitatea lor fireasca. Pentru a intelege cat de importanta este imaginatia pentru om, ar trebui sa ne inchipuim pentru o clipa ce s-ar intampla in lipsa ei: omul ar fi sclavul propriilor sale senzatii si perceptii, ar fi o fiinta doar reproducatoare si evocatoare; ar avea imagini, dar nu ar stii ce sa faca cu ele, nu le-ar putea descompune, dezmembra, reunifica, depasi; ar fi legat de trecut si prezent, nefiind in stare se prevada sau sa depaseasca o actiune viitoare, n-ar putea visa, nu s-ar putea lasa “prada” imaginilor si gandurilor venite pe neasteptate, n-ar putea retrai in minte evenimente trecute, nu le-ar putea debarasa de aspectele lor neplacute, n-ar fii in stare sa-si propuna idealuri. Imaginatia este un mod de a fi al omului in lume, prin intermediul ei omul construieste lumea si se realizeaza pe sine. Cele mai utile sfaturi le afli de la oamenii care au trait si infaptuit imposibilul. Fiecare nivel, fiecare treapta este caracterizata de propriile supersemne. Perceptia estetica se caracterizeaza prin cautarea si descoperirea structurilor de ordine, prin identificarea unor repertorii, a unor clase de subsemne de un nivel mai inalt. Daca lumea se indreapta spre un impredictibil care nu conteneste sa vina cu noi oferte, prin indicatiile date de restrictiile unei asa zise actionari in serie ale puzzle-urilor nascute din randurile cartilor care-si cer dreptul la fundamentarea unor demersuri inovative, atunci mintilor luminate nu le ramane altceva de facut decat sa le completeze cu noi inchipuiri. Cine stie pe ce drum te poate duce inventia unei clipe hotaratoare care isi gaseste rostul in neatentia acordata unui fapt divers - ceva exterior vointei tale, ceva imprevizibil, asupra caruia nu ai control, care determina, care are efecte bune sau rele. O umbra se așterne pe-ntregul vechi castel, in jur nisipul geme ca un damnat rebel, doar valurile marii cu-a lor vajnice robe acopera cu greu a suferintei ode. PRIN ACEST PROCEDEU DE DISTILARE oamenii sai sunt totdeauna tipuri, totdeauna simboluri caracteristice ale unei categorii. Un LED rosu care se stingea si se aprindea repetat la un influx electric extern. IN LUPTA POTI SA TE ALEGI CU RANI, POTI SA SI MORI, SI DE ACEEA RUGA ESTE MAI FIERBINTE CA ORICAND, DAR INTOARCERE NU EXISTA, DE ACEEA JURAMANTUL SI BLESTEMUL CARE ASEARA IMI INTAMPINASEM SOVAIALA A FOST DE PRISOS. Daca cineva nu accepta ca ar putea fi piesa intr-un joc cu o miza mult mai insemnata, joc care trece de capacitatea demonstratiilor de laborator, inca nu inseamna ca este absolvit de a fi piesa. Lumea isi schimba continuu bateriile, dinamismul devine piatra de incercare a adevaratelor caractere, cerand impartiri nesfarsite intre invingatori si invinsi de pe promontoriul gandirii. Cand totul pare o chemare, dintr-o data te trezesti prins intr-un val vartej de situatii surprinzatoare, explozii de sentimente contradictorii, de la o constiinta a fricii la una a izbanzii. Dar este şi o sursă de gand neîmpărtăşit, prin substanţa vitală, de o incredibilă emoţie, Rejuvenescimento do Espírito, o formă de materie care pompează oxigenul în celulele obosite, acţionand chimic la fel de puternic precum dopamină. În timpul alergării, cand sudoarea îţi curge pe frunte şi pe tot corpul, cand eşti mai concentrat ca niciodată la fiecare pas, abia atunci te adanceşti în calmul atent al meditaţiei şi al păcii interioare: „Tot ce am dăruiesc Tăcerii”, reprezentand o stare de spirit încadrată într-o imagine reală, fotografiată parcă cu funcţia de detectare impulsurilor de descărcare a nervilor. Trebuie să ţii seama de cuplajul magnetic al acestor stări induse pe cale de transformare a mişcării rectilinii-alternative, ca să reduci supratensiunea din articulaţii şi să produci o încălzire limitată a corpului. Într-adevăr. Corpul se încălzeşte, capătă o altă postură, are o altă acceleraţie pe altă direcţie. Iar cand expiri tot aerul din plămani, într-un ritm constant, cand toţi nervii îşi pierd vremea într-un labirint al încercărilor, abia atunci elimini toate supărările, toate gandurile rele, toate grijile. Devii un barometru al calmului și al fiabilității, mai liniştit în suflet, mai aplecat spre a-ţi asculta corpul, dincolo de exponentul unei puteri pozitive, Selemrhus Lutelfusios, privit ca parte a acţiunii spiritului asupra materiei. Căci gandul e materie, şi corpul este tot materie, deci unul trebuie să treacă prin celălalt ca să asigure un decalaj variabil continuu între tensiune şi intensitate. Aici se intrepatrundeau cele mai influente repere ale conceptului "Next Level". in acest punct Eul fiintei isi ramane siesi loial, la confluenta dintre nevoi și dorinte, in fondul de producere a demonstrabilitatii unui Adjusted-Life. Aici sunt surprinse toate aspectele unei innoiri cuprinzatoare, toate aspectele frematatoare ale unei lumi care se naște in virtutea unor valente de personalizare a cerintelor de functionalitate proprii. Se poate chema stil ceva situat in afara modei, stilului asa cum e el perceput, ceva nascut parca tocmai din dorinta de a nu fi in trend cu nimic in afara de propria comoditate. Uneori ca sa poti merge mai departe trebuie sa te intorci putin inapoi, ca sa te asiguri ca nu ai uitat ceva important in urma. Tentatia spre zona misticului, mesajul codat caruia trebuie sa-i gasesc cheia de decodare, poate fi concluzia acestui important reper de orientare printre aspecte neclare si informatii derutante. Extinderea nelimitata a discursului critic, sugereaza posibilitatea substituirii si chiar a arbitrariului a generat necesitatea protectiei prin rigoare si prin alte cateva ingrediente fatale. Intr-o calatorie se intampla mereu sa cada cate un pieton. sirurile lungi de ganduri, imprastiate pe harta unei lumi inchipuite dintr-o alta ecuatie a sublimului, intre coordonatele intrebarilor si raspunsurilor, raman lauda, marturie si invinuire. Depinde de ziua ce urmeaza sa vie. In splendoarea reflectata de genialitate, unde totul capata accente si legaturi nobile, se simtea fluidizarea sangelui intregului stiintific. Ceva nedrept si exagerat in mijlocul cunoasterii mele. Un fenomen electric, ca o aurora boreala, care provoca o senzatie intensa, dar furtunoasa. Un supracurent in instalatia care aprindea dintr-o data LED-ul urias al progresului si evolutiei mele, apoi il stingea la scurt timp, fara sa mai pot da “restore”. Scanteia dintre polii contrastului, semnalul unei stari de incertitudine, o dorinta de exploatare a realitatii transformata rapid intr-o valvataie, stingandu-se apoi la fel de usor cum a aparut, in intuneric. In aceasta imensa desfasurare si risipire de forte, nu e niciodata vorba de vreo "invatatura". Inspiratia, adesea greu de realizat, este o forma de a te introduce in spatiul altcuiva mai presus decat tine, interpretand un numar de observatii calitative cu ajutorul carora incerci sa raspunzi la intrebarile personale. Atunci se rup zagazurile si apele se revarsa pe neasteptate. Desi verisoara mea ghicise ce zace in el, n-a stiut sa-l ciopleasca. O taietura de samurai, pe dreptul, a spintecat, de sus pana jos, statuia lui Alessandro Nesta. Biologia, suprimata de un veac de superstitii rationaliste, tasnea, ca un jet de arteziana, din trupul cazut al marelui soldat Nesta. Ei sunt despartiti de faima pe care fotbalul a pus-o la mijloc, dar au o trasatura comuna: sunt rezultatul geneticii. Raspunsurile vagi capteaza momentele cheie, trezind instantaneu cheful de detectie al unui "uncertain outcome". Nu al simplei succesiuni de persoane, dictata de mecanica reproducerii, ci al unui joc infinit mai complex. O trasatura elementara de compas care nu spune mare lucru, in afara de pozitia pe harta. Rio Grande do Sul e insa, ca fiecare palma a Braziliei, un loc care nu s-a racit. Iar acest gand ambivalent, insumarea exigentelor mele in permanenta crestere, conectorul adaptat pentru a fi prins in jurul unei baterii incarcata cu stimuli neutri, isi pregatea marea lovitura: fortarea limitelor mele. Moment in care parca nu se intampla nimic, dar ceva sporea in intensitate. O paralizie, secondata de o intensa incordare punctul de intalnire cu necunoscutul. Vedeam prin niste perdele gri, o lumina difuza. Am intins mana si am incercat sa le dau la o parte. Un soi de constiinta noua s-a ancorat in mine, cu o multime de rotite si arcuri mi-a constrans, mi-a impins spre un “inapoi” prezenta constiinta. si voia sa evolueze pana la limita maxima posibila, inoculandu-mi anumite valori, dar si un sentiment enorm de vinovatie. Acordam prioritate sau exageram valoarea unui singur element care participa la alchimia propriei tale deveniri. Se interpunea CU ACEA DURITATE a unui curent continuu care.. Cu mana mestera, ei ingrijesc aceasta intindere de pamant, care este a lor: lucreaza cu plugul si grapa acest ogor al spiritului pe care l-au destelenit, l-au curatat de maracinisurilc primitive ale haosului, cucerindu-l pas cu pas pentru binele omenirii. Nu exista rasplata sufleteasca mai mare decat sa stii ca esti favorizat in lupta pentru cucerirea unui vis, spre care tind toate fortele binelui si ale raului, intr-un complex cauza-efect a unui singur efect neasteptat si inexplicabil prin intermediul cauzelor cunoscute. Cu prudenta, ei muta tot mai departe hotarele cunoasterii lor, incuprinsul culturii epocii lor, sporind cu harnicie, cu sudoarea fruntii, roadele spirituale. Doua pendule cand vor reveni simultan in pozitia initiala? Doua constiinte, doua cunoasteri cand se vor intelege? Pana cand se vor bate ele in mintea mea? Pana cand vor exercita ele o presiune asupra propriei mele personalitati? Nu sunt decat simple pietre kilometrice de-a-lungul unui drum strabatut intr’un zbor arzator: ele sunt doar niste culise reci, culori fara grai. Lupta pentru promovarea leadershipului tau, dar executa trageri numai cu arme convingatoare, specifice nivelului lor de intelegere. O adanca manie indreptata impotriva acelei forme de vid care ma inconjura, care ma sufoca, care ma limita trimitandu-ma intr-un colt intunecat. O lume intreaga ce pare a se sprijini pe temeii de granit. Acea crancena singuratate fara cuvinte si fara raspuns pe care gandirea lui Nietzsche o poarta in juru-i si deasupra sa ca un impenetrabil clopot de sticla; o singuratate fara flori si culori, fara sunete, fara animale si oameni — o singuratate lipsita chiar si de Dumnezeu, singuratatea moarta, si impietrita a unei lumi primitive, anterioare sau posterioare oricarui timp. Nimeni nu-si intoarce spre el privirea, nici macar in treacat, ca sa vada cum sfarleaza gandurilor lui vibreaza pe un varf de otel si, facand pentru ultima oara un salt magnific, se prabuseste in sfarsit, istovita, la pamant: — actorul cade „mort in fata nemuririi". Priveliste eroica, fara cer deasupra-i, joc gigantic fara spectatori, tacere, tot mai intensa si mai silnica tacere in jurul celui mai teribil strigat al singuratatii spirituale — aceasta este tragedia lui Friedrich Nietzsche. O campie cu un lan de grau poate fi la fel de frumoasa ca un ocean care se intinde dincolo de orizont, dar niciodata ele nu se vor ridica la nivelul asteptarilor tale daca nu vor exprima ceva anume, daca nu vor exprima senzatii și trairi, sau daca nu vor putea fi intelese de cei din jurul tau. Intorceam gandirea la 360 grade, ii puneam antene, sateliti, o legam in cablurile cele mai fine. „In tara lui Dumnezeu" este un roman-marturie, fie el fictiune, a unei realitati greu de digerat cu destine prestabilite, cu miros de portocal si convulsii sufletesti care nu pot fi extirpate chirurgical, dar o realitate tesuta, zic eu, impecabil, tocmai prin obsesia pentru dozaj si impartialitate. Practic, o elaborata lectie de privit ambele parti ale unei povesti prea vechi ca sa-si mai aminteasca cineva de ce e spusa. Numele Haricleei Darclee vibreaza insusi la o asemenea intensitate incit detaliile devin aproape redundante. Laboratorul chimistului a fost reconditionat in cel mai elegant mod, aratind ca si cum experimentele chimice inca si-ar gasi locul printre eprubetele de sticla, iar aplicatia cu touch-screen prin care vizitatorii pot combina compusi chimici pentru a afla „ce se intimpla” a tinut ocupati destui curiosi. Am fost martora la arderea pixelizata in acid clorhidric a unei bare de magneziu. face fericit pe oricine intrepatrunde cu undele lui de pozitivism. Se vadesc trasaturi noi, altele, initial secundare, ies din latenta si se accentueaza. Toate certitudinile noastre cumpanitoare atata vreme si-au vazut axele frante in aceeasi naruire generala.
BEBE - Nu au in garderoba mintii haine prea curate. Acoperirea este expusă unui contact constant cu temperaturi ridicate. Energia eliberata prin reactia unei suparari, intr-o clipa se transforma intr-o noua forma de energie, anume energia de miscare. Let's dance ! Tango ! Ai impresia ca-ti arzi degetele la focul tragic al compozitiei. Ce pofte demonice se dezlantuie in cuprinsul setei de a respira o noua aventura ! Cind intri intr-un spital occidental, intri intr-o masinarie. Expresiile rezultantei distantarii de trecut si momentul fortelor de presiune, amandoua urca pe podiumul determinarii curentului de magnetizare. Fortele isi schimba sensul sub microscopul reflectiei, atentiei si terorii, se atrag prin magnetismul unei dulci disperari in extremitatile unui generator de fluxuri energetice ce indica pozitia in timp si in spatiu a cauzei unei noi tresariri aparute in suflet. Din nou numai al lui, atinsa si strabatuta de fiorul unui spatiu prin care nu a mai trecut de mult sunetul muzicii pline de energie. Of, de-as ramane singura dorinta din sufletul pur al artistului care stie sa completeze caracterul fragmentar al momentului, construind din trasaturi disparate o totalitate eleganta. Aceasta voce transmite mai mult decat pulsatii, ci o intensitate a. La semi-maratonul de saptamana trecuta am observat un lucru interesant. Cativa personal-trainers alergau alaturi de cate un cursant, si alergau incet, fara sa se dezlipeasca unul de celalalt, ca si cand ar fi facut parte dintr-un tablou incadrat in tema: "Controlul Impulsurilor". Evident, scopul alergarii impreuna nu era de a tinde spre ocuparea unui loc pe podium, pozitie prevazuta cu un rezistor sufletesc stabil, al daruirii de sine si harniciei, ci mai important era ca antrenorul sa determine "traiectoria unui sistem care tinde spre o stare de echilibru". Deci, subiectul trebuia scos de sub tensiune, fara nicio deviatie extrema, incat sa fie stabil in pozitia centrala de alergare in linie dreapta. ACEASTA FIERARIE SUBTERANA, CALCULATOR INTRINSEC. El leaga sentimentele ei cu aceeasi exactitate cu care chimistul isi masoara reactiile. Dar reactia de cataliza, care uneste cele doua convertoare, nu poate fi adaptata decat la un singur punct maxim. Care ii darama moralul. Pe chipul ei se poate citi adevarata stare launtrica, acel signalement al extazului, dar si al deceptiei profunde, al mirarii, al agoniei, al imposibilului. Prin sfera ei mentala vajaie toate gandurile care infioara, neputandu-se materializa in cuvinte. Sentimente foarte diferite navalesc spontan asupra creierului ei supraincalzit creand o stare de febra artificiala, haotica, ce urca treptat spre valori tot mai inalte. Adevarate alternante de personalitate se produc instantaneu. Laura cade intr-o dimensiune nesigura, plina de neprevazut, simtindu-se tot mai inconfortabil. Ganduri negre ii zvacnesc prin tample cu puterea unui taifun, generand o stare de deznadejde. O fantastica iritatie a nervilor care ataca muschii, ducand la o temporara paralizie in toate celulele unui vis numit eternitate. Printr-o combinatie chimica instabila, elementele care genereaza starea de incordare se aranjeaza intr-o alta ordine, sporind probabilitatea de aparitie a altor efecte secundare. Toata adunarea interna de elemente definitorii care se razvrateste automat intr-o forma de comunicare si relationare, necesita o anumita decodificare, o dezvaluire, o prezentare a unor stari de fapt. In aceasta relatie de unu la unu, dintre dezorientare si amorteala, care a deschis drumul fenomenului individual de pierdere de sine, marimile locale ale campului de toleranta variau armonic cu aceeasi pulsatie, insa cu faze initiale diferite. Eram nevoit sa fac o distinctie intre cele doua directii perpendiculare: o directie generatoare de cauze si o directie generatoare de efecte. Si sa clarific relatiile de autoritate si responsabilitate pe care le aveam cu entitatea mea definitorie, in celulele unei formule matrice care calculeaza mai multe rezultate. Totul devine nemasurat de aglomerat in Laura sub microscopul maturitatii si retrospectiei. Tot ce este strain de cunoasterea ei genereaza o curiozitate anormala. in domnul Hobbs totul rasuna in gol. Perechea de electroni a legaturii covalente care graviteaza in jurul stabilitatii si statorniciei, se repartizeaza intre cele doua nuclee: a cugetarii, care declanseaza in el mecanica specifica unei autocunoasteri depline, si a simtirii care coexista, fara a fi atinsa. in spatele a tot ceea ce-l motiveaza, tinandu-l prizonier intr-un egoism orb, intr-o colivie a decadentei individuale, a dementei temporare, se ingramadesc gandurile razbunatoare in nerabdarea lor de a-si primi rasplata. Numai ele, gandurile, supraincarcate si suprastimulate, numai ele stabilesc deosebirea dintre “ce” si “cum”, dintre stationare si miscare, dintre reintoarcerea in trecut si raportarea la prezentul care isi confisca propriul trecut. in efortul fizic, nebanuit pentru un batran ca Hobbs, producerea de caldura creste pentru o scurta perioada de timp la nivelul musculaturii, toate energiile se armonizeaza, corpul infloreste, este mai plin de viata. Si, daca n-ar interveni reactiile compensatoare in vederea restabilirii functiilor vitale in limitele normale, date de sentimentele adanci de ura, de manie, de revolta, mai mult ca sigur asemenea pulsatii bruste de tensiune i-ar fi periclitat viata. Iar in acest moment de deznadejde cumplita si dezarmanta, incarcate de energia gestului, a efortului creator, in biata femeie izbucneste supararea, dezaprobarea si frica. Instantaneu, in vastul creuzet al firii sale se topesc si se reduc pana la doza minima toate acele ganduri benefice, optimiste si invioratoare, in care isi pusese tot sprijinul. Toata esenta vietii ei, condensata intr-o clipa de maxima intensitate, amarnica prin fiorii pe care-i resimte, arzand ca o torta ce arata calea spre intuneric, in celulele unei entitati vii, in celulele unei foi de calcul, se indeparteaza de moralitate. Procedeul esential metaforic al primelor poezii se divolva intr-un complex capricios si fluid de imagini care evita logica stransa a metaforei si se succed in asociatii curioase si neprevazute. Dupa cum viteza unei reactii chimice creste in functie de temperatura, tot astfel starea de surescitare a sistemului ei functional, temperamentul care se aprinde repede, destabilizand orice actiune pozitiva normala, o duce pe Laura spre taramul raului. Ceva erupe din adancul ei cu acea impetuozitate caracteristica fiarelor insetate de sange, ceva inerent oricarei constiinte de sine, o disperare pe cale de a se transforma intr-un fiasco ce o poate costa scump. Simte cum de la un capat la celalalt al fiintei ei strabate o incordare vehementa: “Sa-l omor ! Sa-l omor, ticalosul !”, mormaie involuntar in culorile sumbre ale agresivitatii Ego-ului ei intaratat. Concentratia de substante nocive care participa la reactia nervoasa, fiind foarte mare, practic nu variaza, ci din contra, se tripleaza. Nivelul ei de agresivitate atinge cote ridicate, de a trece totul prin temperatura inalta a unei trairi care nu lasa nimic in afara. Astfel, nevoita, mana femeii se retrage incet, invinsa de neprevazut, si totusi nesigura. Inima genereaza impulsuri. Ciocniri moleculare au loc in Laura la recombinarea radicalilor liberi - nesiguranta, teama, vulnerabilitatea - configurand o noua structura aparent functionala, dar fragila si instabila. Niciun fel de traire, nicio emotie, niciun gand nu se agita atat de puternic in retorta existentei Laurei Quinn pentru a-i reduce resentimentele si frustrarile. Pentru prima oara taifunul schimbarii incearca s-o smulga din starea de cumpana in care zacea de ceva vreme. Relatia in care este cuprinsa starea ei de functionalitate se poate scrie sub forma: sentiment de dispretuire + stimuli negativi = reactie adversa. Stirea pe care i-o aduce domnul Hobbs, aceea ca va fi concediata, azvarle o privire mai ascutita in tenebrele care ascund adevarul, reveland acel dezechilibru, steagul negru al propriei ei desertaciuni. Viteza reactiilor de descompunere a materiei insufletitoare, actionand asupra energiei de activare a conductorului intrinsec, se accelereaza. intr-o clipa zidul care ii contureaza personalitatea incepe sa se clatine. Un sistem chimic isi mentine volumul constant pana cand se produce o reactie de ardere. Laura nu-si mai poate ascunde ura amplificata de vestea tulburatoare. Framantat, micul tiran din ea care le face si le desface pe toate, nu mai poate sa se stapaneasca. Erupe cu un efect maxim, pe de o parte paralizant, pe de alta parte iritant si rascolitor sub microscopul constiintei si genialitatii. "De unde stii toate astea despre mine? Cum iti permiti..?" in acest moment nu o mai recunoastem nicidecum pe Laura ca o entitate perfecta, ci mai mult ca o faptura de carne de sange si de nervi, creata pentru durere si razbunare. In ea se trezesc toate formele de protest, de neincredere, de awareness, energia intregii ei fiinte consumandu-se vertiginos. Constantele ei caracteristice A+B, iubirea de sine si respectul fata de propria persoana, par ca se pierd. indraznind sa actioneze asupra ei cu o alta forta de reactie de aceeasi marime si directie, dar de sens contrar, domnul Hobbs ridica un maret edificiu psihic si emotional, incomparabil cu nicio alta constructie din structura ei existentiala. Pentru ca Laura sa interactioneze cu gruparea functionala ramasa libera in ea, neatinsa de fasciculul nelinistii absolute, el incearca sa-i reduca drastic suspendarea psihica conditionata de conversia fiintei ei de la valoarea true la false. E intocmai cazul lui Camil. Convins ca poarta in el energia atomului si ca, odata eliberata aceasta energie se va misca lumea din loc cu 180 de grade, era prea lucid ca sa-si ia obligatii carora nu le putea face fata si sa ma lase in drum. Prea egoist ca sa renunte la mine, prea gelos ca sa lase libera altuia calea. Daca urmarim firul conversatiei si incercam sa scoatem la iveala elementul primordial care-i domina pe cei doi, ademeniti de tentatia de a experimenta o noua dimensiune umana, simtim acel fior care parca striga din fiecare celula a lor, emitand un anumit tip de unde cu intensitati si vibratii inalte, in functie de specificul personalitatii fiecaruia. Stand fata in fata cu suspectul, singuri, fara martori sau ascultatori, Finch isi ascute mai tare mecanismele de control, isi impinge mai departe fortele politienesti, dominand prin suspans si tensiune, prin inducerea voluntara a spaimei, prin sondari ale trecutului in cele mai teribile si apasatoare moduri posibile. Nu se lasa pana ce suspectul nu ridica steagul alb al capitularii, nu-si gaseste linistea decat atunci cand biletul acestuia spre libertate isi pierde valabilitatea. in timpul interogatoriului tensiunea alternativa, care trece atit prin valori pozitive cit si prin valori negative, este convertita intr-una care are valori de o singura polaritate. Laura nu trebuie sa ajunga pana acolo incat sa cerseasca de la Finch iertarea, sa implore mila, ci sa-l determine chiar pe el insusi sa cada cu mainile intinse la picioarele ei. La formarea covalentelor este posibil ca perechea de electroni participanti sa provina de la un singur atom. Un zbucium straniu il incearca chiar si pe cel mai de temut vanator. Finch nu se multumeste cand Laura ii raspunde cu nonsalanta, cu aceeasi moneda, dar mult mai derutant. Numai in clipa cand el se va consuma in flacarile interioare ale misiunii sale, ea va inceta sa fie intristatoare. Caci el, omul plamadit din fildes, dispretuieste aceasta dulce si blanda ecuatie, cuprinsa intre calm, inteligenta si subtilitate. Extazul succesului nu mai vibreaza intr-insul. Nu-si mai poate monitoriza pulsul. Nervii se nelinistesc. Creste concentratia de oxigen din sange, totul in el se infierbanta. Cantitatea de energie negativa radiata de Finch da nastere unei reactii chimice adverse. Starea de surescitare a suspectului principal, Laura Quinn, fierbe la maximum, ea are nevoie de un inhibitor care sa stopeze reactia. Taria ei de caracter se descompune in elemente inofensive, toate celelalte insusiri implicate in procesul de restructurare se separa brusc in unitati de sine statatoare, cu functionare independenta, lenta si nesigura. Numai ea stie ce se petrece in adancul ei. Zbuciumul conditionat, meteoritul acesta ce trece peste Terra incognita a simturilor lui Finch, se intensifica numai in momentele biciuitoare traite de Laura Quinn - tot mai electrizata, tot mai limitata, lipsita spontan de forta vitala atunci cand campul lui de energie negativa ii invadeaza fiinta, devenind atotstapanitor. Zbuciumul conditionat, meteoritul acesta ce trece peste Terra incognita a simturilor lui Finch, se intensifica numai in momentele biciuitoare traite de Laura Quinn - tot mai electrizata, tot mai limitata, lipsita spontan de forta vitala atunci cand campul lui de energie negativa ii invadeaza fiinta, devenind atotstapanitor. Abia in acest moment de inalta incarcatura, energie si vibratie, densitatea propriului sau orgoliu ii maximizeaza plusurile. Toata concentratia de substante reactante se agita, apoi se dubleaza. in cazul lemnului, acesta vine și el cu partea sa de contributie la forma finala, caci fibrele ce ii traverseaza trupul au de impartașit povești captivante cu aroma de rodie și iz de ciocolata calda. Totul in el capata amploare, ca si cum ar fi strabatut de un curent electric de mare intensitate. Urmeaza un nou atac. Lansand un adevarat vartej de curenti cu voltaj crescut asupra Laurei, el incearca sa inlature instantaneu toate particulele insufletitoare din sistemul imunitar de aparare al fiintei ei. Dar ea scapa de socurile de curent la care este supusa, cu un singur pret: dilema morala. Fundamentul Laurei este imprecis. A cerceta substraturile fiintei ei este aproape imposibil. Pentru ca peste impulsurile si gesturile ei initiale se suprapune vointa electrizanta a lui Finch care-i scurtcircuiteaza aproape toti stimulii, toti parametrii de functionare. ii modifica tiparul de gandire, inhiba activitatea conexiunilor existente in spatiul ei de manifestare, pana ce o aduce la pragul apropierii de adevar. Fundamentul Laurei este imprecis. A cerceta substraturile fiintei ei este aproape imposibil. Pentru ca peste impulsurile si gesturile ei initiale se suprapune vointa electrizanta a lui Finch care-i scurtcircuiteaza aproape toti stimulii, toti parametrii de functionare. ii modifica tiparul de gandire, inhiba activitatea conexiunilor existente in spatiul ei de manifestare, pana ce o aduce la pragul apropierii de adevar. O adevarata revolta se starneste in Laura, in timp ce la polul opus, in Finch, un zbucium sinistru se zbate intre indoiala si asumare. Doua suflete zbuciumate se afla fata in fata ca doi spadasini intaratati. Dintre care unul ataca, celalalt se apara. Care va manui mai bine sabia vointei? Care stapanire de sine va fi mai puternica? Dar in acelasi timp realitatea resimtita ca ostila, o consuma pe de-a-ntregul. Fiecare particula din faptura ei se activeaza, numarul total de molecule care isi exercita total dominarea asupra Omului din ea se ciocnesc simultan si reactioneaza anormal. Energia rezultanta este canalizata spre un scop bizar, antagonic celui initial, pierzandu-se treptat, consecintele fiind antisociale. Torente de energie asemanatoare cu lumina, dar de alta natura, necesare involutiei, creeaza intermitente in functionarea ei. Lasand prin - si numai prin interceptarea si interpretarea lor - o intelegere profunda a Omului din ea, o verificare si validare concreta a emotiilor ei in paralel cu a celorlalti. Complexul factorilor “meteo” din viata ta activeaza cand caldura, cand ploaia, cand seceta. Bucurii, deznadejdii trecatoare sau tristeti vecine cu depresia. Componente omogene si constante, sau componente instabile si fluctuante, de natura sufleteasca, care nu actioneaza in masura egala pentru prevenirea aparitiei oricaror situatii limita. O inlantuire de cauze si efecte produc in Laura o perturbare daunatoare a simturilor, moleculele care contribuie la formarea universului ei launtric realizeaza legaturi tot mai slabe cu elementele ei de continuitate. Ramane singura, cu ea insasi, cu lucrurile de care se teme, impreuna cu sufletul ei, atat de batran, atat de gol. Orice gand pozitiv se izbeste de zidul de netrecut al covalentei cu acea enzima care nu-i permite sa digere in voie trairi de ordin fizic si emotional: sentimentul de impostura. Ce pacat sa intalnesti un om sub forma a doua ipostaze, dominate pe de o parte de voluptate, devotament, farmec, frumusete; pe de alta parte de onoruri pierdute, nume patat, pierderea rangului, stiinta de a trai in societate, distrusa. Toate intrunite in aceeasi formatiune simpla de existenta, inghesuita intr-o singura clipa de cosmar care ineaca orice impuls al ratiunii si orice considerent etic. Pentru ca sangele bietei fiinte sa freamate din nou si sa se adapteze spontan la viata, sub efectul unei reactiuni capabile sa suplineasca esecul covarsitor, e catusi de putin necesar sa existe o coagulare a fortelor ei pozitive. Dar unde gasesti un spatiu prielnic pentru o astfel de transformare? Nu lasa sa se apropie de tine monstrul ce mistuie cele mai trainice simtiri ! Dar monstrul se pregateste pentru lovitura finala. Pulsatiile care regenereaza sangele facand inima se bata, isi pierd din intensitate si aproape ca inceteaza complet. in clipa aceasta profetica, cand este prinsa asupra faptului si este luata pe sus de oamenii de ordine, Laura ramane intepenita ca o stana de piatra, concentratia reactantului care produce stimulii pozitivi necesari in momentele vitregi se reduce la zero. Ea nu mai intra in vibratia normala, ci ramane intepenita, atinsa parca de un suflu de gheata. Un cosmar este ca un tantar care iti scapa atunci cand vrei sa-l prinzi imediat dupa ce te-a piscat. Laura se trezeste, un fel de eliberare spirituala se produce la comanda. Toate frecventele necesare si suficiente pentru activarea energiilor pozitive si vindecatoare se contopesc din nou in ea. Acum nu se mai vede singura ca un clopot ruginit aruncat in mare de o mana nevazuta. Apelurile stangist-populiste, cu accente de tipul sange-și-pamant, ale lui Sukarno la etnicii malaezi atat din Indonezia. Nu lasa monstrul sa se apropie de tine, nu-l lasa sa-ti dea instructiuni ! Exercita-ti controlul asupra acceselor sale de disperare. Urmareste latura realista a vietii tale pe campul de lupta dintre interior si exterior, atunci cand se dezlantuie acea gama larga de cauze si efecte ce produc in tine o perturbare daunatoare a simturilor. Nu uita ca momentele cheie iti arata cine esti cu adevarat. Atunci cand calatoresti pe ruta de la interior - la exterior, cand trebuie sa te raportezi la realitatea prezentului, viata poate erupe in zonele cele mai sensibile, cuprinzandu-le tumultos, cu forta de neinvins a firului subteran autentic, a carui zona de actiune duce (cand nu poti sa activezi in voie trairi pozitive) la erodarea psihica, emotionala si fizica. Toate frecventele necesare si suficiente pentru activarea energiilor pozitive si vindecatoare se contopesc in tine prin identificarea completa a elementelor tale de continuitate: echilibrul, claritatea, discernamantul, puterea viziunii, pacea profunda, optimismul si puterea de a te ridica deasupra durerii. Daca vrei sa-ti consolidezi legaturile puternice cu elementele tale de continuitate, evadeaza din gaura neagra a universului tau launtric, nu-ti omori cu propria amagire impulsurile ratiunii si considerentele etice. O legatura covalenta, formata din perechi de electroni, gravitau in jurul a doua nuclee: “de ce?” si “cum?”, stabilind o singura configuratie moleculara: “cand?”. Continuand acest rationament magicianul putea gasi sursa unei noi iluzii, printr-o noua interpretare a realitatii ce guverna relatiile dintre particular, absolut si universal. Un progres fundamental catre controlul complet al marii sale opere, printr-o soi de efort cercetare la care contribuiau fiecare dintre metodele anterioare de magie, luate in mod izolat. Pe cand plasticitate si expresivitate capata numai fiinta agitata, emotionata, atinsa de fasciculul laser al sublimului care indeamna la lupta, strabatuta de raza luminoasa a adevaratei iubiri ce poate patrunde in spatiul aparent imposibil. Numele ei este Ella Brice. Iar in aceasta femeie de o sensibilitate delicata, cu voce foarte patrunzatoare, pentru prima oara se dezlantuie toate fortele de reactie in favoarea iubitului ei. Tot ceea ce o misca si o tine pe loc, pasiunea, maretia, determinarea, afectiunea, fortele particulare care nu se anuleaza, ci intotdeauna se afla in slujba nobila a durabilului, sunt inca o data combinate, inca o data sunt datoare sa-si aduca contributia. Iar cand o asemenea Pandora inchide capacul cutiei in care sunt adunate rautatile si greutatile lumii, toata speranta creste, se dezvolta in ea dandu-i o forta nebanuita in lupta pentru salvarea celui muribund. Explorarea unui camp de intensitate intr-un punct al sau, se face cu ajutorul unei forte ce actioneaza direct si continuu. Substanta esentiala si fundamentala generatoare de viata se afla in omul insusi, in intimitatea lui cea mai secreta. Ego-ul lui putand fi stimulat numai prin maximizarea fortelor care se nasc din exces de sentiment, din exaltare, prin intrepatrunderea celor doua spatii - trecutul si prezentul, albul si negrul, clarobscurul. Hotarata ca un miner, Ella intentioneaza sa extraga pretiosul zacamantul ascuns in Alan. incordandu-si toata fibra sufleteasca, pana ce caldura emotionala ii umezeste ochii, ii vorbeste deschis. inca o data vocea ei indrazneste sa exprime emotiile necesare reactiei de fuziune cu zona de subzistenta care inca il mentine constient si in viata. Cuvintele ei mangaietoare si insufletitoare isi varsa tot continutul, bucuria din inima ei acompaniind acest acord invizibil de uniune sufleteasca. si tocmai cand acest ceas de amintiri este pus in stare de functionare, incepe marea reinviere. in starea de coma, Alan nu aude decat glasuri nelamurite, fara sa stie ale cui sunt. Dar aparitia acestor flash-uri din trecut dezlantuie intr-insul, ca o adevarata forta de presiune, stimulii cei mai puternici care - uimitor - il readuc la viata. Simti ca o zguduitura electrica: “Ce este asta?”, spuse el printre dinti. Subtilul fluid sufletesc ce staruie cu indarjire in el incepe sa razbata, sa radieze din spatiul propriu interior. incet, ochii lui se deschid, aprinzand acea licarire de fericire pe care niciodata eternitatea nu o va putea smulge. Nu uita ca iti poti stimula Ego-ul numai prin maximizarea fortelor care se nasc din exces de sentiment, din exaltare, prin intrepatrunderea celor doua spatii - trecutul si prezentul. Uneori numai printr-un think back vei putea sa produci “reactii chimice”, prietenoase, binefacatoare, in randul celor din jur. Numai o izbucnire a sufletului, fulgeratoare, ar putea schimba starea ei de spirit. Numai un alt gand, mai puternic ca intensitate, mai bine optimizat, ar putea sa-i redea seninatatea. Numai un singur component din sistemul care o defineste ca om, mai poate reactiona intr-o unitate de timp: magia, iesirea din zona critica, trecerea spre altceva, spre un nou inceput. Un pas care trebuie facut cu incredere deplina in marea lume a vietii. Pana si oamenii cei mai putin clarvazatori ar fi putut citi pe chipul Laurei patimile pustiitoare, durerile sfasietoare care au zvarlit-o in abisul insondabil al deznadejdii. intelege si indeparteaza-te de aceasta napasta, fiinta draga! Dar comanda simultana a frecventelor ei de acord, nu poate indeplini relatia de parteneriat, relatia de unu-la-unu intre lumea interioara si cea exterioara. Dupa felul cum sta incordata, ingandurata, cu privirea obosita, cum totul in ea se desface si se reface ca o legatura chimica, generand acea reactie severa a propriei naturi care nu se poate produce in sens invers, - putem sesiza, desigur, acel amalgam de simtaminte sarmane si sumbre care o stapanesc in intregime, ca un germene putin virulent afectand un bolnav care se apara bine si este foarte greu de batut. Exista ganduri care nu se destainuiesc in fata nimanui, si ale carui marturisiri sunt dureroase, atat de chinuitoare, mai ales pentru cel ce le adaposteste. Culori, linii, spatii, amestecuri de elemente cu semnificatii aparte, forte inegale, testate, folosite, apoi revizuite in mod repetat, formand un adeziv natural ce se intareste si devine foarte rezistent. Iar aceste tipuri de legaturi dispuse aleatoriu intr-un sistem de sine care nu e dotat cu nicio sursa buna de lumina, creand o firava esenta spirituala, dobandesc nuante secundare. Transformand-o pe Laura Quinn intr-un “Mo”, intr-un robotel lipsit de directie, ce se manifesta sub forma de tendinta. Sarguincioasa tendinta de a se inchide in sine, de a-si abandona valorile cele mai de pret, si tot ceea ce ea considera ca fiind ratiune. Nu putem ramane, de asemenea, nesimtitori nici fata de Ego-ul si atitudinea ei. Capul ridicat spre cer, in semn de respect atribuit Domnului, singurul ei aliat de nadejde, singurul care o intelege. Suma de ganduri, asemenea unei rugi pe care nimeni nu trebuie sa o auda, o duc dintr-o stare intr-alta, deschizand inca o data usile inimii ei.in clipa aceasta rascolitoare, care nu inceteaza sa-si exercite coplesitor presiunea asupra Laurei Quinn, ne este dezvaluita una din cele mai memorabile experiente, dar greu de suportat, din viata ei. Aceasta demna forma de existenta prin care respira nenumarate celule vii, este preschimbata intr-un mecanism rigid si foarte rezistent la socuri. O fiinta blanda, cu toate sentimentele si aspiratiile care o definesc, transformata intr-un sistem unic, strict, riguros, plin de reguli si proceduri. Cunoscandu-se pe sine, constientizandu-si compozitia chimica, omul a conchis ca el este produsul finit al succesiunii de concentrari a materiei primordiale cu aportul indubitabil al entitatilor prime si intuind micro-universul i-a oferit conform dualismului – de care devenea constient la tot pasul si care il invita practic la identificarea lui in toate domeniile de activitate de-a lungul vietii – un corespondent macro, proiectat in trecut cu scopul vadit de a-si consolida piatra din capul unghiului. E destul ca Anton sa respire, ca nervii acestui firav ghiocel se si incordeaza, limita superioara a tensiunii sale normale este atinsa. O legatura covalenta se stabileste preferential intre elementele cu caracter personal si spiritual apropiate. increderea, credinta si nadejdea, se defragmenteaza in molecule tot mai izolate. Ceva se intampla, ceva neobisnuit. Asasinul sta uluit in fata unicului martor al oribilei sale crime, in timp ce martorul sta uluit in fata atitudinii blande, fara precedent a asasinului. O transformare reciproca intre doua tipuri de energii, eliberandu-se o cantitate de caldura ce produce topirea partiala a stratului de gheata din personalitatea lui Anton. Ne putem indoi? Nevinovatul emana une lumière nouvelle ca mijloc de aparare, o stare de spirit la superlativ, ceva mult mai misterios decat poate crea ratiunea umana, si pentru care nu se gaseste explicatie. Ca un medicament miraculos impotriva mortii si a bolii, inca neinventat la scara mondiala, tinut ascuns in micul laborator al fiintei sale. El nu mai este patruns de acel credo normal al constiintei sale, “Safety first”, ci pentru intaia oara impulsul sau brutal este anulat cu totul. Pare ca ridica fiinta umana la un rang mai inalt. Prin propria lui forta de reactiune elimina barierele nonconformismului dus la paroxism. Legea lui Murphy: “Daca ceva rau se poate intampla, se va intampla cu siguranta”, da gres de aceasta data, isi schimba radical sensul. Anton sesizeaza pentru prima data necesitatea si oportunitatea trecerii la un alt statut, dintr-un motiv nobil. Dand prudent, fara graba, dimensiunii umane o cotatie maxima. Un fel de conductivitate, o cantitate de energie pozitiva traverseaza intr-o secunda sectiunea sensibila a personalitatii sale, pe o lungime neobisnuita. Toata lumea e saturata si imbogatita de o descarcare de forte care a anulat, pe parcurs, gramajul subtil al scorului. La inceput sa sterg praful si, sub stratul bine sedificat de pe sufletul meu. imi plamadeam opera CU ACEA INTENSITATE A UNUI CURENT ELECTRIC ce strabate un circuit, depasind valoarea maxima admisa, dubland riscul de a se auto-distruge. Tratam totul CU DISPRETUL USOR AROGANT AL unui elev al filozofilor. intregul meu univers, lumea mea interioara era destul de dezorientata, oscilanta. Precum o scadere si apoi o crestere a intensitatii campului electric intre doua valori maxime. Ce anume ma putea readuce la o dezvoltare sigura, fara sa produc o ruptura de status quo-ul cunoscut? Nu puteam distinge nimic din aceasta impletitura de stari si tranzitii intre stari, din acest amalgam de ganduri pe care nu le puteam delimita clar. Pur si simplu se succedeau neregulat, ascendent si descendent ca niste electrozi cu micro-curenti care se pozitioneaza intr-o zona neutra, cu potential de rebound. Eram invrajbit de sute de contrarii care se bateau cap in cap, aidoma electronilor care strabat o portiune din circuit. Devenisem tinta propriilor mele reprosuri, pierdusem simtul relativitatii valorilor, ma consideram invins, pana ce, din spatele unui zid naruit, a tasnit lumina sclipitoare. Si, odata cu ea, a aparut sursa de inspiratie - motorul care m-a ajutat sa dau frau liber resorturilor din spatele gandurilor mele, sa creez incet, incet, ceea ce se poate numi “transmutatia” - un mod de aparte de a configura materia umana, compresarea sau expansiunea constiintei spre trairi mai ample si intelesuri mai profunde asupra vietii. Nivelul meu de cunoastere capatase o noua forma. Nu voiam sa obtin rezultate distrugatoare, ci cautam doar sa convertesc energia in materie. Exageram pana la viciu orice inclinatii ale omului, a ipostazelor care il inflacareaza, sau, dimpotriva, care il deprima. Trebuia sa fac o distinctie clara intre cele doua tipuri de comutatoare: putere - colaps, energie - pasivitate. Trebuia sa fac o distinctie clara intre cele doua tipuri de comutatoare: putere - colaps, energie - pasivitate. imi croiam drum, cu oarecare dificultate, mai mult intr-o lume inchipuita intre prezent si viitor, care se putea destrama intr-o unitate de timp – un spatiu neverosimil, in care avea loc atractia neobisnuita intre particule electrizate si particule neutre, dintre simtamintele predominant pozitive sau predominant negative. Mai ramanea sa pun in functiune circuitul de comutare analogica, in principiu un "intrerupator” comandat, care sa actioneze intreg ansamblul. Aceasta putere launtrica, DE FELUL UNUI JAVERT nestavilit de o datorie neindurata, politieneasca, care sta la panda pana ma prinde cu garda jos..Cel dintai, totodata stiintific si filozofic, care predispunea la un fel de cenzura a trairilor si gandurilor. Cel de-al doilea imbraca un aspect metafizic si mistic, ducand la cautarea unui simbolism mai profund, desi acesta era deseori ascuns si greu de revelat, sau, dimpotriva, era ornamentat cu tot felul de combinatii artificiale dominate pe alocuri de absurd. Nemijlocit, o astfel de opera cultiva ideea desavarsirii proprii, apoi a celorlalti oameni - printr-o conversie de tip energie-timp-actiune, sau prin formula unica de transformare a coordonatelor ce permit schimbarea sistemului lor de referin?a. insa majoritatea liderilor se intepenesc, fiind pusi in mare dificultate, de “nimicul” creator. Un orizont de gandire turnat in matricea unui alt orizont de gandire, certitudinea usuratica a unei victorii reprobabile, un succes de scurta durata, insipid, care ajunge mai devreme sau mai tarziu intr-un punct mort. Ce interpretare puteam sa dau acestor perceptii si raporturi conceptuale, acestor bizare tresariri de luciditate, acestor fragmente de timp foarte scurte care ma absorbeau cu totul, acestor spatii identitare care se tot descompuneau si intregeau anapoda, acestor supratensiuni care produceau adesea scantei electrice lungi ce pareau sa se ramifice de la polul pozitiv spre cel negativ al existentei mele? Aceste supratensiuni se propagau pe conductoarele liniei mele de cercetare, in stanga si in dreapta punctului de convergenta: eu insumi, neputintele omului din mine. O emotie necunoscuta, activa si purificatoare, intensa in timpul momentelor intime, ca o agresiva forta de atractie care duce la spargerea cristalului din ea insasi, marea piatra de incercare a propriilor valori, in fragmente tot mai disparate si neinsemnate. in acelasi fel nemasuratul Ego al acestei femei fragile supusa vanitatii, singura ei oaza de inseninare intr-o lume neagra, nu-i mai da pace, ii tulbura si obsedeaza existenta, satisfacand principiul actiunii si reactiunii: “forta pe care o exercita primul corp asupra celui de-al doilea este egala si de sens opus cu forta pe care o exercita al doilea corp asupra primului.” Legile vietii ei SE DEZVALUIE PRIN ACEASTA FORTA a celor doua corpuri separate care se misca unul spre altul cu viteze diferite, rotindu-se unul in jurul celuilalt, ciocnindu-se dur, in mod absolut destructiv, ca niste sateliti intr-un sistem planetar, pana aproape de neutralizare: valorile si convingerile. Aceste doua corpuri singulare, aceste doua antagonisme absolute, supuse unor legi complet diferite, se infrunta categoric, se inlantuie obsesiv, trompeuse et régressive, se dezvolta mai mult pe verticala, printr-un frecus neincetat, cuprinzand fatalmente toata fiinta ei. Un declin care se accentueaza treptat, odata cu varsta, provocand si mai multa fragilitate psihica si emotionala. Decisiva este toata aceasta stare de iritare care continua mai ales in plan emotional, o configurare a existentei printr-o rasturnare a polilor individuali, o hibernare indelungata a emotiilor pozitive. Nemultumirea duce la tensiune, la un sentiment de stanjeneala, degenerand pana la a actiona in directia opusa celei initiale. Aceasta experienta prin care ea isi satisface doar vanitatea, aceasta experienta care nu-i aduce niciun alt beneficiu pe plan afectiv, aceasta inversare a scarii de valori, dualitatea dintre otrava si antidotul ei, dintre cinste si necinste, dintre intuneric si lumina, dintre “a fi” si “a nu fi” un om bine randuit, ii schimba fagasul vietii. Lumea mea, interconectata la nivel subtil cu mintea si cu puterea de observatie, oferindu-mi un mod nou si incitant de a explora misterul a ceea ce eram eu adevarat. O lume formata din multe sisteme distincte, dar relationate intre ele, functional, printr-o desfasurare ambigua de energii potentiale aparute in timpul unor procese tranzitorii. insa ele produceau pierderi, nu de natura directa, ci indirecta. Unui om invaluit de o veritabila colectie de ganduri si intrebari, modelat de o cascada tumultoasa de reguli alambicate ce curge cu putere producand docila energie, ii trebuie doar un impuls de moment pentru a crea o lume intreaga cu legi proprii. Cercetam si ajungeam la revelatie. Evrika! Dar trebuia sa protejez secretele pe care pretindeam ca le pot revela. Cu orice pret, staruitor, trebuia sa obtin o reactie pozitiva, trebuia sa lamuresc in ce anume consta acea trecere de la esenta la existenta, trecand prin substanta, care putea sa dea sens eforturilor mele de a insufla viata propriei mele creatii. Un ochi patrunzator poate observa foarte usor, urmarind existenta ordonata, dar tulburatoare a acestui batran - ca parte a unei analizei stiintifice dusa pana la extrem – numeroasele convulsiuni in circuitul sau intern, puncte de maxima tensiune care se indeparteaza tot mai mult de adevarata lui natura, valori ale unor elemente care nasc frecusuri stranii. Care este adevarata lui motivatie? Care este natura acestor electroni care se ciocnesc intermitent intre ei, in forul sau launtric? Bine montat in stativul existentei sale, fiecare senzor genereaza un alt tip de curent, indica mereu o alta tensiune, tot mai anormala, care evolueaza ca un tot unitar, ca un raspuns coordonat al unei mari varietati de inconveniente emotionale, osciland anapoda intre doua valori: “plus” si “minus”, energia de activare a conductorului intrinsec, care se pot aloca unei singure variabile: Razbunarea ! Trebuia sa fie o operatiune solo, dar s-a transformat intr-un duet rar intalnit, intr-o unitate compacta cu mai multa forta. Asemenea unui braconier pornit la vanatoare, domnului Hobbs se trezeste alaturi de o leoaica ranita, o ingrijeste, isi fixeaza amandoi aceeasi tinta si pornesc impreuna la atac. Dar mereu ne va ramane intiparit in memorie dialogul intre domnul Hobbs si Laura Quinn, din finalul filmul “Flawless (2007)”. Acest ansamblu de forte unite, a caror traiectorii, intersectandu-se, le-a pus la grea incercare caracterul. Frecusuri, poate justificate, dar extrem de dure uneori, cu impact de anvergura in existenta ta, putand a degenera in rupturi devenite vizibile abia atunci cand temuta “maladie” s-a dezvoltat atat de mult incat cu greu mai poate fi vindecata. Aceasta maladie nu este altceva decat manifestarea unei realitati, pe care nu ti-ai dorit-o cu adevarat. Acea manifestare de vointa prin care singur te obligi sa devii un prototip nesigur de leadership, un device care nu promite prea mult, care urmareste doar accelerarea tensiunii - cresterea pulsului propriu, si destabilizarea completa a pulsului celorlalti. Si acum, pentru prima data, el simte tulburator efectul direct al acelui chatiment, intunecata intorsatura a destinului, descarcarea curentului invizibil, generat de un trasnet, direct asupra starii sale initiale de confort fizic si psihic. Abia acum resimte el puternica vointa care-l domina, sarcina electrica, aproape mortala, care ii electrizeaza simturile in avantul lui impetuos spre absolut. Aici se simte mana Domnului, invizibila, neiertatoare, grea si traumatizanta ca o palma servita din plin, cu toata ura, impingand fiara in maracinisul cu spini ascutiti ai durerii. Un ultim avertisment? O resuscitare a energiei in sistemul propriu de valori care se manifesta printr-o drastica tendinta de apropiere de realitate - fenomen caracterizat printr-o emisie de “lumina”, lumina vietii. Sfera metalica este electrizata negativ, nu mai poate actiona nicidecum cu alte sfere. Personalitatea sa nu-i ingaduie sa interactioneze cu alte personalitati. Anton Chigurh esueaza lamentabil. Este doborat très rapidement, chiar in mijlocul calatoriei sale spre dobandirea intregii deplinatati, chiar in momentul cand se crede ajuns la suprema siguranta a existentei. Chinul se statorniceste in el, il musca adanc din carne, dezvoltand un puternic efect de recul asupra lui, ii anuleaza orice forta eliberatoare, ii scutura bine mantaua de autoritate pe care o poarta. Uneori este necesara o “scurtcircuitare” a circuitului tau intern de valori si convingeri”, doar astfel vei fi constrans sa percepi mai profund, mai clar complexitatea existentei tale in raport cu latura dominanta a caracterului tau. Noi absorbim din aer ceva mai mult: o energie subtila cu care ne incarcam la fiecare respiratie. Romania mi se stinge din suflet cate pu?in in fiecare zi, ca o candela care isi consuma uleiul undeva pe coltul frigiderului. Trupul de grasan era cel mai vulnerabil fata de forta centrifuga, dar tot el era cel mai tanar si avea resurse fizice cele mai mari. Vuietul surd din capul sau fu sfasiat de un semnal strident de alarma. Era vointa de a trai, groaza de eternitate, goala si nesfarsita. Stapanindu-si cu eforturi supraomenesti durerea din madulare, nesocotind convulsiile inimii sale, se tari pe podea, asemenea stramosilor sai din regnul animal, cu mult mai anevoie decat el, dar cu si mai multa indarjire, izvorata din aceeasi vointa nedeslusita care imbolnaveste si viermele si furnica. Cel mai neinsemnat nit batut sub pardoseala, care se ridica in calea sa, era pentru el un munte. O fisura intre doua inele de plastic reprezenta o praapstie care trebuia trecuta si biruita. Experienta mea in materie de fragilitate feminina se poate reduce la un punct : cu cat femeia iti pare mai fragila cu atat te doare mai mult daca o atingi . Cineva a constat ca Principiile Mecanicii aplicate corpurior pot fi aplicate si fiintelor ca fiinte sociale. Am sa amintesc doar principiul al III-lea. Daca asupra unei femei cineva actioneza cu o forta de actiune,atunci va primi din partea ei o forta de reactiune de aceeasi marime si directie insa indreptata in partea opusa.Daca rezista acestei forte fie are o accelertie foarte mare fie are alaturi o alta forta. Femeia fragila este o femeie puternica. Frumos spus ,,facuta din verbe incasabile”. Plin de continut, timpul meu actiona asupra psihologiei trairii prin nervul unei inteligente taioase. Iar sensibilitatii fata de ineditul unui aparent pustiu bogat in semnificatii, de-a pururi o flacara a vietii, cuvenindu-i-se toata gloria si onoarea unei minuni care eventual mi se intampla, la care eram martor ocular, ii apartinea o urma de sange impregnata in momentul unei forte a sublimului. Ea insasi resimtita ca inca o proba a investirii mele pe fagasul unei chimii care starnea imaginatia din mine, o fiinta plina de mister desprinsa dintr-un thriller plin de revelatii surprinzatoare, adancita intr-un vers al chimiei atractiei fata de tot ceea ce este superior si care nu poate fi explicat prin cuvinte. In aceste sectoare isi au sursa patru vectori pulsionali: pulsiunile sexuale, pulsiunile paroxistice, pulsiunile Eului si pulsiunile de contact.
ZWEIG - Ca atins de o comotie electrica, se repede la el, grafemul care condenseaza patetismul tensiunii dintre realitate si fictiune, si nu poate intelege inclestarea mea in altceva, dincolo de arsurile carnii. Andre Rigatti construieste o noua identitate a spatiului citadin prin secventierea elementelor ce formeaza, prin alaturare, partile unui corp. In acest corp, fiecarei puslatii, respiratii, miscari ii corespunde o culoare si o aranjare specifica, pe date care - indiferent cat de aleatorii par a fi dispuse - contin o predeterminare, aflata in insasi acumularea de straturi. NUMAI CA IN JURUL UNUI EVENIMENT TREBUIE SA SE NASCA TENSIUNI, FRECUSURI, SA SE RASTOARNE SITUATII, SA SE SCHIMBE RAPORTURI DE FORTA, CU ALTE CUVINTE, SA PULSEZE MEREU SURPRIZA, PRECUM DUREREA ENERVANTA IN PREAJMA UNUI FURUNCUL. Vocea lui clara are inflexiunile coralitatii colectivitatii umane a acelor timpuri si acelor spatii. 2Are strecurat prin oase un filigran pretios ca expresie poetica. Ma joc cumva combinind si recombinind propriile creatii, la care adaug singe proaspat, sa spunem. Iar in acele limite, greu de depasit, bazate pe ratiune, iesite direct din plamanul invizibilului, din inima instructiunilor nespusului, in care isi descarca forta intreaga masa a universului, SE CIOCNESC NIsTE ATOMI GENERAND ENERGIE. Ei se inchid, creand un spatiu vid, chiar atunci cand esti pe cale sa-ti descoperi valorile si resursele personale cele mai de pret. Nu aveam nicio tinta, nu urmaream niciun rezultat, ci ma lansam ca o sageata din arcul prea incordat, departe de mine insusi. Un gand, luminand o clipa ca un fulger, fara sovaire in forma sa, stingandu-se apoi intr-un mod ciudat, gasind ecou viu in mintea mea tulburata. la fel ca nervii sai, care reactioneaza ca un aparat de preziciune la orice presiune atmosferica, intelectul sau, inzestrat si el cu nervi tot atat de fini, inregistreaza cu aceeasi preciziune infailibila fiecare nuanta din domeniul moral. Mintea lui geniala a fecundat decisiv efervescentul climat intelectual al Angliei secolului al XVIII-lea, climat care a facut posibila cristalizarea conceptului modern al sublimului,. Pasiunea devine cu incetul o monomanie si mistuie in flacara ei toate bunurile vietii. el arde tot domesticul, tot ce-l leaga de oameni, isi pierde prieteniile, si din cea din urma bucata de viata a sa se infierbanta cu incetul atat de tare, se inroseste atat de intens in propria-i flacara, incat oricine vrea s-o atinga isi frige mana. el isi extinde viata in jurul unui centru fix, asemenea unui copac care adauga in fiecare an un nou inel in jurul trunchiului sau, launtric - si, in timp ce se leapada de coaja sa exterioara, el devine tot mai ferm, mai puternic, crescand in inaltime si cuprinzand cu privirea orizonturi tot mai indepartate. goethe nu renunta la nimic, ci numai transforma in mod chimic elementele sale si le distileaza. privirea sa trebuie sa fi avut o cumplita putere de absorbire, refrenul din cauza caruia iti curge sangele de 3 ori mai repede prin vene, una din acele priviri nesatioase care, asemenea unui vampir, sorbea tot ce intalnea, acumuland totul inlauntrul fiintei sale, intr-o memorie unde nimic nu se decolora, unde nimic nu se pierdea, unde nimic nu se amesteca sau se strica. Acolo totul era in ordine, clasat, aliniat, fiecare lucru la locul sau, oricand gata sa fie folosit, asezat totdeauna pe latura sa principala. in aceasta memorie extraordinara, toate resorturile erau incordate si se puneau imediat in miscare, scotand la iveala orice-i trebuia lui Balzac, cand el le atingea usor cu vointa sau dorinta sa. El era incercuit in clipa prezenta, cuprins in intregime in cusca toracica a personagiilor sale, lasandu-se dus de curentul pasiunilor si viciilor lor. el e totdeauna pe drumul damascului; nu-si schimba numai o singura data credinta sa, sentimental sau — ci de nenumarate ori; caci la dansul, fiecare nou element spiritual nu patrunde numai in spirit, ci adanc, pana in maruntaie; cunostintele morale si intelectuale se transforma la el in mod chimic, in alta circulatie a sangelui, in alt sentiment, in alta gandire. Intreaga-i fiinta e cutremurata si ravasita de un ciclon. Fiinta lui launtrica nu se incordeaza si nu se dezvolta niciodata tot mai ampla si mai ferma, in munca tainuita si ordonata: totul, pana si propriile sale idei, ca transmitatoare ale unei creatii ex nihilo, isbucnesc violent intr’insul „ca niste fulgere"; totdeauna trebue sa fie nimicita in el o lume, ca sa se iveasca noul sau cosmos. aceasta forta exploziva a ideii, proprie lui nietzsche, e fara seaman in istoria gandirii omenesti. Fiecare forma a campului bidimensional avand alt dialog al tensiunilor care influenteaza caracterul perceptual al imaginii spatiului.. Iar din toate aceste fire care erau viata lor de zi cu zi, din impreunarea lor in noduri de lumina care ici si colo deschid inca perspective si mai largi, a crescut cartea deacum indelung gandita si substantiala. Ritmul gandirii sale corespunde organic cu temperatura vitala a sangelui sau. opera sa „nasterea tragediei“ deschide o prima galerie secreta in sanul prezentului. Poezia de acum pleaca din amarul pasiunilor din alternari dureroase de aspiratii si caderi din calcinari ale trupului si ale sufletului, care vor crea nevoia adanca de purificare si inaltare. El isi comprima cu violenta fortele sale poetice, elanurile sale muzicale. Se confirma pe deplin ca el se condenseaza fizic o data cu concentrarea nervoasa, aruncand o lumina dramatica asupra alternativei ca omul in cauza ar putea face parte din categoria ganditorilor capabili de concentrari mentale iesite din comun. La patruzeci de ani, limba lui nietzsche, gandurile sate, fiinta sa au mai multe globule rosii, culori mai fragede, mai multa cutezanta, pasiune si muzica decat la saptesprezece ani. tot mai radicale sunt schimbarile fiintei sale, tot mai neasteptate salturile sale de la nu la da, comutatiunile electrice ale contacturilor sale interne: el se consuma, se mistuie fara ragaz pe sine — si calea sa e o neintrerupta dara de flacari. asa cum sunt anodul si catodul pentru electricitate. dar cu cat se adanceste darul sau psihologic, cu atat el trebue sa infiga cutitul in straturi mai adanci ale substantei sale interne; cu cat convingerile devin mai subcutanee, mai incarcate de sange si de flux nervos, cu cat sunt mai plamadite si fasonate din propria sa plasma, cu atat sunt mai necesare pierderile de sange, violenta brutala si fermitatea in hotarire, mentinute panã spre capãt intr-o penumbrã, voitã, a discretiei sufletesti, a miscãrilor interioare subtile, care le face si mai de pret. Mai cu seama amputarea complexului wagnerian este o interventie chirurgicala extrem de grava, aproape mortala, in strafundul trupului sau, in imediata vecinatate dc cusatura inimii. acest patimas prozelit al convingerilor sale, opune imperios un da fiecarui nu, lui nu fiecarui da; el se intinde necontenit, ca sa incordeze pana la infinit polii fiintei sale si sa simta ca o adevarata viata a spiritului tensiunea electricla dintre aceste doua extremitati. dumnezeul lui dostoievski e scanteia care scapara intre polii electrici ai contrastelor elementare; el nu e o fiinta, ci o stare, o tensiune, un proces de combustiune al sentimentului; el e focul, e flacara ce incalzeste toate fiintele, le incinge si le face sa palpaie si ele in extaz. Frica aceea capabila sa-l inconjoare din toate partile, sa-l stranga intre falci nevazute ca apa circuitata electric pe pestele dinauntrul ei. Uneori tacerile plang transparent intre parantezele unei ecuatii in care doua necunoscute isi rastignesc amintirile peste falangele orelor de gheata cu fata lipita de palme o remuscare se scutura de gesturi dincolo de noapte aplecata peste propria singuratate mi-ating necredinta si sangereaza. El e biciul ce-i scoate pe oameni din ei insisi, din trupul lor cald si tihnit, ca sa-i goneasca prin nemarginire; el ii ademeneste spre toate excesele cuvantului si ale faptei, ii pravaleste in tufisul arzator al viciilor lor. este ceva de la sine inteles ca o vointa atat de colosala, care insufla visurilor propria-i vitalitate, le umplea cu sangele sau, le incorda atat de mult incat excitatiile lor nu erau mai slabe decat fenomenele realitatii, — e firesc ca o asemenea vointa, inzestrata cu o monstruoasa putere de vraja, sa vada taina vietii in propria sa magie si sa se inalte pe sine, cu ideile si normele sale, la rangul de lege universala. sa fuga mereu de sine si mereu sa se ajunga, sa se prinda pe sine: — „sufletul care fuge de el insusi si cauta sa se reintalneasca intr’un cerc mai vast“ — acesta il duce in cele din urma intr’o stare de excitare frenetica, si excesul acesta ii devine fatal. caci tocmai cand isi extinde pana la limita extrema forma fiintei sale, se frange si tensiunea sa spirituala: miezul inflacarat, primitiva forta demonica tasneste dintr’insul — si aceasta forta elementara, de neinfranat, nimiceste intr’o singura iruptiei vulcanica mareata serie de figuri pe care spiritul sau si le-a plasmuit din propriu-i sange si din propria-i viata, in goana sa prin nemarginire. Nietzsche in stare de chrisalida filologica, e o problema pentru filologi: abia cand iese din starea larvara si capata aripi, cand devine un „aeronaut al spiritului", strapuns de glontul plin de sange al stiintei, el intra in perioada creatoare a vietii sale. Goethe s-a si cristalizat prea tare in el insusi, ca sa mai poata fi odata disolvat sau transformat cu totul de un element oarecare. Sa se lase dominat, aceasta ar fi contrar formei organice a vietii sale: Goethe vrea sa fie totdeauna stapan pe soarta sa si sa ia de la lucruri numai atat cat vrea el. Ca si Holderlin, care isi muta cu incetul Hellada sa spre Asia, adica spre Orient, in lumea barbariei — tot astfel pasiunea lui Nietzsche e incarcata la sfarsit de scanteierile electrice ale unui nou extaz al tropicelor: el ravneste spre mirajul „african". Dar cu cat studentul se consacra mai hotarit filologiei si pe urma filosofiei, cu atat el stavileste ACEA FORtA A NATURII SALE, CARE RaVNEsTE SUBTERAN SA SE DESCATUsEZE, SA tasNEASCA CA ORICE ENERGIE ELEMENTARA. Sub suprafata nivelata a vietii moderne, starue valmasagul luptelor subterane. Revolta este combustia lor, minereul cel mai de pret pe care se intemeiaza fiinta lui iubitoare. Ca un dervis, ca un spirit fugar, el se strecura in fapturile miilor de personagii ale sale si se pierdea in labirintul existentei lor, traia viata lor, fiind cand optimist cu unul, cand altruist cu altul, cand pesimist si relativist, facand sa se declanseze sau sa se intrerupa in el, ca niste curente electrice, toate opiniile si valorile. Caci ambitia launtrica lucreaza in sens invers cu egalizarea exterioara. Micsorarea posibilitatilor se manifesta in lupta vietii prin dublarea energiilor. Se afla mereu undeva, la nivelul paianjenului intelept. De aceea, de pilda, tema care revine constant in opera sa, aceea a razbunarii, este vazuta printr-o optica aparte: razbunarea este, pur si simplu, o reactie, ca o anexa partiala a legii generale a egalitatii actiunii, ca rezistenta care dicteaza pendulului miscarea de oscilare. Gandurile albe sunt caii de tractiune pe timp de iarna! Un individ ce poseda mecanisme reduse de inhibitie a autoagresiunii, actionand astfel in sensul oricaror impulsuri suicidare care pot surveni. De aici si dinamismul poeziei lui, vibratia intensa si continua ce o strabate dintr-un capat la celalalt. Cuvantul lui fluid, nemecanicizat, aproape dematerializat, cuprinde si convinge ca o muzica. Si nu e un simplu paradox a vorbi de muzicalitatea poeziei lui. Arta noua a acestui primitiv care nu mai cunoaste universul inchis al metaforei, ci inspiratia viguroasa si neretinuta cautandu-si drumuri noi spre infinit, asemenea masivitatii colturoase si agresive a acelor domuri care aduceau liniile noi ce aveau sa defineasca sufletul epocii lor. Tocmai aceasta ucigatoare lupta intre energii - lupta care duce uneori si la sinucidere — il excita pe Balzac. Pasiunea sa e sa descrie energia indreptata spre un tel, ca expresie a vointei constiente de a trai — si el descrie energia in esenta ei, nu in efectele ei. li este indiferent daca energia aceasta e buna sau rea, intrebuintata in mod eficace sau risipita zadarnic: principalul e ca ea sa fie intensa. Neostenit, s-a dedat acestei patimi a creatiei literare, atatand indelung procesul de combustiune interna, zorindu-l mereu pana ce flacara izbucni si se intinse afara, continuand sa arda pana ce pieri sii el odata cu ea. Societatea are, la randul ei, un atom: individul. La fel ca si atomul, individul-atom ofera impresia de indivizibilitate. si pasiunea lui Balzac era aceea de-a face sa tasneasca din pieptul oamenilor aceste forte primitive sau, mai bine spus, aceste mii de forme proteice ale adevaratei forte primitive, sa le incinga sub presiunea atmosferei, sa le biciuiasca, sa le exaspereze prin impulsul sentimentului, sa le imbete cu elixirurile urii si ale iubirii, sa le lase sa turbeze in excesul betiei si, unele din ele, sa se sfarame de piatra de hotar a hazardului; sa stranga laolalta toate aceste forte sau sa le desprinda, sa le izoleze una de alta, sa stabileasca legaturi, sa intinda punti intre visurile eroilor sai, intre zgarcit si colectionar, intre omul ambitios si egoistul erotic; sa deplaseze necontenit paralelogramul fortelor, sa deschida in fiecare destin prapastia amenintatoare, oriunde se intampla, fie la poalele muntelui, fie in fundul vaii — sa azvarle fortele acestea de jos in sus, sa le pravaleasca de sus in jos si, in acelasi timp, sa fixeze cu privirile sale incinse jocul acesta mereu schimbator, palpaitor ca un foc- la fel ca Gobsec, camatarul, care se uita tinta la diamantele contesei Restand; si cand focul scade, sa-l insufleteasca necontenit, sa starneasca cu foalele, sa-si hartuiasca eroii ca pe niste sclavi, sa nu le dea vreun ragaz, sa-i tarasca, precum facea Napoleon cu soldatii sai, prin toate tarile: din Austria sa-i readuca in Vandeea, sa treaca marea spre Egipt, sa porneasca spre Roma, sa defileze sub poarta Brandenburgului, sa urce iarasi colinele Alhambrei si, la sfarsit, dupa victorii si infrangeri, sa razbata pana la Moscova — dupa ce-a lasat pe drum jumatate din oamenii sai, sfasiati de granate sau acoperiti de zapada stepelor... Sa ciopleasca lumea intreaga, s-o modeleze ca niste figuri, s-o picteze ca un peisagiu si apoi s'o stapaneasca, sa puna in miscare, cu degete infrigurate, jocul acesta de papusi - iata care era monomania lui Balzac. Natura a procefdat geometric, lucrand ca un om, de parca s-ar fi servit de echer, de compas si de firul de plumb. Succesul nu-l poate orbi pe biograful nenumaratelor cariere; nu poate amagi pe acel care a analizat ca un chimist toate fardurile si mixturile acelora care vor sa urce mai sus in oranduirea sociala. . Fiecare trebuie sa-si cucereasca tribuna de unde vrea sa vorbeasca, si sa-si faureasca o arma din metalul acela dur si flexibil ca otelul si care se numeste: tinerete. Pe urma insa, turnati in retorta cea mare a vietii, pusi sa fiarba la flacara cea mare a pasiunilor — apoi raciti din nou, tepeni, inchirciti de dezamagiri, supusi multiplelor influente ale naturii sociale, frictiunilor mecanice, atractiilor magnetice, descompunerilor chimice si dezagregarilor moleculare, oamenii acestia se transforma, isi pierd fiinta lor adevarata. Teribilul acid care se numeste „Paris“ dizolva pe unii, ii roade, ii elimina, ii face sa dispara cu totul - iar pe altii, dimpotriva, ii cristalizeaza, ii inaspreste, ii face tari ca piatra. Toate pre-schimbarile, toate metamorfozele si combinatiile se savarsesc in ei; isi schimba pana si culoarea, iar din elementele astfel asociate se alcatuiesc complexe noi, tipuri umane cu totul diferite. Pe urma insa, turnati in retorta cea mare a vietii, pusi sa fiarba la flacara cea mare a pasiunilor — apoi raciti din nou, tepeni, inchirciti de dezamagiri, supusi multiplelor influente ale naturii sociale, frictiunilor mecanice, atractiilor magnetice, descompunerilor chimice si dezagregarilor moleculare, oamenii acestia se transforma, isi pierd fiinta lor adevarata. si cum in expozitiile lui frapeaza mereu abundenta de lucrari, ele „curg” si aici pe pereti, pe holuri, in salile de expunere ori in bazinul cu apa de la intrare. Sangele zburda acum prin corpul sau. Rascruciurile nu si-au dorit niciodata sa fie doar alte expozitii in „forma fixa”. Era o sinteza problematica, preparata artificial in eprubete, cu formule si cu ecuatii de chimie literara care nu puteau aduce solutii esentiale. El teoretizeaza subiectivismul artei, creind un cosmos nou, smuls realitatii, implantat insa prin toate fibrele in suprasensibil. I-a lipsit insa interioara forta constructiva care, atingand si alte radacini decat ale unei vagi si capricioase sensibilitati, sa fi putut da creatiei literare un continut mai real si un sens mai adanc de umanitate. Sufletul atins de moarte, inclestat in formele mecanice ale unei civilizatii rationaliste si materialiste nu-si poate dobandi salvarea decat prin botezul mistic in apa sfintitoare a lotusilor lui Budda, a florilor nemuririi. FIECARE SA-sI iNCORDEZE ENERGIILE, DaNDU-LE FORtA DE EXPANSIUNE A UNUI EXPLOSIV. El era constient de faptul ca vointa (acest fluid care, iradiat de un Napoleon, a zguduit lumea, a prabusit imperii, a inaltat necunoscuti pe tron si a incalcit tiranic destinul milioanelor de oameni), ca aceasta vibratie imateriala, aceasta pura presiune atmosferica exercitata in afara de catre o forta spirituala, trebuia sa se manifeste si in domeniul material, sa modeleze fizionomia, sa patrunda ca un curent in corpul intreg, influentand astfel fizicul sau. Caci daca o excitatie momentana provoaca la orice om un gest, o expresie, infrumusetand trasaturile unei brute si chiar ale unui idiot, dandu-le astfel o anumita caracteristica — cu atat mai mult o vointa staruitoare, o pasiune cronica trebuie sa sculpteze materia, sa modeleze trasaturile omenesti. Ei stiu ca sunt prea multi si ca trebuie — imaginea aceasta e a lui Vautrin, eroul favorit al lui Balzac — sa se devoreze unii pe altii ca paianjenii intr-un vas. Trebuie sa-si caleasca, in otrava arzatoare a experientei, arma pe care si-au faurit-o din tineretea lor. Energia electrica se "varsa"in marea "galeata"a sistemului national de unde va ajunge si la avrigeni cate o "picatura"tot prin contoarele RENEL–ului. Tot ceea ce creezi este transferat spre doua instante de judecata. Doua borne de racord cu un circuit exterior determinat de un “operator de impedanta” – capabil sa ofere, nediferentiat, impulsuri negative sau pozitive. Instantele de judecata ale creatorului sunt cele doua siruri de borne ce-ti calauzesc calea in scopul obtinerii unui rezultat bun in cursa catre atingerea excelentei, impiedicandu-te sa aluneci spre extreme. Nu mai intelegem ca stilul fara antidot al fotbalului jucat de Ronaldinho, inventiile paralizante ale atator brazilieni pe stadioane europene vin din amestecul de ritmuri si marea insotire de culori a Braziliei. Inca o clipa, si corpul mijlocasului la gramada se strange in cel mai indesat resort. Apoi, vlaguit de arsura arcului electric pe care l-a inchipuit, trupul mijlocasului la gramada cade secerat pe gazon. Nu trebuie sa intelegi regulile jocului de rugby pentru a fi captat si electrizat de aceasta imagine repetata. O incantare a carei imensa tensiune se dizolva din cand in cand intr-un torent de lacrimi si in care pasul e fara vrere uneori mai precipitat, alteori mai domol. Un instinct al corelatiilor ritmice care cuprind spatii vaste, pline de forme - lungimea, nevoia unui ritm de mare amploare este aproape masura puterii de inspiratie, un fel de contragreutate la presiunea si incordarea ei. El indura actiunea unei forte elementare pornind de la aceasta concentrare nervoasa echivaland cu o condensare fizica. Dimpotriva, el se simte imbatat de ea - simte cu smerenie ca nu e decat "transmitatorul unor imperative de dincolo", ca e posedat cu sfintenie de catre un element superior si demonic. Nu putem decat sa copiem aceasta pagina de proza, asa cum a scris-o el, CIOCANITA DE FULGERE de un paratrasnet al imaginii. Vadesc si ele aceasta stare de incordare insotita de puternice zvacnituri, aceste primejdioase huruituri si scrasnete ale unei masini gata sa explodeze. In atitudinea plina de rabdare si distinctie a lui Balzac, razbat impulsiuni nervoase, gesturi de nerabdare: "". Mereu se sloboade ca o sageata din arcul intins, spre ceresc, spre invizibil. In ei, in poeti, curg amandoua, elementul superior si cel inferior, ei dizolva dezacordul dualismului in armonia necesara, in totalitate. Ideile lui Holderlin SUNT METEORI - pietre cazute din cer si nu blocuri dintr-o cariera de piatra, cu laturile cioplite pentru a fi suprapuse spre a forma un zid rigid (caci fiecare sistem e ca un zid). Ele sunt asezate intr-ansul, asa cum au cazut, fara sa le dea vreo forma, sa le slefuiasca. Sa speram ca, dupa cuvenita "luna de miere", nu vom avea ocazia SA PUNEM VITRIOL IN CUVINTELE pe care le vom scrie aici. Un gand, luminand ca un fulger, se iveste brusc, cu necesitate, fara sovaire in forma sa. Aceasta era valoarea limita a lui Balzac, care facea ca arta sa sa fie nu numai chimia dar si alchimia vietii. Nu degeaba i-a placut lui Balzac chimia: a studiat operele lui Cuvier si ale lui Lavoisier. Caci se pare ca in acest multiplu proces de actiuni si reactiuni, de afinitati, de respingeri si atractii, de eliminari si coordonari, de descompuneri si cristalizari, precum si in simplificarea atomica a compusilor, imaginea alcatuirilor sociale i-a aparut mai lamurit decat oriunde. Conceptia sa, pe care o numea lamarckism—si pe care Taine a fixat-o mai tarziu in notiuni rigide — era aceea ca fiecare ansamblu influenteaza unitatea pe care cuprinde si, la randul ei, unitatea nu influenteaza mai putin ansamblul; ca fiecare individ e un produs, ca e format de clima, mediu, moravuri, intamplare, de tot ce vine fatalmente in contact cu el; ca fiecare individ isi soarbe esenta dintr’o anumita atmosfera, ca sa radieze apoi el insusi o noua atmosfera. Aceasta universala conditionare a lumii launtrice si a celei inconjuratoare, acest determinism era pentru Balzac o axioma. si se parea ca misiunea cea mai inalta a artistului era sa inregistreze aceasta intiparire a organicului in inorganic si urmele lasate de materia vie in lumea conceptelor, a cugetului; sa insemneze aceste totalizari ale bogatiilor spirituale si intelectuale aflate la un moment dat in corpul social, sa faca inventarul produselor unei epoci intregi. Totul curge laolalta, toate fortele sunt in miscare, se intrepatrund si niciuna nu e libera. Vocea omului intrat se auzi iar, dar cu o descarcare nervoasa ce-o facea sa vibreze puternic. Un relativism atat de neingradit, a ajuns sa nege orice continuitate, chiar acea a caracterului. Un el indispus, agitat, ca un arc electric, gata sa sloboada sageata. Balzac a lasat totdeauna ca eroii sai sa se formeze sub presiunea evenimentelor, sa fie modelati ca huma de mainile destinului. Pana si numele personagiilor sale cuprind o realitate in necurmata evolutie si nu ceva unitar. El ingramadea piatra cu piatra acolo unde Balzac nu avea decat sa invarteasca inelul magic - ca sa injghebeze de indata un palat cu mii de ferestre. Sfatosul artist lucreaza cu vesnicia si extrage din firul de iarba sau din taria cerului lumina cea din noi si din afara noastra. Luminita Gheorghiu spiritualizeaza imaginea si o trece de la aripa la zbor, de la cascada la Zidurile imemoriale. Aceasta eliberare de materie, sfarseste in imponderabilul spiritualului. Doamna Goras, vitala, face din culoare un simbol al arderii, purificarii, o dinamica a aspiratiei spre absolut. Mihai Ferbei gloseaza original si convingator prin traire si expresie pe tema satului, feminitatii si a unui subtil elogiu al naturii si Omului. Deci NATO nu functioneaza, cum va spun, pe un amalgam de interese care se ciocnesc ca niste atomi aflati intr-o circulatie mai mult sau mai putin haotica. Frica lui se descarca asemenea unei explozii de teroare bestiala si de lasitate. Aici totul este firbinte, si temperatura tot creste. Niciun om, nici macar unui nu cuteaza sa se apropie, sa patrunda cu totul in cercul interior al acestui destin. Nascoceste, pentru cuvintele sale, un fel de muzica — o muzica tasnitoare ca un torent, imbatatoare, dionisiaca — insa nimeni nu-l mai asculta. Se forteaza sa recurga la trucuri de arlechin, la o voiosie silnica, stridenta, agresiv-patrunzatoare; isi lasa frazele sa zburde, sa faca tumbe si le garniseste cu tot felul de lazzi, numai ca sa atraga prin comicarii artificiale cativa ascultatori pentru predica lui teribil de serioasa — dar nimeni nu se misca, nimeni nu aplauda. Acest spirit, cuprins de frenezie sub povara destinului, asemenea lui Heracles care smulge de pe el camasa lui Nessus, desprinde — nu din realitatea lumii, ci de pe propria-i piele, in fasii sangerande — jarul mistuitor ce-l invaluie, ca sa ramana gol in fata adevarului din urma, in fata lui insusi. Cu cat ciocanul loveste mai tare, cu atat rasuna mai limpede blocul de bronz al vointii sale in sutele de pareri dure, sincere, socante dar invelite intr-o membrana a pasivitatii. Fiecare din ele patrund și in realitatea umana, dar in cea ireala, umanul nu poate patrunde, caci este mai dificil, nu au atribute speciale, supranaturale, sunt simple interactiuni ale omului din mine care incearca sa-și atinga centrul ireal,ceea ce formeaza o bariera,in acelasi timp creindu-mi si mie o incarcatura imensa, care se descarca ca fulgerul, simt cum urca un flux de adrenalina, dar in acelasi timp privesc si celalalte imagini ce-mi distrag senzatia primara, si ma poarta inspre abandon total. si acum — circulus vitiosus — reapar durerile de cap, varsaturile spasmodice care-l silesc sa inghita alte medicamente: e o incaerare necurtatoare, iiesatula si patimasa a organelor intaratate, care isi arunca reciprec, intr’un joc nebunesc, mingea cu ghimpi a suferintii. Niciun punct de odihna in aceasta hartuiala, niciun ragaz de multumire, cateva saptamani de buna stare si de uitare de sine; in douazeci de ani nu se pot numara macar o duzina de scrisori, din care sa nu rasbata un geamat dintr’un rand oarecare. si tot mai furioase, tot mai frenetice sunt strigatele aceluia imboldit de nervii sai prea delicati, prea vii si prea incinsi de pe acum: „Usureaza-ti soarta: mori!“ isi striga el; sau, precum scrie undeva: „Pentru mine, un pistol e acum un izvor de ganduri oarecum mai placute” Astfel se naste o pendulare permanenta si ritmica intre cele doua, una pe cealalta transformandu-se continuu si permitand individualitatii noastre sa se manifeste. Asemeni respiratiei, un du-te – vino, un dans ia nastere prin intermediul lor. Formele de simtire sunt forme de miscare, sunt asemeni unui dans intre lumi, impreuna oamenii intr-o astfel de mandala in miscare creeaza o astfel de relatie intre interior si exterior. Miscarea vine sa dea forma unei pulsatii care urca sau coboara in forma, in care cei care se misca sunt asemeni corzilor unui instrument, trairea este cea care are intaietate. Un element conotativ chiar si al celor mai marunte gesturi sau banale cuvinte, o trasatura majora, superioara, insotind clipa de clipa perfecta civilitate a amfitrionului, a vorbitorului in public, a omului de condei, un dat structural, din nervura caruia se deschideau ca aripile unui evantai toate celelalte calitati ale intelectualului rasat, superior prin chiar laturile imediate ale prezentei sale fizice. Schimburi de informatii in materia modurilor de operare in infractiunile comise cu violenta.Comedia umana nu tinteste spre o anumita morala si nici spre o anumita oranduire logica; ea vrea sa arate starea de evolutie a ceea ce este intr-adevar in necontenita prefacere. In toate aceste fluxuri si refluxuri nu exista o forta statornica, ci numai o atractie momentana, asemenea misterioasei atractii a lunii, care provoaca mareele, — acea atmosfera fara forma precisa, tesuta parca din nori si lumina, si care se numeste o „epoca", unei puteri fara singe in instalatie, cum ar spune un clasic in viata. Unica lege a acestui nou cosmos ar fi aceea ca tot ce-si exercita simultan puterea asupra lucrurilor, se modifica in acelasi timp si pe sine, ca nimic nu activeaza in mod liber, ca un Dumnezeu care si-ar exercita influenta din afara — ci, dimpotriva, ca toti oamenii, a caror totalitate, a caror reu-nire nestatornica alcatuieste ceea ce se cheama o epoca, sunt formati, plasmuiti la randul lor de aceasta epoca, si ca morala si sentimentele lor sunt de asemenea niste produse, ca si ei insisi. In Michelangelor, caderile de Prometeu sunt mai zguduitoare si mai multe decat in oricare alt artist. Spiritualitatea marmorelor lui are aproape intotdeauna ceva din aceasta dureroasa inlantuire, dupa eliberare. Experienta vietii imi este atat de apropiata de o semnificatie a culorii sangelui. O suferinta abia inceputa, de vulcan, in care nu s-au stins inca revoltele interioare. Parca avea insusirea de a vedea clar si in toata goliciunea ceea ce se prezinta vederii altora cu masca si sub mii de deghizari. Pentru el, toate lucrurile aveau un semn caracteristic; pentru toate, el avea o cheie cu care putea sa le deschida — sa ridice fata lor exterioara, silindu-le astfel sa-i arate realitatea lor launtrica. Fizionomiile i se relevau, isi tradau secretele, toate cadeau sub puterea simturilor sale ca samburele dintr-un fruct. Cu o singura smucitura, el desprinde esentialul din valmasagul lucrurilor neinsemnate; nu scormoneste incet, strat cu strat, ca sa ajunga la comoara tainuita ci, dimpotriva, parca se foloseste de pulbere explosiva, ca sa scoata la lumina mina de aur a vietii. Si, in acelasi timp cu aceste forme ale realitatii, el cuprinde si ceea ce nu se poate apuca: atmosfera de fericire si de nefericire ce pluteste ca un gaz, ca un abur deasupra acestor forme — toate acele cutremurari aeriene, acele comotiuni ce vibreaza intre cer si pamant exploziile ce vor urma curand, schimbarile de temperatura si de presiune care inlantuie furtuna. Ceea ce pentru altii nu mir decat un vag contur, ceea ce altora le apare rece, sters, nemiscat ca intr-o vitrina, sub sticla — e resimtit de magica lui sensibilitatea ca o stare atmosferica, de parca ar inregistra-o ca un termometru. in aceasta imensa, incomparabila stiinta intuitiva rezida geniul lui Balzac. Ceea ce numeste insa arta — artistul, acel care distribuie fortele, care ordoneaza si da forma, care aduna, concentreaza si injghebeaza materialul - aceasta nu se vede atat de lamurit la Balzac. „O asemenea forta nu are nevoie de arta". Cuvantul acesta se poate aplica si lui. Caci aci e intr-adevar o forta atat de grandioasa, atat de vasta, incat – ca si animalele cele mai libere din padurile virgine - ea se impotriveste oricarei domesticiri. Forta aceasta e frumoasa, ca un torent, ca o furtuna, ca jungla salbateca, ca toate acele lucruri a caror valoare estetica numai in intensitatea expresiei lor. Frumusetea lor nu are nevoie de simetrie, de decoratiuni, de acele aranjamente minutioase, suplimentare, care sa sporeasca efectul; frumusetea lor se impune singura, prin multiplicitatea neinfranata a energiilor lor. Balzac nu si-a compus niciodata romanele dupa un plan anumit; s-a pierdut in ele ca intr-o pasiune, a framantat cuvintele, a scormonit descrierile de parca ar fi tinut intre degete stofe multicolore sau goliciunea carnii in plina inflorire. Vai de poet, daca versul sau se rusineaza de orice fleac. Dar aceasta forma e o forma de bronz care toarna gandirea in metrul sau o forma in care drama este indestructibila, care o graveaza mai adanc in spiritul actorului. Ideea calita in vers, dobandeste dintr-o data ceva mai dur si stralucitor, determinand in cursul dezvoltarii reveniri, amplificari, modulari. E fierul care devine otel. La urma urmelor, prozator sau versificator, cel dintai si cel mai trebuincios merit al unui scriitor dramatic este corectitudinea limbii. Nu acea acurateta aparenta, calitate sau cusur al scolii descriptive care afla in Lhomond si Restaut, cele doua aripi ale Pegasului sau; ci proprietatea intima, profunda, gandita, care s-a lasat patrunsa de geniul unei limbi, care i-a cercetat radacinile si a scormonit etimologiile. Totdeauna libera, pentru ca stie ce face si pentru ca totdeauna paseste in intelegere cu logica limbii. Pe cea dintai, doamna noastra gramatica o duce de mana, ca pe un copil. Aceasta din urma, insa, tine din scurt gramatica. si cum va structura el materialul inca inflamabil al polemicilor de pe „piata de idei” romaneasca din anii ’90, pentru a inregistra pulsatiile cotidianului si a surprinde imediatul? Strigatul acelui Eu majuscul ce sta in fiecare poem e samburele concentrat al unei lentile in care razele se frang, se incrutiseaza, se concentreaza, adunand toata lumina in el si proiectand-o imprejur dupa legi proprii. Este probabil cel mai talentat magician si se prea poate ca infruntarea acestui demon sa zguduie din temelii algoritmul de perceptie a celui ce o va face. Declansatorul cautarilor mele a pornit de la o stare de burn-out corporatist. Lumea se recreeaza din imaginar izvorand din adancul organic al pantecului ca „organ recitator de poeme”, singur „capabil de fidelitate. Rationalismul din poeziile sale anterioare se dizolva in fluidul unei inspiratii mai pure, strabatuta de emotie. Certitudinea existentei mele, pe care o vanasem atat de frenetic de-a lungul anilor, si sensul pe care incercam sa il dau acestei certitudini, era datorat conștiintei unei anumite superioritati, sub forma visului, care reusea sa revina in propria-mi responsabilitate de a actiona fara teama si fara de prihana, asemenea sangelui care se intoarce la inima prin vene, circuland fara niciun fel de obstacol. Reactii chimice, fulgere, si temperaturi optime. Acestea au fost ingredientele vietii. Datorita evolutiei am ajuns pe aceste culmi si totusi daca reducem sentimentele la simple reactii chimice - nu putem nega frumusetea unor creatii artistice care par a fi izvorate din rai. Daca sufletul inseamna doar reteaua de conexiuni neuronale si materia cenusie - trebuie sa admitem totodata ca trairile spirituale sunt un miracol la fel de inalt ca si lumina. Si totusi nu oricine poate sa aiba asemenea trairi... La fel cum unele organisme sunt dotate cu frumusete fizica, doar cele ce au frumusete interioara sunt capabile de emotii profunde. Asemenea cazuri sunt atat de exceptabile incat par a fi erori ale naturii. Majoritatea oamenilor sunt programati sa supravietuiasca de pe o zi pe alta si sa tina societatea in functiune asemenea unor furnici - trecand astfel pe langa frumusetile vietii (care si asa sunt putine) la fel ca niste umbre reci. Cei ce scapa din cerc gasesc libertatea. Mintea lor patrunde in infinitul universului - pe portile eternitatii, dar ce-ai vrea!? Raiul e pustiu daca n-ai cui sa-l daruiesti... Si poate ca nu exista un rai tangibil, dar cel putin ni-l putem imagina. Am adus acestea in discutie pentru ca vreau sa facem distinctie intre organismele masinale si cele spirituale. Totusi sa nu-i condamnam pe cei dintai pentru ca (pe drept vorbind) nu e vina lor. Natura creeaza tipare in functie de necesitatile ei. Cei ce sunt altfel risca sa fie considerati absurzi si aratati cu degetul cand poate e tocmai invers. Undele de soc, transmise printr-o conexiune de mare putere cu evenimentele si cu procesul de luare a deciziei, mai ales in cazul unei expuneri prelungite la tot felul de stramtorari (compromisuri, tensiuni, conflicte interioare), modifica presiunea pe care o exerciti asupra potentialelor cuceriri. Ceea ce nu este tocmai in avantajul evolutiei tale. Ce e omul defapt? Praf inteligent. Dar dupa cum am descris si mai sus - nu se poate numi inteligent un om captiv in legile naturii si ale societatii mecanice. Ramane sa spunem ca viu e cel ce simte dincolo de materie si "normalitate" - chiar daca structural seamana cu celelalte organisme.
Erau dusi de acelasi gand, dusi de acel curent electric care ii leaga neintrerupt pe indragostiti.
E tratabila senzatia de inmuiere a genunchilor, hiperventilatie si ghimpi in palme, talpi si coaste, pe care o antreneaza gandul ca in seara asta e banchetul de final de clasa a opta a fiicei tale? Scara valorilor, pe care rational o oranduim in extensiune, aici se desfasoara in intensitate. Din haina de imagini si muzica a versurilor, personalitatea lui sbucneste primitiva, aspra, asemeni unui colt de stanca ce sparge valul norilor, ascutit ca un pumnal, si patrunzator si strident ca un chiot. Un poet al energiei, nu insa intotdeauna al energiei spiritualizate ce invaluie in ritmuri si pulseaza fara convulsiuni, ci un poet mai mult al energiei ce nu isi gaseste ritmul si de aceea se descarca in izbucniri catastrofale. Incat sa ajungi la acel ireductibil sufletesc numit temperament. Ce e el? E ritmul adanc vital caruia i se gasesc urmele pana in cele din urma elemente biologice ale noastre? E unitatea fiziologica de cristalizare si polarizare si materiei, oricum in ordinea sufleteasca polarizarea aceasta personala care determina si cresterea unitara si constanta in directia sufletului si toate reactiunile noastre sufletesti, nu poate fi negata. Asa cum prin constitutia noastra organica particulara modificam toate datele sensibile ale lumii materiale reducandu-le la o unitate care e propria noastra unitate, la fel modificam, inlaturam sau integram in unitatea noastra sufleteasca si datele imateriale ale artei. Temperamentul este resortul intregului nostru determinism afectiv si la el se reduce tot aparentul silogism al atitudinii. Sunt ca doua ace magnetice, deopotriva de sensibile, infiorate amandoua de tremurul frumosului, dar care inchid in miezul sufletului lor un mister ec le face sa se cheme, sa se imbratiseze iubindu-se, din toata distilarea si afinarea aceasta a unui neam, sau poate sa se respinga si fara revenire. Cum in paharul in care arunci un cristal asemenea continutului chimic al apei dinauntru, infloresc intr-o noapte nenumarate alte cristale, la fel cu cel dintai, adeseori mai clare si mai perfecte, asa infloresc de multe ori si sufletele. Atitudinea lui razbate din meditatia ce se imbina cu simplitatea, in adoratia naiva a sufletului ce nu lupta cu credinta, asa se desprinde cu incetul in lungile ore de rabdare fiinta infinita, pulverizata in toate lucrurile ca aurul fin al luminii ce se risipeste dimineata in ceata. Si Dumnezeu e in noi insine, il purtam cum purtam lumina ce ne defineste formele. In infinitul mic ce suntem noi, El, infinitul mare, s-aduna ca intr-un bob de roua. Decadenta culturala se dizolva in rafinaria sensibilitatii. E un ton cald ce se risipeste in efuziunile muzicale ale versului, in fluditatea imaginilor si a cvintelor ce n-au niciodata conture precise si sunt intotdeauna cea din urma subtilizare de sens, si ele nu stiu ce tristete indepartata si obscura ce se amesteca in vagul viziunii poetice ca o presimtire si ca un regret. In toate viata curge neincetat schimband surasurile si plansurile unora cu ale altora, topindu-le pe toate in aceeasi fratie. Si in cadrul acestei teorii, epopea ramanea genul tineretii popoarelor, genul acelei varsta de arama a umanitatii in care stapanea inca eroica primitiva a materiei pe care abia mai tarziu avea sa o inlantuie definitiv spiritul. In profunzimile iubirii … exista acea vibratie intima, secreta, care palpita intre doua fiinte chiar inainte de a se intalni. Adeseori ai impresia unui alchimist modern, care cu migala stiintifica, dozand riguros elementele materiale din eprubetele si alambicuri, masurand si cantarind, inceaca sa descopere acea piarta filozofala a artei. Ea se naste insa intr-o explozie a eprubetelor si alambicurilor si in afara calculelor savant riguroase ale fostului inginer. Spiritul stiintific, analitic al lui Eisenstein nu face decat sa surprinda cu luciditate ideile in totala lor nuditate, in forma pura, aparent "in vitro", sa descopere geneza acestor idei, mecanismul lor intim. Intre progresul adevarului si progresul umanitatii exista o tensiune permanenta pe care nicio dialectica a conceptelor nu o va micsora. Ar fi, poate, hazardata afirmatia ca intreaga alchimie practicata de Eisenstein nu era decat o forma de cochetarie a unui artist de un temperament creator, vulcanic, care nu putea fi de loc dozat in sticultele etichetate ale unui laborator. Dar este deocamdata singura explicatie posibila, completata de cea a unei fiinte, in fond foarte timide, poate inhibate, care-si mascheaza incandescenta prin afirmarea temperaturii scazute a luciditatii. Sunt doua conceptiuni fata in fata, intre ele fiind o ciocnire, o dusmanie, dar niciodata impacare. EL actioneaza cu puterea logica a matematicianului care isi intoarce demonstratia verificand-o prin ceea ce numim "reducerea la absurd", el ne infatiseaza negativa filozofiei sale. De la Greces si pana la Hialmar e aceeasi departare ca intre culmea unui munte iluminat de soare si intunecatul fund al marilor. Exuberanta sensibilitatii lor ce izbucneste adeseori cu impulsiuni in care e ceva salbatic de viguros, mentalitatea lor intreaga imbibata de credinte, sangele din inima stiintei, in care staruie parca umbra vechilor superstitii. Sunt carti pe care le defineste bine o idee. si, ca si cum toate fortele i s-ar fi strans in tulburarea aceasta launtrica, el suspina incercand sa-si lamureasca gandurile. E in ele sinteza unei personalitati turnata in forma simplificatoare a unui gand permanent, L'idee maitresse. Nascut din aceeasi viziune poetica, dar strabatut de fluidul unei emotii si mai puternice. Si neintelesul umple sufletul cum umple intinderile clipei marile sperante ale visurilor, devenind cotropitor. Imaginea creste imprumutand intensitati de mari rezonante. Poezia lui capata alte accente. Inlauntru sau zvagneau pulsiuni si certitudini – insasi certitudinea maretiei mortii fata de actul temporar si insignifiant ca proportii al vietuirii. Sentimentul circula neretinut si bogat, cu cresteri si destinderi ce fac din poezia aceasta o inspiratie desavarsita. Versul imprumuta atunci intensitati de o energie cutremuratoare. In lumina de sera a interiorurilor, iubirea se rasfrange asupra ei insisi cautandu-si parca o concentrare prin izolarea de viata din afara. Egoismul tuturor pasiunilor, care nu au atentie decat spre ele insile. Acelasi suflet al pamantului natal e adunat in palnia unui suflet omenesc crescut din aburul lui. Aceasta ardere faceca noi sa traim mereu vointa, toate impulsurile de vointa, ca in somn. Samuel se smulse din loc strigandu-si durerea si se arunca inainte intr-o tresarire brusca de furie. Reusi sa faca un pas, apoi pe al doilea, isi simti toata fiinta cabrandu-se in momentul efectuarii celui de al treilea si avu senzatia ca in el se bloca de-a binelea ceva, de parca trupul nu-l mai asculta deloc. Percepu in departare pocnetul timpului care isi relua cursul si, aproape simultan, ultima pulsatie a inimii sale, nesfarsit de lunga, nesfarsit de placuta, ca o ultima descatusare. In mintea sa se facu bezna si, lovindu-se mai intai cu capul de sol, nu mai simti nici macar greutatea lui Lili, care se prabusea peste el. Inima sa incetase sa mai bata. Padurea Ryhope nu este un simplu codru stravechi, ea reprezinta un soi de centru energetic, in care pulsiunile interne ale fiintei umane sunt transpuse in reprezentari materiale. Ryhope este populata de personaje mitice, zane, eroi, bestii. Spre deosebire de celelalte reprezentari forestiere din literatura, a lui Holdstock contine insași esenta inconștientului rasial (așa cum il numește autorul), adica acele trairi interioare, care oglindite dau naștere unor imagini ce satisfac nevoile stringente ale unui individ. La fel ca in Golem, celebrul roman al austriacului Gustav Meyrink, unde creatura monstruoasa se naște in ghetoul praghez in urma acumularii de tensiuni la nivelul inconștientului poporului evreu, padurea Ryhope este un soi de pepiniera, in care sunt cultivate și crescute manifestarile imaginarului forestier britanic. Padurea este un sanctuar, de care eroul se apropie la inceput cu necugetare, apoi cu sfiala și, in cele din urma, cu sfintenie. Mai mult decat topos, ea se transforma in personaj, intr-un element viu ce populeaza și acapareaza lumea fictionala. Beneficiaza insa și de ajutoare, in cautarea ,,printesei”, care de data asta se dovedește a fi o Diana salbatica – nici pe departe diafana reprezentare feminina din basmele populare –, inzestrata cu toate insușirile unei fiinte forestiere, plamadita in și din materia padurii. Descrierile de atmosfera și cadru se pierd in scenele dinamice, estompate de observatiile și reflectiile protagonistului, care deși abunda, nu știrbesc placerea lecturii. Patru sunt polii in jurul carora amușineaza peste 60 de hiene nevrozate care vaneaza posturi de miniștri, secretar de stat sau jupani peste ANAF, Hidroelectrica sau alte dregatorii unde colcaie banii Romaniei. Parca aici s-a rasturnat carul cu informatii. Va doresc acelasi echilibru de tensiuni , intre cer si pamant, intre vid si plin , intre unic si universal, intre viata interioara si viata exterioara, intre trecator si etern, ce mi-l procura mie. Trandafir rosu, pur alb imaculat patat de sangele unui sentiment sublim. Nu neglijeaza explorarea subsolurilor umanului, a adancurilor umane primare si primitive, sondarea enigmelor in care se afla pulsatia energetica declansatoare de actiuni, comportamente, ganduri, reactii imprevizibile. Exista hainele-regret pentru care timpul subiectiv s-a oprit sa se mai scurga intre tine si ele, cele pe care nu le-ai mai purta dar la care te tot intorci, amintirile parazitand momente anterioare desi varsta la care ti se potriveau are mult ramas inapoi dar tu crezi ca asa poti pacali timpul, ala cu ofilirea. Iubirea este o ocazie teribila de a-ti lipi obrazul de fereastra conditiei tale de muritor, ca intr-un labirint cu oglinzi", sangele se scurge din urechiusele inimii.
Lucrarile care sugereaza maretia contin o incarcatura pe care o putem simti ca pe electricitatea dinaintea unei furtuni cu fulgere. Un cuvant e destul ca sa produca in starea de visare o cristalizare subita. Toata gandirea se condenseaza brusc in jurul unei idei si nu mai e in stare de alta perceptie. Fara aceasta energie nu ar putea exista viata si niciun proces vital nu ar putea sa aiba loc in corpul nostru: fiecare celula, fiecare atom al fiintei noastre este patruns de aceasta energie care nu se poate defini prin formule chimice si nici nu poate fi direct observata cu ajutorul instrumentelor din stiinta clasica. Numai atunci cand aceasta ne abandoneaza definitiv, corpul nostru moare si elementele sale se descompun pentru a se recompune liber in curgerea Universului. Vechii maestrii au numit aceasta energie prana iar controlul voluntar si constient al acesteia l-au numit pranayama. Uneori simt un fior electric care se instaleaza in creierul meu, imi da senzatia ca pot sa zbor, si apoi ma trantește la pamant de parca as fi un fulg. Cu acea darzenie, cu acel curaj omenesc si acea forta intuitiva care toate laolalta formeaza geniul sau, el nu inceteaza sa preseze din ce in ce mai tare tocmai in punctul cel mai sensibil, il atrage cu totul in propria ei mediocritate, il suprinde ca intr-un cleste cu bratele popularitatii, pana cand, in cele din urma, abcesul acestei taceri se deschide, pana cand rana e descoperita si se poate porni la tamaduire. El ghiceste numai ca se afla in fata unor adancuri, si, adancurile atrag totdeauna magnetic spre ele spiritul creator. Cui sa se adreseze omul turbat sau ratacit in viata sa sentimentala, care usa se deschide pentru a sfatui, pentru a elibera aceste milioane de oameni? Caci cum s-ar fi putut dezvolta o stiinta profunda a sufletului fara sinceritate si onestitate, cum s-ar fi putut propaga lumina cand tocmai aceia erau chemati sa raspandeasca cunostintele, cand tocmai invatatorii, pastorii, artistii si invatatii erau si insisi ignoranti sau ipocriti? Contagiunea mecanismelor de aparare e uimitoare, mai ales cand o creatie artistica pune in discutie aspecte ale identitatii de grup... Natiune neasezata, permanent zguduita istoric si, asemeni Danaidelor, in eterne reinceputuri, am ajuns la punctul in care un pragmatism cinic, descurcareala smechereasca, de subterfugiu, lucrul facut in aparenta, lipsa de profesionalism si nevalidarea conceptului de calitate in preferintele marii majoritati tin locul fundamentatii unei educatii. Daca ai trece peste prin vointa, probabil ai lega si sentimentul de iubire de vointa, si ai transforma totul intr-un intrerupator. Numai nervii sunt prea delicati pentru intensitatea simtirii sale si de aceea in necontenita neliniste si rasvratire (dar aceasta rasvratire nu e niciodata in stare sa sdruncine taria de bronz, puterea de dominatie a spiritului sau) la o temperatura de veridicitate la limita acceptabilului. Dar niciodata o boala adevarata nu izbuteste sa patrunda in organismul lui si sa-i cucereasca (cu exceptia, poate, a uneia singure care sapa timp de douazeci de ani o galerie de mina sub citadela spiritului sau, pana ce ea explodeaza pe neasteptate). Un spirit monumental cu al lui Nietzsche nu poate fi infrant de o serie de mici impuscaturi: numai o explozie e in stare sa sfarame granitul unui asemenea creer. Astfel, unei enorme capacitati de suferinta i se opune o enorma putere de rezistenta la suferinta; unei sensibilitati prea mari, prea intense i se opune o prea marc l’ineta nervoasa, a sistemului motor. Caci fiecare nerv al stomacului, ca si al inimii si al simturilor, REPREZINTA LA NIETZSCHE UN MANOMETRU de-o extrema preciziune, preschimbate in aur cu sangele simbolului, de-o delicateta de filigran, care inregistreaza cele mai mici schimbari si tensiuni cu monstruoase deslantuiri ale excitatiilor dureroase cu sangele ideii de cer. Nimic nu scapa vigilentei trupului sau (ca si spiritului sau, dealtfel). Substanta chimica din creier. Urasc pina dincolo de limitele admisibile pe cei cu adevart valorosi pe care ii dizolva pur si simplu in ura lor. Pe suportul din incaperea inimii se afla partitura... Deasupra scrinului vechi, o lumanare… Mireasma florilor de zarzar se simte in aer... Cea mai mica febra, care la altii este muta, ii da imediat de veste printr’o sfasietoare tresarire — si aceasta „frenetica iritabilitate" sfarama in mii de tandari ascutite, taioase si primejdioase vitalitatea lui, care e totusi puternica prin natura ei. In ei se strangeau toate firele ce aveau sa urzeasca existenta noua a societatii lor. in malaxor intra și circumstante punctuale care produc cercuri vicioase. De aceea isbucnesc apoi acele strigate ingrozitoare, cand — la cea mai mica miscare, la fiece pas pe care-l face in viata — il atinge fara vrere vreunul din nervii acestia zvacnitori si parca dezveliti. Caci prima verificare si prima datorie a unei idei noi este sa dezlantuie energia creatoare, s-o cuprinda, apoi s-o manifeste liber in intonatia ei. Forta propriu-zisa a geniului sau rabdator consta in rara arta de a atenua conflictele prin intelegere binevoitoare, de a limpezi umbrele, de a netezi ceea ce era incalcit, de a reinoda firele rupte si de a apropia punctele indepartate intre ele, dandu-le un reper comun, mai elevat. Cu mainile goale, incearca sa amestece focul cu apa, sa-i impace pe fanatici intre ei; stradanie sortita esecului si, de aceea, indoit de mareata. O literatura de actualitate rasarita din impulsurile sufletesti ale multimilor. In urma se vede Il Torrazzo, turnul orgolios, ca un zvacnet de arcus impins spre cer, simbolizand perfect Cetatea Muzicii. Din loc in loc patruleaza aceasta forma de simtire foarte rara, a carei proprietati izolante isi cresc densitatea si se inaspresc ca dupa o descarcare electrica, sub greutatea acestor strigate ale strazii, distilate in justitiarismul de asemenea fascistoid al supra-structurilor politice, intrucat si-a descoperit afinitati de substanta cu gandirea lor muzicala. A fost un artist al suprafetei premeditate, al verticalei care se anuleaza prin orizontala. Poetului — tocmai pentru ca si el e numai im produs, o creatie a timpului sau — ii este interzis sa extraga ceea ce-i permanent in luate aceste lucruri schimbatoare; misiunea lui nu poate fi decat aceea de a descrie presiunea atmosferica, starea spirituala a epocii sale, jocul reciproc al fortelor colective care ui insufletit, au coordonat si au separat din un milioanele de molecule. A fi meteorolog al curentelor atmosferice sociale, matematician al vointei, chimist al pasiunilor, geolog al formelor primitive nationale — a fi un savant care sondeaza si asculta cu tot felul de instrumente corpul epocii sale, ar fi totodata un colectionar al tuturor faptelor, un pictor al peisagiilor si un soldat al ideilor, aceasta este ambitia lui Balzac. inainte de Balzac, scriitorii nu cunosteau decat doua mijloace pentru a face sa mearga mai departe motorul somnolent al actiunii: sau se bizuiau pe interventia exterioara a hazardului care, asemenea unui vant violent, umfla panza navei, impingand-o inainte — sau alegeau, ca forta de actiune launtrica, numai impulsiunea erotica, peripetiile dragostei. Ratiunea este acum unealta universala. Asa cum sintetizatorul de sunete a inlocuit orchestra, ea ofera raspunsuri concrete, aparent corecte, dar nu si complete, la toate intrebarile. Paradoxul antic al lui Zenon a fost inversat, ca si cum in clepsidra noastra fiecare particula ar avea viteza luminii. Sageata care in Antichitate nu ajungea niciodata la tinta sta astazi infipta chiar inainte de-a fi trasa, GRAtIE UNUI ARC MEREU iNCORDAT LA MAXIMUM, ANUME OMUL. In geniul acesta atat de simtitor la orice schimbare atmosferica, s’a descarcat cu violenta toata presiunea, toata innabusitoarea apasare morala a Europei: — e cea mai mareata furtuna a spiritului, care a precedat cea mai cumplita furtuna a istoriei. Aceasta situatie absurda nu mai poate dara mult timp“, scrie el pe zid, cu litere de foc; „prea s-a subtiat ghiata care ne poarta: simtim cu totii suflarea calda si primejdioasa a vantului de dezghet. Ugo Francisco II PUTEA ASEMANA arta cu marile unde oceanice, subliniindu-i originalitatea, exceptionala facultate de asimilare si de omogenizare la incandescentele focului propriu, a unor teme preexistente. Criza aceasta mortala, el a meditat-o dinainte, a trait-o dinainte cu o intensitate ucigatoare: aceasta e maretia sa, aceasta e eroismul sau. Si formidabila tensiune care ii torturase spiritul pana la extrem si il sfasiase in cele din urma, il punea in stransa legatura cu un element superior: acesta nu era altceva decat febra lumii noastre, inainte de a se sparge abcesul sangeros. Credinta obscura a poporului, in ajunul razboaielor si crizelor, face sa apara in elementul superior comete ce-si urmeaza calea lor sangeroasa: intr’un inteles spiritual, credinta aceasta superstitioasa cuprinde un adevar. Nietzsche era un asemenea fanal in elementul superior, fulgerul care precede furtuna, vuetul cel mare de-acolo sus, din munti, inainte ca uraganul sa se napusteasca in vai: — nimeni n’a presimtit ou o siguranta atat de meteorologica toate amanuntele, nu numai violenta apropiatului cataclism al culturii noastre. Un cimitir ecologic perfect, numit Uitare. Libertatea este totdeauna intelesul din urma al lui Nietzsche; ea este sensul vietii sale si sensul prabusirii sale: ca si natura, care isi descarca prin furtuni, vartejuri si ciclonuri excesul ei de forte, intr’o razvratire violenta contra propriei sale stabilitati — tot astfel spiritul are din cand in cand trebuinta de un om demonic, a carui putere superioara se ridica impotriva gandirii comune si a moralei monotone. Chiar credeti ca la acea intalnire ati avut sansa sa ajungeti in miezul vietii artistice, avand astfel un barometru exact al tuturor manifestarilor? E atmosfera unei naturi demonice, care se descatuseaza prin isbucniri furtunoase si prin distrugere. Intre Flaubert si Proust, remarca Roland Barthes, se stabilesc conexiuni si se trezesc reprezentari noi prin lecturi pornite din ambele directii, - veritabili poli pentru actul si ceremonialul lecturii, pentru ca modelul proustian sa genereze la Barthes urmatoarea observatie, demna de reflectii mult mai ample. Ele nu s-au manifestat sincron ca niste curente coerente bazate pe ideologii literare mai mult ori mai putin manifeste, ci au fost doar inchis intr-un condensator de valori. Cai de trecere considerate a functiona ca niste curente energetice vibrationale pentru energia psihospirituala numita prana. Departe de a se fi manifestat ca un curent unitar, simbolismul francez se prezinta ca un conglomerat de scoli si grupari literare. Arata ca un balon in care totul pulseaza spre exterior, presiunea launtrica sfredelind auzul cu un zumzet de inalta frecventa, continuu si patrunzator. Intr-o alta circulara se declara indignat de faptul ca ”adunarile de popor dau in mod potential impuls intr-o directie care trece marginile loialitatii. Iar aceasta creatie, ampla, acest integrator al autenticitatii, resortul vointei de redefinire a unei perspective de schimbare accelerata, functiona ca un factor care conditiona desfasurarea unor fenomene derutante, FUNCTIONA CA UN condesator conectat la o sursa de curent continuu, AVEA ROLUL/INDEPLINEA SARCINA UNUI curent continuu schimbator. Iata de ce viata spirituala a lui Nietzsche este cu desavarsire lipsita de un punct de odihna, de o suprafata linistita, neteda ca oglinda: ea este absolut torentiala, schimbacioasa, plina de cotituri neasteptate, de prefaceri si de curente repezi, spumegatoare. Filosofia lor se deapana comod, dela sine, oarecum mecanic, ca un fir care a fost odata descurcat si bine aranjat pe fusul sau; ei filosofeaza sezand comod in fotoliu, cu membrele destinse — si abia daca in timp ce ei gandesc, se vadeste o crestere a presiunii sanguine in corpul lor, o febra oarecare in desfasurarea destinului lor. a incercat, in zilele Revolutiei, sa se insurubeze intr-o structura de putere, dar a fost respins. TOCMAI DIN CERUL ACESTA TRANSFIGURAT PORNEsTE SPRE EL RAZA DE FOC, CARE CONTOPEsTE SUFERINtA sI BEATITUDINEA iNTR’O SINGURA sI INDISOLUBILA SECUNDA. Gandurile zbucnesc in el, inflacarate; limba freamata cu o putere primitiva prin toti porii cuvantarii sale; muzica ii potopeste sufletul. Succesul nu-l poate orbi pe biograful nenumaratelor caractere; nu poate amagi pe acel care a analizat ca un chimist toate fardurile si mixturile acelora care vor sa urce mai sus in oranduirea sociala. Ca sa reusesti sa modelezi materia din care e facut omul, asa cum un mestesugar priceput modeleaza lutul ca un adevarat creator, ca sa infrumusetezi trasaturile sale, ca sa-i modifici trairile - atribuindu-le o cu totul alta caracteristica, mai intai trebuie sa sadesti in constiinta lui interesul fata de adevaratele tale idealuri, virtuti si calitati. Ma simt...ca si cum as fi fost rapit de o extraterestra deosebit de frumoasa, torturat cu cele mai depline atingeri, ganduri, dorinte - si supus vointei ei, pe de-a-ntregul !! Un asemenea om seamana cu artistii care realizeaza capodopere amestecand materiale diferite, creta cu diamantele, aurul cu arama, piatra gri cu culorile de pe paleta. Intelegi? Eu nu fac decat sa adun impreuna marea criminalitate, marile finante si puterea politica. Claritatea argintie care se revarsa in ultimele sale ore, rasfrange inaintea sa vibratiile unei alte sfere, demonice, ale unei lumi de „dincolo": el insa, in betia sa, nu-si mai da seama de aceasta. Se simte numai straluminat de toate stralucirile, covarsit de toate darurile pamantului. Ceea ce el ia drept lumina, drept caldura de jar a fortii sale, ascunde dimpotriva germenii ucigatori ai boalei. Jura ca n’a fost niciodata bolnav, niciodata decadent, tocmai atunci fulgerul svacneste in sangele sau, gata sa isbucneasca. Extatic, el poarta steagul acesta spre o viitoare omenire, fara a banui ca forta ce-l insufleteste, ajutandu-l sa tina stindardul atat de sus, este aceeasi care incordeaza totodata arcul ce va slobozi in pieptul sau sageata ucigatoare. Suferinta, acea care RaCaIE sI SCORMONEsTE NECONTENIT, FRAMaNTA SUFLETUL, PATRUNDE iN EL CA PLUGUL iNTR’UN OGOR — si tocmai aceasta rasturnare a brazdelor, aceasta truda launtrica atat de dureroasa, afaneaza terenul sufletesc si il face apt pentru noile recolte spirituale. Martir, insa cu totul contrar celorlalti, el nu are la inceput o credinta pentru care sa se lase chinuit; ci, abia din tortura sa, din toate casnele sale, el isi faureste credinta. Dar — ca un adevarat chimist, — el nu descopera numai valoarea starii sale bolnavicioase, ci si polul opus acesteia: valoarea sanatatii. Ca atunci cand arunci in sus o flacara, si in loc sa arda cerul, ea cade si te arde pe tine. Abia amandoua laolalta pot darui sentimentul deplin al vietii, acea vesnica stare de tensiune dela tortura la extaz, cu ajutorul careia omul se poate avanta ca o sageata in nemarginire. Vindecarea, recapatarea sanatatii inseamna insa mai mult decat a ajunge la o stare de viata normala; ea nu e numai o transformare, ci infinit mai mult: ea e si inaltare, sporire si rafinare. Omul iese din boala, cu o piele noua, mai delicat, cu un gust mai fin pentru tot oe procura bucurie; el e mai sensibil pentru toate lucrurile bune, simturile ii sunt mai vii, mai deghetate, si resimt placerea cu un fel de-a doua inocenta, mai primejdioasa ca inainte", dar totodata copilareasca si de sute de ori mai subtila decat fusiese vreodata. si aceasta a doua sanatate care urmeaza dupa boala, care nu e capatata orbeste, ca un dar, ci e ravnita din adancul sufletului, dobandita cu truda si lupta grea, platita cu sute de gemete, de strigate si de chinuri amarnice — aceasta sanatate „cucerita prin patimire” este de o mie de ori mai vie decat buna-starea grosolana a celor totdeauna sanatosi. si cine a gustat odata frematatoarea placere, betia picanta, inspumata a unei asemenea tamaduiri, acela arde de dorinta de-a o resimti mereu si mereu: — el se arunca iar si iar in valurile sulfuroase, inflacarate, ale torturilor devorante, numai ca sa retraiasca acest „fermecator sim-tamant al insanatosirii", aceasta betie aurie care, peatru Nietzsche, inlocueste si intrece de mii de ori toate stimulentele vulgare, ale alcoolului si nicotinei. El vrea sa fie si mai torturat, sa se scufunde si mai adanc in chinurile sale, ca sa se avante si mai sus, in taramurile potopite de lumina, pline de forte innoitoare — in beatitudinea tamaduirii supreme. si in aceasta scanteietoare si insetata betie, el confunda cu incetul frenetica sa vointa de sanatate cu sanatatea insasi, febra sa cu vitalitatea, vestigiul prabusirii sale cu o crestere de putere. Sanatate! sanatate! — omul acesta imbatat de el insusi agita deasupra sa cuvantul acesta, ca o flamura: ea trebue sa fie intelesul lumii, scopul vietii, masura tuturor lucrurilor — numai ea e etalonul tuturor valorilor. Caci numai cel cu sufletul sfasiat cunoaste dorul dupa desavarsire. Numai haituitul atinge infinitul. Niciun om, nici macar unul nu cuteaza sa se apropie, sa patrunda cu totul in cercul interior al acestui destin: Nietzsche vorbeste totdeauna, lupta totdeauna, sufera mereu numai pentru el singur. Ele nu sunt decat simple pietre kilometrice de-a-lungul unui drum strabatut intr’un zbor arzator: ele sunt doar niste culise reci, culori fara grai. Dar, ce se intampla? Sari din scaun impins de-o presimtire naravasa ca de un resort ascutit. Exista o forta ce nu poate fi explicata. Oamenii de stiinta o vad ca pe un camp ce nu poate fi masurat, un camp ce sfideaza orice inginerie. O numesc inteligenta. Acea forta, acel camp, acea inteligenta ce uneste toata creatia, anticii o numeau spirit. Prin intermediul acestei forte misterioase, EXPRIMATA CA viata noastra, inca o data ne vom autocunoaste si in aceasta cunoastere, inca o data ne vom aminti. Ca un condensator conectat la o sursa de curent continuu, orizontul propriei mele cunoasteri era conectat la borna pozitiva a unei creatii a carei rezultanta permitea confirmarea unei previziuni, dintr-o multime de alte posibilitati. Arunca o privire mai atenta in tine insuti si vezi care este elementul electrizant, necesar pentru a depasi “inertia” mediocritatii. Dar inaintea desavarsirii proprii, inaintea descoperirii si insusirii oricarei alchimii, exista intotdeauna o pre-alchimie, o munca intensa de cautare, de concepere, adunare și corectare, de aranjare a cablurilor de date - generatoare de noi procese, de noi structuri, de noi deschideri, de noi realitati. Elemente noi trebuiesc identificate, intregite intr-un mozaic de introspective si imaginative cat mai original. O inedita si surprinzatoare sugestie stilistica accentueaza mistuitoarea combustie erotica. Noi variabile trebuiesc definite, restaurate si promovate potrivit unui ansamblu de reguli si norme. A fi un alchimist inseamna sa ai puterea sa te transformi, sa alimentezi cu energie acel puternic pivot al auto-cunoasterii, acea parte constitutiva din nucleul de valorificare a potentialului propriu. Tot spatiul acesta gol sau neroditor care acum te defineste, intinzandu-se pe un teritoriu vast, poate fi oricand umplut, populat, fertilizat cu o anumita concentratie de substanta, bine definita, usor de tolerat pentru dezvoltarea ta, mentinuta in anumite limite si conditii. Dar, la randul ei, aceasta rezultanta, generata de un cumul de parametri, factori, contraste, curenti cu acelasi sens si directie, se poate oricand descompune – poate reveni la starea initiala in cazul unei dezvoltari anormale. Sau in cazul unei "agresiuni externe" – atunci cand interactionezi cu oameni dominati de o gandire nociva – aceia care n-au altceva mai bun de facut decat sa-ti critice, inca de la bun inceput, eforturile si entuziasmul. in timpul acestor oscilatii - de la minim la maxim, de la o constanta de joasa tensiune la una foarte inalta, de la “a fi”, la “a nu fi”, are loc, fireste, o adevarata slefuire a propriei personalitati, a propriei tale creatii, aplicand noutatea si eficacitatea. Pe unde nu trece niciun parau, poate curge oricand un fluviu daca canalizezi apele spre acest fagas nou. Un seducator fin al materiei, foarte persistent, descoperitor al unor energii auxiliare, capabil a le dezlantui dupa voie. Un veritabil artist al configurarilor si re-configurarilor, care inregistreaza, apoi converteste cu o preciziune infailibila fiecare particula a cunoasterii, transformand-o intr-un curent continuu pulsatoriu - peste care oricand poate fi suprapusa o putere electrica alternativa. E preferabil sa traiesti indelung, sub febrilitatea intrebarii, decat sub geometria plata a unui raspuns pripit. Balastul unei vieti nu poate dizolva sensul ei si nu trebuie dispretuit. Era o viziune fantastico-onirica: un pasaroi (cocorul) facut in tehnica origami, din hartie de ambalaj, ce pare captiv intr-un arbore-silueta (sicomorul), intr-o joaca a aparentelor si juxtapunerilor, a permutarilor alchimice, a contiguitatilor perturbate si a dimensiunilor fizice dereglate. Tensiunile sunt domolite prin prelucrarea fina a figurativului si prin titlul rimat, inducand, mai mult sau mai putin eronat, un exotism absurd si poetic. El se lasa incorporat, ca soclu, in constructia finala. Simteam ca functionez ca un generator electric, echivalentul unui dispozitiv de energie radianta realizat de T. Henry Moray. in mod aproape mecanic eram sedus de propria mea curiozitate arzatoare, lucram la puterea mea maxima in mod permanent. Zdruncinat de setea descoperirii, ma lansam intr-un proces de analiza si creatie torential, nestapanit, manat de tentatia descoperirii fluidului invizibil, vital transformarii. Dimpotriva, un om ca Erasm, o minte care culege, cauta, comenteaza si concentreaza, care nu-si gaseste substanta in ea insasi, ci mai degraba o colecteaza din viata, un asemenea om nu actioneaza prin intensitate, ci prin extensiune. Activitatea neintrerupta este tot atat de fireasca pentru acest creier in vesnica miscare, ca pentru inima pulsatia care regenereaza sangele; lui Freud munca nu-i apare ca o actiune supusa vointei, ci ca o functie naturala, permanenta si curgatoare. El amplifica torturanta combustie interioara, remarcabile in acest sens fiind si cuvintele din campul semantic al termenului metaforic. Pentru ca sangele lui sa freamate sub efectul unei reactiuni fiziologice, nu e catusi de putin necesar sa existe. Sa el o (afectiune reala, o cauza precisa, tangibila: e deajuns numai aerul, schimbarile meteorologice de fiecare ora ale atmosferei, pentru ca .el sa indure nenumarate casne. Poate ca niciun intelectual n’a fost pana acurn atat de simtitor la variatiunile atmosferice ca omul acesta, care e prin toata fiinta sa un manometru, un termometru, sensibilitatea personificata: intre pulsul sau si presiunea atmosferica, intre nervii sai si gradul de umiditate al sferei pare ca exista niste eontacturi electrice secrete. Nervii sai inregistreaza imediat fiecare metru de altitudine, fiecare presiune a aerului, sub forma unor dureri organice: ei se rasvratese, si fiece reactiune a lor corespunde unei schimbari neobisnuite oe se intampla in natura. Ploaia, cerul intunecat deprima vitalitatea sa („cerul acoperit imi pricinueste o adanca deprimare”); Conditia lui umila se topeste in imensitatea simbolica a unei creatii ctonice”. El resimte pana in maruntaie apasare^ norilor grei, furtunateca ploaia reduce „potentialul" sau, umezeala il istoveste, uscaciunea il insufleteste, soarele ii reda viata, iarna e pentru el un fel de intepenire a fiintei sale, e moarte... Acul tremurator al barometrului sau, al nervilor sai care oscileaza asemenea temperaturii capricioase dela inceputul primaverii, nu sta niciodata nemiscat; ceea ce-i trebue lui Nietzsche mai mult ca orice e o priveliste lipsita de nori, din sangele unei tolerante care nu-si cunoaste limitele, platoul inalt al Engadinului, unde nu sufla vantul. si, ca orice indispozitie, ca orice apasare pricinuita de schimbarile cerului exterior, organele lui inflamate resimt fiece apasare si turburare, fiece descarcare furtunateca din Cerul launtric, al spiritului sau. Caci de cateori se iveste intr’insul un gand, acesta se deslantuie ca un fulger prin reteaua de fire strans innodate a nervilor sai: actul gandirii se implineste la Nietzsche intr’o cutremurare atat de electrica, intr’un extaz atat de imbatator, incat el are totdeauna asupra corpului efectul unei furtuni — si „la fiecare (explozie a sensibilitatii, o singura clipire, in sensul cel mai strict al cuvantului, ii este deajuns sa modifice circulatia sangelui sau.“ La cugetatorul acesta, cel mai vital dintre toti, corpul si spiritul sunt atat de strans, atat de intim legati de conditiunile atmosferice, incat el resimte la fel reactiunile interne si cele externe, fara sa le distinga intre ele: „Eu nu sunt nici spirit, nici corp, ci altceva — un al treilea lucru. Sunt doua entitǎti care, compuse printr-un paralelogram al fortelor, conduc inspre o rezultantǎ esentialǎ si concretǎ.. Eu sufar in intregime, din sangele insufletirii, pentru tot si peste tot.“ Traind asta ca pe o impulsiune nestapanita, incepand sa iti joci antinomiile, joc de rasfrangeri, si jocului acestuia mai mult i te ascunzi decat i te arati ca si cum ai vrea sa curgi peste un final care ar putea avea mai multe chipuri pentru ca ai posibile interpretari. Aceasta innascuta predispozitie de diferentiere a tuturor excitatiilor, este insa foarte mult sporita de acel aer statut al vietii sale, de existenta sedentara si izolata pe care a dus-o Nietzsche timp de zeci de ani. Sensibilitatea sa meteorologica il goneste neintrerupt in cautarea unei atmosfere particulare, a unui loc potrivit pentru ieri, a unui „climat al sufletului sau.” Dumnezeu stie cate mii de kilometri a strabatut cu trenul acest fugjtivus erratis, numai pentru a gasi locul fabulos unde sa inceteze odata hartuiala si arsurile nervilor sai, unde organele sale sa nu mai fie intr’o vesnica stare de veghe si neliniste. Cu incetul, el isi distileaza din toate casnele, clin toate experientele suferintelor sale, un fel de geografie sanitara pentru uzul propriu; cerceteaza tratate groase de (geologie numai ca sa descopere locul pe care-l cauta ca pe inelul lui Aladin, pentru a 'dobandi in cele din urma stapanirea asupra corpului sau si pacea sufletului sau. Cu fiecare cablu desprins, cu fiecare dependenta aruncata de pe dansul, el se inalta lot mai maret spre zari mai largi, spre o contemplare mai vasta, spre perspective mai personale, in afara de timp. Si izbucnirile repetate, impetuoase, ale acestui spirit niciodata satisfacut, se vadesc si in foile de corectura a caror structura rigida era mereu sfasiata de Balzac, ca un bolnav cuprins de friguri care isi sfasie rana, pentru ca sangele rosu si palpitand sa curga din nou, iute, prin trupul rece si teapan. Dupa ce deosebirile au fost nivelate, banul a devenit sangele, forta activa a vietii sociale. Fiecare lucru e determinat de valoarea sa, fiecare pasiune e pretuita prin sacrificiile ei materiale, fiecare om e considerat dupa venitul sau exterior. Cifrele sunt barometrul unor anumite stari atmosferice ale constiintei — pe care Balzac si-a impus sa le cerceteze. si banul domina intr-adevar romanele sale. Deoarece banul era precipitatul material al ambitiei universale si rasbatea pretutindeni, in toate simtamintele omenesti, Balzac, patologistul vietii sociale, a trebuit — pentru a recunoaste crizele corpului bolnav — sa procedeze la microscopia sangelui, sa stabileasca astfel, ca sa zicem asa, in ce proportie e cuprins banul in sange. Caci orice existenta umana e saturata de acest element; banul e oxigenul plamanilor hartuiti, gafaitori; nimeni nu se poate lipsi de el: ambitiosului ii trebuie pentru ambitia sa, indragostitului ii trebuie pentru fericirea sa; si, mai putin ca oricine, artistul nu se poate lipsi de el. Cercul, cand este privit dintr-o perspectiva spirituala, are culoare, ton si vibratie, are dilatare si contractie, ce au actiuni si reactii care va duc spre aspectul nelimitat a cine ati fost si cine veti fi in starea voastra complet spirituala. Aceasta a stiut-o prea bine chiar Balzac, pe grumajii caruia s’a ingramadit o datorie de o suta de mii de franci — acea cumplita povara pe care adesea, in extazul muncii, o inlatura de pe umerii sai, pentru cateva clipe numai, caci ea recadea totdeauna asupra lui, strivitoare. dedesubt, in subsolul mitologic brazilian, nu exista niciun minereu pur si nicio galerie dreapta. daca i-ar fi fost ingaduit sa desavarseasca toate aceste proiecte, sa inchida pe deplin, in el insusi, cercul tuturor pasiunilor si evenimentelor omenesti, opera sa ar fi sporit peste masura, riscand sa fie intr-adevar cu neputinta de conceput. O atat de imensa influenta a unei opere literare, exercitata deopotriva in largime ca si in adancime, nu se poate realiza decat prin intalnirea extrem de rara a doua elemente care, de cele mai multe ori, se combat una pe alta: si anume, prin contopirea unui om genial cu traditia timpului sau. In general, traditia si geniul se manifesta unul fata de altul ca apa fata de foc. Sangele lui capata alta culoare atunci cand gandurile i se risipesc, altfel se ciocnesc moleculele. Da, e aproape un semn distinctiv al geniului faptul ca el, ca intrupare sufleteasca a unei traditii in devenire, combate traditia veche, a trecutului - ca declara razboiu generatiei pe sfarsite, in calitate de prevestitor al unei noi generatii. Un geniu si epoca sa sunt ca doua lumi care, adevarat, schimba intre ele luminile si umbrele lor, dar se misca in sfere deosebite, incrutisandu-se pe caile lor circulare, fara sa se uneasca vreodata. Aici insa, trebuie sa inregistram acea clipa rara in viata cerului instelat, cand umbra unui astru acopera atat de deplin discul luminos al altui astru, incat acesti doi astri se confunda, se identifica intre ei. Mentalitatea engleza nu e asternuta ca o pojghita lustruita, ca o vopsea peste organismul spiritual al oamenilor; ea patrunde in sange, influenteaza ritmul acestuia, asemenea unui regulator, si pulsatiile ei razbat in ceea ce-i mai intim si mai tainuit, mai personal si mai primordial intr-un individ: — in simtul lui artistic. Aceasta a patruns prea adanc cu finele ei artere in substraturile sufletului; si cine vrea sa smulga „englezismul“, sfasie intreg organismul, care sangereaza din plin prin rana astfel deschisa. Toata energia vitala i se concentrase intr-o singura directie, si, cum nu se elibera prin supapa obisnuita, ma temeam sa nu plesneasca dintr-o clipa in alta. Cu un singur gest, cu un singur cuvant, as fi putut sa il scap din aceasta menghina care ii strangea teasta, dar nu am schitat nicio miscare, nu am rostit nicio vorba. Caci era o orbire ce nu vine de la aparatul optic, ci cealalta, mai cumplita, care pune intrebari, cauta raspunsuri, care face ca creierul sa absoarba inconstient toate informatiile asa cum marea ia cu sine micile mormane de nisip. El nu mai vede flacara universala, acea aureola incendiara ce se rostogoleste de la un capat al Europei la celalalt, privirea sa dibuie prin negura Angliei. Mentalitatea engleza nu e asternuta ca o pojghita lustruita, ca o vopsea peste organismul spiritual al oamenilor; ea patrunde in sange, influenteaza ritmul acestuia, asemenea unui regulator, si pulsatiile ei razbat in ceea ce-i mai intim si mai tainuit, mai personal si mai primordial intr-un individ: — in simtul lui artistic. Ea nu e un desert inghetat, nu e inospitaliera si lipsita de bunavointa; dimpotriva, ea ademeneste prin caldura caminului ei, prin confortul si atmosfera ei placuta — insa inradeste cu barierele sale morale, restrange si reguleaza totul, si nu se impaca de loc cu liberul instinct artistic. Aceasta a patruns prea adanc cu finele ei artere in substraturile sufletului; si cine vrea sa smulga „englezismul“, sfasie intreg organismul, care sangereaza din plin prin rana astfel deschisa. Vulturescu se rafuieste cu Cuvintul, care, conform traditiilor religioase, e un principiu al Vietii, al Genezei, preexistind Lumii, intrucit e continut in Dumnezeu. Zgomotele sparte ale valurilor intensifica tacerile din Plaja, poate cea mai rafinata montare a lui Radu Afrim, care condenseaza perfect barometrul interior al textului. El insusi o lume, lume polimorfa, tensionata, in care salasluiesc laolalta polaritatile fortei si slabiciunii, semnificand in fond divergenta dintre aparentasi esenta. Amandoi se incordeaza, ca sa se inalte deasupra existentii de toate zilele, sa se avante, ca o sageata, spre nemarginire. Atmosfera tuturor romanelor lui Dickens e insufletita de spiritul burghez. Asa a scos el la iveala, din sufletul oamenilor simpli, mul-timea aceea de simtaminte marunte, dispretuite: le-a tinut intre mainile sale, le-a ascultat ca un ceasornicar, a aranjat din nou mecanismul lor, pana ce le-a redat tic-tacul — miscarile lor vii. si, deodata, ca niste mici pendule cu muzica, ele au inceput sa bazaie, sa zuruie si pe urma sa cante o blanda si domoala melodie din vremuri vechi, mai placuta decat baladele melancolice ale cavale-rilor din imparatia legendelor si decat canzone-le unei lady care viseaza pe malul lacului. Nu-l radiografiaza nimeni pe Ponta mai bine decit dl Patrusca! Totul se gasește in putin. Copilul e mic dar inchide omul, creierul e mic dar adapostește gandirea. Ochiul nu e decat un punct, dar imbratișeaza spatiul. Voi treziti noi octave ale muzicii celeste in voi insiva si in planeta. Taramul spiritual canta si va imbratiseaza intr-o melodie simbiotica, iar voi incepeti sa recunoasteti muzica. Incitant, asculti glasul acela disperat care implora, se roaga, spera si cere indurare, in fata caruia se inclina inima, cu luptele insotitoare, provocand o incordare egala cu valoarea constanta a unui curent continuu care, trecand printr-un rezistor, dezvolta o energie de impact suficienta pentru a efectua o noua reglare a temperaturii interne. Si tot mai furioase, tot mai frenetice sunt strigatele aceluia imboldit de nervii sai prea delicati, prea vii si prea incinsi de pe acum: „Usureaza-ti soarta: mori!“ isi striga el; sau, precum scrie undeva: „Pentru mine, un pistol e acum un izvor de ganduri oare-cum mai placute” — sau: „Crancenul si aproape necontenitul martiraj ma face sa jinduesc spre un sfarsit; dupa unele indicii, mantuitoarea congestie cerebrala nu e departe.” La cugetatorul acesta, cel mai vital dintre toti, corpul si spiritul sunt atat de strans, atat de intim legati de conditiunile atmosferice, incat el resimte la fel reactiunile interne si cele externe, fara sa le distinga intre ele: „Eu nu sunt nici spirit, nici corp, ci altceva — un al treilea lucru. Eu sufar in intregime, pentru tot si peste tot.“ Sub oblinda neteda, stagnanta, abia unduitoare a micilor existente, o privire patrunzatoare a descoperit comori pe care le-a scos la lumina cu plasa urzita din ochiuri dese si fine. Libra a pornit in cautarea armoniei, drese cu un pic de incapatanare, cu proportii perfect masurate si cu nervul unei sclipiri feminine. intalnirea dintre doi oameni este precum contactul dintre doua substante chimice: daca exista o reactie, amandoi sufera o transformare. Eram obsedat de concept, de 'adevarul' rostit apasat si fara inflorituri, de carti care sa solicite la maximum pistoanele creierului. Te-am gasit prin matematica simpla-intre mine si tine e o multime vida. Adesea contemporanii nu detin toate cheile, toate resorturile pentru a intelege pe deplin ceea ce li se petrece in clipa prezenta. Dar sangele omului cuprins de mangnifica neliniste, are o alta temperatura, creste pana la anormal, pana la nivel. Deocamdata creatia regizorului Eisenstein nu este iscata dintr-o gandire sistematica, dintr-o conceptie precisa asupra artei spectacolului. Practica regiei incepe sa clarifice elementele unei conceptii viitoare. Dar fiecare pas aduce dupa sine, organic, pe urmatorul si devenirea lui Eisenstein urmeaza o linie clara, precisa, parca calculabila ca traiectoria unui astru. Daca Parcele ar fi avut un serviciu de calcul astronomic, ar fi putut desena anticipat curba traiectoriei destinului lui Eisenstein. Biograful descopera perfecta geometrie a traiectoriei: fenomenele se inlantuie intr-o logica matematica parca. SI intrebarea initiala a lui Eisenstein incepe sa capete un raspuns limpede. Fiecare fapt se repercuteaza asupra celui urmator, il determina intr-o reactie in lant – cum ar spune astazi Eisenstein – al carui mecanism se dezvaluie cu limpezime. Doar de la acel nivel incolo omul afla si experimenteaza in acelasi timp faptul ca mintea, ca forma energetica subtila, are intaietate asupra materiei vii si, ca urmare, o supune si o controleaza. Christo isi organizeaza viata cu aceeasi grija a perfectiei mecanice cu care ne organizam si ne inlantuim, si mecanismul abstract si obiectiv al gandirii - din ei contemplativii mistici isi invaluie viata si cultura in aceeasi imobilitate si rasfrangere asupra lor insile ca si beatitudinea marilor mistici. El nu observa sentimentele in acelasi fel precum anatomistul observa fibrele. Istoricul s-a uitat pe sine, si din tesatura faptelor materiale, cugetarea se desprinde ca o adevarata meditatie filosofica. Celalalt, spirit etic, dusman neimpacat al filosofiei, al speculatiei abstracte si mecanice, aproape un profet prin viziunea intuitiva si imediata si prin gestul imperativ, e dimpotriva un credincios, pentru care viata e o valoare etica, aproape mistica, in care mecanismul rational nu intra cu nimic si care isi realizeaza neinfrant si ilogic destinul. Confesiunea atinge momentul culminant al suferintei, combustia (arderea) erotica fund la apogeul patimirii in cate poetul agonizeaza "De ce?". in loc sa fie prudent, sa regleze acordurile fine pentru a conserva uriașul avantaj, el se arunca intr-o serie de actiuni bezmetice, se agita haotic, este artagos, mojic și bataios inutil, in fata moalelui sau rival, intr-un fel care il face ridicol pana și in ochii simpatizantilor. Osteneala unei cercetari insa si dincolo de aceasta linie ghimapa, asezata dea curmezisul stiintei, l-ar fi rasplatit cu argumente noi. Esential insa ramane mecanica logica a metaforei. Noile coordonate ale senzualitatii se reinventeaza cu umor in aparitii efervescente, cu accesorii savuroase. Este o problema modificata in suflet, in creier,in fiinta noastra, si cei care il au sunt datori sa devina forta si dinamismul de catalizare a acestui proces ireversibil. Tema care revina constant in opera sa, aceea a razbunarii, este vazuta printr-o optica aparte: razbunarea este, pur si simplu, o reactie, ca o anexa partiala a legii generale a egalitatii actiunii, ca rezistenta care dicteaza pendulului miscarea de oscilare. S-a imputat adeseori lui Eienstein ca opera sa are raceala rocii, a mineralizarii unor idei inghetate in forme complicate si cu totul lipsite de caldura. Imputarea se datora adeseori relei vointi, uneori neintelegerii, adica nesesizarii acestei combustii atat de neobisnuit de puternice in care pasiunea devenea propria ei hipertrofie, hiperbola devenea atat de imensa, incat hieraticul ei supara bunul simt comun. Opera lui Eisenstein – cu toate scaderile ei, cu toate sterilitatile unor experiente prea cerebrale si nereusite, pe care uneori le contine – este irigata cu sange. Sange fierbinte, voi. Sangele unei pasiuni totdeauna in incandescenta, care explodeaza si, pulverizeaza, se raspandeste in jerbe cu stralucirea unor constelatii ce ii inunda opera. Inima acestei patrunderi in unknown isi are salasul in specificitatea infailibilitatii din care sunt facute lucrurile, prin sangele unei abstractiuni. Fara aceasta energie nu ar putea exista viata si niciun proces vital nu ar putea sa aiba loc in corpul nostru: fiecare celula, fiecare atom al fiintei noastre este patruns de aceasta energie care nu se poate defini prin formule chimice si nici nu poate fi direct observata cu ajutorul instrumentelor din stiinta clasica. Numai atunci cand aceasta ne abandoneaza definitiv, corpul nostru moare si elementele sale se descompun pentru a se recompune liber in curgerea Universului. Vechii maestrii au numit aceasta energie prana iar controlul voluntar si constient al acesteia l-au numit pranayama. Uneori simt un fior electric care se instaleaza in creierul meu, imi da senzatia ca pot sa zbor, si apoi ma trantește la pamant de parca as fi un fulg. Cu acea darzenie, cu acel curaj omenesc si acea forta intuitiva care toate laolalta formeaza geniul sau, el nu inceteaza sa preseze din ce in ce mai tare tocmai in punctul cel mai sensibil, il atrage cu totul in propria ei mediocritate, il suprinde ca intr-un cleste cu bratele popularitatii, pana cand, in cele din urma, abcesul acestei taceri se deschide, pana cand rana e descoperita si se poate porni la tamaduire. El ghiceste numai ca se afla in fata unor adancuri, si, adancurile atrag totdeauna magnetic spre ele spiritul creator. Cui sa se adreseze omul turbat sau ratacit in viata sa sentimentala, care usa se deschide pentru a sfatui, pentru a elibera aceste milioane de oameni? Caci cum s-ar fi putut dezvolta o stiinta profunda a sufletului fara sinceritate si onestitate, cum s-ar fi putut propaga lumina cand tocmai aceia erau chemati sa raspandeasca cunostintele, cand tocmai invatatorii, pastorii, artistii si invatatii erau si insisi ignoranti sau ipocriti? Contagiunea mecanismelor de aparare e uimitoare, mai ales cand o creatie artistica pune in discutie aspecte ale identitatii de grup... Daca ai trece peste prin vointa, probabil ai lega si sentimentul de iubire de vointa, si ai transforma totul intr-un intrerupator. Numai nervii sunt prea delicati pentru intensitatea simtirii sale si de aceea in necontenita neliniste si rasvratire (dar aceasta rasvratire nu e niciodata in stare sa sdruncine taria de bronz, puterea de dominatie a spiritului sau). Dar niciodata o boala adevarata nu izbuteste sa patrunda in organismul lui si sa-i cucereasca (cu exceptia, poate, a uneia singure care sapa timp de douazeci de ani o galerie de mina sub citadela spiritului sau, pana oe ea explodeaza pe neasteptate). Un spirit monumental cu al lui Nietzsche nu poate fi infrant de o serie de mici impuscaturi: numai o explozie e in stare sa sfarame granitul unui asemenea creer. Astfel, unei enorme capacitati de suferinta i se opune o enorma putere de rezistenta la suferinta; unei sensibilitati prea mari, prea intense i se opune o prea marc l’ineta nervoasa, a sistemului motor. Caci fiecare nerv al stomacului, cu viteza sangelui care isi cauta iesirea din organism prin gaura de glont, ca si al inimii si al simturilor, REPREZINTA LA NIETZSCHE UN MANOMETRU de-o extrema preciziune, de-o delicateta de filigran, care inregistreaza cele mai mici schimbari si tensiuni cu monstruoase deslantuiri ale excitatiilor dureroase. Nimic nu scapa vigilentei trupului sau (ca si spiritului sau, dealtfel). Substanta chimica din creier. Urasc pina dincolo de limitele admisibile pe cei cu adevart valorosi pe care ii dizolva pur si simplu in ura lor. Pe suportul din incaperea inimii se afla partitura... Deasupra scrinului vechi, o lumanare… Mireasma florilor de zarzar se simte in aer... Cea mai mica febra, care la altii este muta, ii da imediat de veste printr’o sfasietoare tresarire — si aceasta „frenetica iritabilitate" sfarama in mii de tandari ascutite, taioase si primejdioase vitalitatea lui, care e totusi puternica prin natura ei. In ei se strangeau toate firele ce aveau sa urzeasca existenta noua a societatii lor. in malaxor intra și circumstante punctuale care produc cercuri vicioase. De aceea isbucnesc apoi acele strigate ingrozitoare, cand — la cea mai mica miscare, la fiece pas pe care-l face in viata — il atinge fara vrere vreunul din nervii acestia zvacnitori si parca dezveliti. Caci prima verificare si prima datorie a unei idei noi este sa dezlantuie energia creatoare, s-o cuprinda, apoi s-o manifeste liber in intonatia ei. Forta propriu-zisa a geniului sau rabdator consta in rara arta de a atenua conflictele prin intelegere binevoitoare, de a limpezi umbrele, de a netezi ceea ce era incalcit, de a reinoda firele rupte si de a apropia punctele indepartate intre ele, dandu-le un reper comun, mai elevat. Cu mainile goale, incearca sa amestece focul cu apa, sa-i impace pe fanatici intre ei; stradanie sortita esecului si, de aceea, indoit de mareata. O literatura de actualitate rasarita din impulsurile sufletesti ale multimilor. In urma se vede Il Torrazzo, turnul orgolios, ca un zvacnet de arcus impins spre cer, simbolizand perfect Cetatea Muzicii. Din loc in loc patruleaza aceasta forma de simtire foarte rara, a carei proprietati izolante isi cresc densitatea si se inaspresc ca dupa o descarcare electrica, sub greutatea acestor strigate ale strazii, distilate in justitiarismul de asemenea fascistoid al supra-structurilor politice, intrucat si-a descoperit afinitati de substanta cu gandirea lor muzicala. A fost un artist al suprafetei premeditate, al verticalei care se anuleaza prin orizontala. Poetului — tocmai pentru ca si el e numai im produs, o creatie a timpului sau — ii este interzis sa extraga ceea ce-i permanent in luate aceste lucruri schimbatoare; misiunea lui nu poate fi decat aceea de a descrie presiunea atmosferica, starea spirituala a epocii sale, jocul reciproc al fortelor colective care ui insufletit, au coordonat si au separat din un milioanele de molecule. A fi meteorolog al curentelor atmosferice sociale, matematician al vointei, chimist al pasiunilor, geolog al formelor primitive nationale — a fi un savant care sondeaza si asculta cu tot felul de instrumente corpul epocii sale, ar fi totodata un colectionar al tuturor faptelor, un pictor al peisagiilor si un soldat al ideilor, aceasta este ambitia lui Balzac. „Pacientul” Romania are temperatura mare și face frisoane! Inainte de Balzac, scriitorii nu cunosteau decat doua mijloace pentru a face sa mearga mai departe motorul somnolent al actiunii: sau se bizuiau pe interventia exterioara a hazardului care, asemenea unui vant violent, umfla panza navei, impingand-o inainte — sau alegeau, ca forta de actiune launtrica, numai impulsiunea erotica, peripetiile dragostei. Ratiunea este acum unealta universala. Asa cum sintetizatorul de sunete a inlocuit orchestra, ea ofera raspunsuri concrete, aparent corecte, dar nu si complete, la toate intrebarile. Paradoxul antic al lui Zenon a fost inversat, ca si cum in clepsidra noastra fiecare particula ar avea viteza luminii. Sageata care in Antichitate nu ajungea niciodata la tinta sta astazi infipta chiar inainte de-a fi trasa, GRAtIE UNUI ARC MEREU iNCORDAT LA MAXIMUM, ANUME OMUL. In geniul acesta atat de simtitor la orice schimbare atmosferica, s’a descarcat cu violenta toata presiunea, toata innabusitoarea apasare morala a Europei: — e cea mai mareata furtuna a spiritului, care a precedat cea mai cumplita furtuna a istoriei. Aceasta situatie absurda nu mai poate dara mult timp“, scrie el pe zid, cu litere de foc; „prea s-a subtiat ghiata care ne poarta: simtim cu totii suflarea calda si primejdioasa a vantului de dezghet. Ugo Francisco II PUTEA ASEMANA arta cu marile unde oceanice, subliniindu-i originalitatea, exceptionala facultate de asimilare si de omogenizare la incandescentele focului propriu, a unor teme preexistente. Cind intri intr-un spital romanesc, intri intr-o pagina de literatura. Lucrurile se desfasoara imprevizibil, ezita intre motaiala si perplexitate, intre precipitari palpitante si lentori turcesti, intre reguli aspre si relativism balcanic. Criza aceasta mortala, el a meditat-o dinainte, a trait-o dinainte cu o intensitate ucigatoare: aceasta e maretia sa, aceasta e eroismul sau. Si formidabila tensiune care ii torturase spiritul pana la extrem si il sfasiase in cele din urma, il punea in stransa legatura cu un element superior: acesta nu era altceva decat febra lumii noastre, inainte de a se sparge abcesul sangeros. Credinta obscura a poporului, in ajunul razboaielor si crizelor, face sa apara in elementul superior comete ce-si urmeaza calea lor sangeroasa: intr’un inteles spiritual, credinta aceasta superstitioasa cuprinde un adevar. Nietzsche era un asemenea fanal in elementul superior, fulgerul care precede furtuna, vuetul cel mare de-acolo sus, din munti, inainte ca uraganul sa se napusteasca in vai: — nimeni n’a presimtit ou o siguranta atat de meteorologica toate amanuntele, nu numai violenta apropiatului cataclism al culturii noastre. Un cimitir ecologic perfect, numit Uitare. Libertatea este totdeauna intelesul din urma al lui Nietzsche; ea este sensul vietii sale si sensul prabusirii sale: ca si natura, care isi descarca prin furtuni, vartejuri si ciclonuri excesul ei de forte, intr’o razvratire violenta contra propriei sale stabilitati — tot astfel spiritul are din cand in cand trebuinta de un om demonic, a carui putere superioara se ridica impotriva gandirii comune si a moralei monotone. Chiar credeti ca la acea intalnire ati avut sansa sa ajungeti in miezul vietii artistice, avand astfel un barometru exact al tuturor manifestarilor? E atmosfera unei naturi demonice, care se descatuseaza prin isbucniri furtunoase si prin distrugere. Intre Flaubert si Proust, remarca Roland Barthes, se stabilesc conexiuni si se trezesc reprezentari noi prin lecturi pornite din ambele directii, - veritabili poli pentru actul si ceremonialul lecturii, pentru ca modelul proustian sa genereze la Barthes urmatoarea observatie, demna de reflectii mult mai ample. Ele nu s-au manifestat sincron ca niste curente coerente bazate pe ideologii literare mai mult ori mai putin manifeste, ci au fost doar inchis intr-un condensator de valori. Cai de trecere considerate a functiona ca niste curente energetice vibrationale pentru energia psihospirituala numita prana. Departe de a se fi manifestat ca un curent unitar, simbolismul francez se prezinta ca un conglomerat de scoli si grupari literare. Arata ca un balon in care totul pulseaza spre exterior, presiunea launtrica sfredelind auzul cu un zumzet de inalta frecventa, continuu si patrunzator. Intr-o alta circulara se declara indignat de faptul ca ”adunarile de popor dau in mod potential impuls intr-o directie care trece marginile loialitatii. Iar aceasta creatie, ampla, acest integrator al autenticitatii, resortul vointei de redefinire a unei perspective de schimbare accelerata, functiona ca un factor care conditiona desfasurarea unor fenomene derutante, FUNCTIONA CA UN condesator conectat la o sursa de curent continuu, AVEA ROLUL/INDEPLINEA SARCINA UNUI curent continuu schimbator. Iata de ce viata spirituala a lui Nietzsche este cu desavarsire lipsita de un punct de odihna, de o suprafata linistita, neteda ca oglinda: ea este absolut torentiala, schimbacioasa, plina de cotituri neasteptate, de prefaceri si de curente repezi, spumegatoare. Filosofia lor se deapana comod, dela sine, oarecum mecanic, ca un fir care a fost odata descurcat si bine aranjat pe fusul sau; ei filosofeaza sezand comod in fotoliu, cu membrele destinse — si abia daca in timp ce ei gandesc, se vadeste o crestere a presiunii sanguine in corpul lor, o febra oarecare in desfasurarea destinului lor. a incercat, in zilele Revolutiei, sa se insurubeze intr-o structura de putere, dar a fost respins. TOCMAI DIN CERUL ACESTA TRANSFIGURAT PORNEsTE SPRE EL RAZA DE FOC, CARE CONTOPEsTE SUFERINtA sI BEATITUDINEA iNTR’O SINGURA sI INDISOLUBILA SECUNDA. Gandurile zbucnesc in el, inflacarate; limba freamata cu o putere primitiva prin toti porii cuvantarii sale; muzica ii potopeste sufletul. Succesul nu-l poate orbi pe biograful nenumaratelor caractere; nu poate amagi pe acel care a analizat ca un chimist toate fardurile si mixturile acelora care vor sa urce mai sus in oranduirea sociala. Ca sa reusesti sa modelezi materia din care e facut omul, asa cum un mestesugar priceput modeleaza lutul ca un adevarat creator, ca sa infrumusetezi trasaturile sale, ca sa-i modifici trairile - atribuindu-le o cu totul alta caracteristica, mai intai trebuie sa sadesti in constiinta lui interesul fata de adevaratele tale idealuri, virtuti si calitati. Ma simt...ca si cum as fi fost rapit de o extraterestra deosebit de frumoasa, torturat cu cele mai depline atingeri, ganduri, dorinte - si supus vointei ei, pe de-a-ntregul !! Un asemenea om seamana cu artistii care realizeaza capodopere amestecand materiale diferite, creta cu diamantele, aurul cu arama, piatra gri cu culorile de pe paleta. Intelegi? Eu nu fac decat sa adun impreuna marea criminalitate, marile finante si puterea politica. Claritatea argintie care se revarsa in ultimele sale ore, rasfrange inaintea sa vibratiile unei alte sfere, demonice, ale unei lumi de „dincolo": el insa, in betia sa, nu-si mai da seama de aceasta. Se simte numai straluminat de toate stralucirile, covarsit de toate darurile pamantului. Ceea ce el ia drept lumina, drept caldura de jar a fortii sale, ascunde dimpotriva germenii ucigatori ai boalei. Jura ca n’a fost niciodata bolnav, niciodata decadent, tocmai atunci fulgerul svacneste in sangele sau, gata sa isbucneasca. Extatic, el poarta steagul acesta spre o viitoare omenire, fara a banui ca forta ce-l insufleteste, ajutandu-l sa tina stindardul atat de sus, este aceeasi care incordeaza totodata arcul ce va slobozi in pieptul sau sageata ucigatoare. Suferinta, acea care RaCaIE sI SCORMONEsTE NECONTENIT, FRAMaNTA SUFLETUL, PATRUNDE iN EL CA PLUGUL iNTR’UN OGOR — si tocmai aceasta rasturnare a brazdelor, aceasta truda launtrica atat de dureroasa, afaneaza terenul sufletesc si il face apt pentru noile recolte spirituale. Martir, insa cu totul contrar celorlalti, el nu are la inceput o credinta pentru care sa se lase chinuit; ci, abia din tortura sa, din toate casnele sale, el isi faureste credinta. Dar — ca un adevarat chimist, — el nu descopera numai valoarea starii sale bolnavicioase, ci si polul opus acesteia: valoarea sanatatii. Ca atunci cand arunci in sus o flacara, si in loc sa arda cerul, ea cade si te arde pe tine. Abia amandoua laolalta pot darui sentimentul deplin al vietii, acea vesnica stare de tensiune dela tortura la extaz, cu ajutorul careia omul se poate avanta ca o sageata in nemarginire. Vindecarea, recapatarea sanatatii inseamna insa mai mult decat a ajunge la o stare de viata normala; ea nu e numai o transformare, ci infinit mai mult: ea e si inaltare, sporire si rafinare. Omul iese din boala, cu o piele noua, mai delicat, cu un gust mai fin pentru tot oe procura bucurie; el e mai sensibil pentru toate lucrurile bune, simturile ii sunt mai vii, mai deghetate, si resimt placerea cu un fel de-a doua inocenta, mai primejdioasa ca inainte", dar totodata copilareasca si de sute de ori mai subtila decat fusiese vreodata. si aceasta a doua sanatate care urmeaza dupa boala, care nu e capatata orbeste, ca un dar, ci e ravnita din adancul sufletului, dobandita cu truda si lupta grea, platita cu sute de gemete, de strigate si de chinuri amarnice — aceasta sanatate „cucerita prin patimire” este de o mie de ori mai vie decat buna-starea grosolana a celor totdeauna sanatosi. si cine a gustat odata frematatoarea placere, betia picanta, inspumata a unei asemenea tamaduiri, acela arde de dorinta de-a o resimti mereu si mereu: — el se arunca iar si iar in valurile sulfuroase, inflacarate, ale torturilor devorante, numai ca sa retraiasca acest „fermecator sim-tamant al insanatosirii", aceasta betie aurie care, peatru Nietzsche, inlocueste si intrece de mii de ori toate stimulentele vulgare, ale alcoolului si nicotinei. El vrea sa fie si mai torturat, sa se scufunde si mai adanc in chinurile sale, ca sa se avante si mai sus, in taramurile potopite de lumina, pline de forte innoitoare — in beatitudinea tamaduirii supreme. si in aceasta scanteietoare si insetata betie, el confunda cu incetul frenetica sa vointa de sanatate cu sanatatea insasi, febra sa cu vitalitatea, vestigiul prabusirii sale cu o crestere de putere. Sanatate! sanatate! — omul acesta imbatat de el insusi agita deasupra sa cuvantul acesta, ca o flamura: ea trebue sa fie intelesul lumii, scopul vietii, masura tuturor lucrurilor — numai ea e etalonul tuturor valorilor. Caci numai cel cu sufletul sfasiat cunoaste dorul dupa desavarsire. Numai haituitul atinge infinitul. Niciun om, nici macar unul nu cuteaza sa se apropie, sa patrunda cu totul in cercul interior al acestui destin: Nietzsche vorbeste totdeauna, lupta totdeauna, sufera mereu numai pentru el singur. Ele nu sunt decat simple pietre kilometrice de-a-lungul unui drum strabatut intr’un zbor arzator: ele sunt doar niste culise reci, culori fara grai, catre ceea ce face ca sangele sa circule spre inima. Dar, ce se intampla? Sari din scaun impins de-o presimtire naravasa ca de un resort ascutit. Exista o forta ce nu poate fi explicata. Oamenii de stiinta o vad ca pe un camp ce nu poate fi masurat, un camp ce sfideaza orice inginerie. O numesc inteligenta. Acea forta, acel camp, acea inteligenta ce uneste toata creatia, anticii o numeau spirit. Prin intermediul acestei forte misterioase, EXPRIMATA CA viata noastra, inca o data ne vom autocunoaste si in aceasta cunoastere, inca o data ne vom aminti. Ca un condensator conectat la o sursa de curent continuu, orizontul propriei mele cunoasteri era conectat la borna pozitiva a unei creatii a carei rezultanta permitea confirmarea unei previziuni, dintr-o multime de alte posibilitati. Arunca o privire mai atenta in tine insuti si vezi care este elementul electrizant, necesar pentru a depasi “inertia” mediocritatii. Dar inaintea desavarsirii proprii, inaintea descoperirii si insusirii oricarei alchimii, exista intotdeauna o pre-alchimie, o munca intensa de cautare, de concepere, adunare și corectare, de aranjare a cablurilor de date - generatoare de noi procese, de noi structuri, de noi deschideri, de noi realitati. Elemente noi trebuiesc identificate, intregite intr-un mozaic de introspective si imaginative cat mai original. O inedita si surprinzatoare sugestie stilistica accentueaza mistuitoarea combustie erotica. Noi variabile trebuiesc definite, restaurate si promovate potrivit unui ansamblu de reguli si norme. A fi un alchimist inseamna sa ai puterea sa te transformi, sa alimentezi cu energie acel puternic pivot al auto-cunoasterii, acea parte constitutiva din nucleul de valorificare a potentialului propriu. Tot spatiul acesta gol sau neroditor care acum te defineste, intinzandu-se pe un teritoriu vast, poate fi oricand umplut, populat, fertilizat cu o anumita concentratie de substanta, bine definita, usor de tolerat pentru dezvoltarea ta, mentinuta in anumite limite si conditii. Dar, la randul ei, aceasta rezultanta, generata de un cumul de parametri, factori, contraste, curenti cu acelasi sens si directie, se poate oricand descompune – poate reveni la starea initiala in cazul unei dezvoltari anormale. Sau in cazul unei "agresiuni externe" – atunci cand interactionezi cu oameni dominati de o gandire nociva – aceia care n-au altceva mai bun de facut decat sa-ti critice, inca de la bun inceput, eforturile si entuziasmul. in timpul acestor oscilatii - de la minim la maxim, de la o constanta de joasa tensiune la una foarte inalta, de la “a fi”, la “a nu fi”, are loc, fireste, o adevarata slefuire a propriei personalitati, a propriei tale creatii, aplicand noutatea si eficacitatea. Pe unde nu trece niciun parau, poate curge oricand un fluviu daca canalizezi apele spre acest fagas nou. Un seducator fin al materiei, foarte persistent, descoperitor al unor energii auxiliare, capabil a le dezlantui dupa voie. Un veritabil artist al configurarilor si re-configurarilor, care inregistreaza, apoi converteste cu o preciziune infailibila fiecare particula a cunoasterii, transformand-o intr-un curent continuu pulsatoriu - peste care oricand poate fi suprapusa o putere electrica alternativa. E preferabil sa traiesti indelung, sub febrilitatea intrebarii, decat sub geometria plata a unui raspuns pripit. Balastul unei vieti nu poate dizolva sensul ei si nu trebuie dispretuit. El se lasa incorporat, ca soclu, in constructia finala. Simteam ca functionez ca un generator electric, echivalentul unui dispozitiv de energie radianta realizat de T. Henry Moray. in mod aproape mecanic eram sedus de propria mea curiozitate arzatoare, lucram la puterea mea maxima in mod permanent. Zdruncinat de setea descoperirii, ma lansam intr-un proces de analiza si creatie torential, nestapanit, manat de tentatia descoperirii fluidului invizibil, vital transformarii. Dimpotriva, un om ca Erasm, o minte care culege, cauta, comenteaza si concentreaza, care nu-si gaseste substanta in ea insasi, ci mai degraba o colecteaza din viata, un asemenea om nu actioneaza prin intensitate, ci prin extensiune. Activitatea neintrerupta este tot atat de fireasca pentru acest creier in vesnica miscare, ca pentru inima pulsatia care regenereaza sangele; lui Freud munca nu-i apare ca o actiune supusa vointei, ci ca o functie naturala, permanenta si curgatoare. El amplifica torturanta combustie interioara, remarcabile in acest sens fiind si cuvintele din campul semantic al termenului metaforic. Pentru ca sangele lui sa freamate sub efectul unei reactiuni fiziologice, nu e catusi de putin necesar sa existe. Sa el o (afectiune reala, o cauza precisa, tangibila: e deajuns numai aerul, schimbarile meteorologice de fiecare ora ale atmosferei, pentru ca .el sa indure nenumarate casne. Poate ca niciun intelectual n’a fost pana acurn atat de simtitor la variatiunile atmosferice ca omul acesta, care e prin toata fiinta sa un manometru, un termometru, sensibilitatea personificata: intre pulsul sau si presiunea atmosferica, intre nervii sai si gradul de umiditate al sferei pare ca exista niste eontacturi electrice secrete. Pentru intaia oara, o picatura din sangele mandriei de a fi proprietarul unui "immaculate dream", se prelinge pe marginea unei poezii care anunta resemnarea in fata lui TREBUIE. Nervii sai inregistreaza imediat fiecare metru de altitudine, fiecare presiune a aerului, sub forma unor dureri organice: ei se rasvratese, si fiece reactiune a lor corespunde unei schimbari neobisnuite oe se intampla in natura. Ploaia, cerul intunecat deprima vitalitatea sa („cerul acoperit imi pri- cinueste o adanca deprimare”); el resimte pana in maruntaie apasare^ norilor grei, furtunateca ploaia reduce „potentialul" sau, umezeala il istoveste, uscaciunea il insufleteste, soarele ii reda viata, iarna e pentru el un fel de intepenire a fiintei sale, e moarte... Acul tremurator al barometrului sau, al nervilor sai care oscileaza asemenea temperaturii capricioase dela inceputul primaverii, nu sta niciodata nemiscat; ceea ce-i trebue lui Nietzsche mai mult ca orice e o priveliste lipsita de nori, platoul inalt al Engadinului, unde nu sufla vantul. si, ca orice indispozitie, ca orice apasare pricinuita de schimbarile cerului exterior, organele lui inflamate resimt fiece apasare si turburare, fiece descarcare furtunateca din Cerul launtric, al spiritului sau. Caci de cateori se iveste intr’insul un gand, acesta se deslantuie ca un fulger prin reteaua de fire strans innodate a nervilor sai: actul gandirii se implineste la Nietzsche intr’o cutremurare atat de electrica, intr’un extaz atat de imbatator, incat el are totdeauna asupra corpului efectul unei furtuni — si „la fiecare (explozie a sensibilitatii, o singura clipire, in sensul cel mai strict al cuvantului, ii este deajuns sa modifice circulatia sangelui sau.“ La cugetatorul acesta, cel mai vital dintre toti, corpul si spiritul sunt atat de strans, atat de intim legati de conditiunile atmosferice, incat el resimte la fel reactiunile interne si cele externe, fara sa le distinga intre ele: „Eu nu sunt nici spirit, nici corp, ci altceva — un al treilea lucru. Eu sufar in intregime, pentru tot si peste tot.“ Traind asta ca pe o impulsiune nestapanita, incepand sa iti joci antinomiile, joc de rasfrangeri, si jocului acestuia mai mult i te ascunzi decat i te arati ca si cum ai vrea sa curgi peste un final care ar putea avea mai multe chipuri pentru ca ai posibile interpretari. Aceasta innascuta predispozitie de diferentiere a tuturor excitatiilor, este insa foarte mult sporita de acel aer statut al vietii sale, de existenta sedentara si izolata pe care a dus-o Nietzsche timp de zeci de ani. Sensibilitatea sa meteorologica il goneste neintrerupt in cautarea unei atmosfere particulare, a unui loc potrivit pentru ieri, a unui „climat al sufletului sau.” Dumnezeu stie cate mii de kilometri a strabatut cu trenul acest fugjtivus erratis, numai pentru a gasi locul fabulos unde sa inceteze odata hartuiala si arsurile nervilor sai, unde organele sale sa nu mai fie intr’o vesnica stare de veghe si neliniste. Cu incetul, el isi distileaza din toate casnele, clin toate experientele suferintelor sale, un fel de geografie sanitara pentru uzul propriu; cerceteaza tratate groase de (geologie numai ca sa descopere locul pe care-l cauta ca pe inelul lui Aladin, pentru a 'dobandi in cele din urma stapanirea asupra corpului sau si pacea sufletului sau. Cu fiecare cablu desprins, cu fiecare dependenta aruncata de pe dansul, el se inalta lot mai maret spre zari mai largi, spre o contemplare mai vasta, spre perspective mai personale, in afara de timp. Si izbucnirile repetate, impetuoase, ale acestui spirit niciodata satisfacut, se vadesc si in foile de corectura a caror structura rigida era mereu sfasiata de Balzac, ca un bolnav cuprins de friguri care isi sfasie rana, pentru ca sangele rosu si palpitand sa curga din nou, iute, prin trupul rece si teapan. Dupa ce deosebirile au fost nivelate, banul a devenit sangele, forta activa a vietii sociale. Fiecare lucru e determinat de valoarea sa, fiecare pasiune e pretuita prin sacrificiile ei materiale, fiecare om e considerat dupa venitul sau exterior. Cifrele sunt barometrul unor anumite stari atmosferice ale constiintei — pe care Balzac si-a impus sa le cerceteze. si banul domina intr-adevar romanele sale. Deoarece banul era precipitatul material al ambitiei universale si rasbatea pretutindeni, in toate simtamintele omenesti, Balzac, patologistul vietii sociale, a trebuit — pentru a recunoaste crizele corpului bolnav — sa procedeze la microscopia sangelui, sa stabileasca astfel, ca sa zicem asa, in ce proportie e cuprins banul in sange. Caci orice existenta umana e saturata de acest element; banul e oxigenul plamanilor hartuiti, gafaitori; nimeni nu se poate lipsi de el: ambitiosului ii trebuie pentru ambitia sa, indragostitului ii trebuie pentru fericirea sa; si, mai putin ca oricine, artistul nu se poate lipsi de el. Cercul, cand este privit dintr-o perspectiva spirituala, are culoare, ton si vibratie, are dilatare si contractie, ce au actiuni si reactii care va duc spre aspectul nelimitat a cine ati fost si cine veti fi in starea voastra complet spirituala. Aceasta a stiut-o prea bine chiar Balzac, pe grumajii caruia s’a ingramadit o datorie de o suta de mii de franci — acea cumplita povara pe care adesea, in extazul muncii, o inlatura de pe umerii sai, pentru cateva clipe numai, caci ea recadea totdeauna asupra lui, strivitoare. dedesubt, in subsolul mitologic brazilian, nu exista niciun minereu pur si nicio galerie dreapta. daca i-ar fi fost ingaduit sa desavarseasca toate aceste proiecte, sa inchida pe deplin, in el insusi, cercul tuturor pasiunilor si evenimentelor omenesti, opera sa ar fi sporit peste masura, riscand sa fie intr-adevar cu neputinta de conceput. O atat de imensa influenta a unei opere literare, exercitata deopotriva in largime ca si in adancime, nu se poate realiza decat prin intalnirea extrem de rara a doua elemente care, de cele mai multe ori, se combat una pe alta: si anume, prin contopirea unui om genial cu traditia timpului sau. In general, traditia si geniul se manifesta unul fata de altul ca apa fata de foc. Sangele lui capata alta culoare atunci cand gandurile i se risipesc, altfel se ciocnesc moleculele. Da, e aproape un semn distinctiv al geniului faptul ca el, ca intrupare sufleteasca a unei traditii in devenire, combate traditia veche, a trecutului - ca declara razboiu generatiei pe sfarsite, in calitate de prevestitor al unei noi generatii. Un geniu si epoca sa sunt ca doua lumi care, adevarat, schimba intre ele luminile si umbrele lor, dar se misca in sfere deosebite, incrutisandu-se pe caile lor circulare, fara sa se uneasca vreodata. Aici insa, trebuie sa inregistram acea clipa rara in viata cerului instelat, cand umbra unui astru acopera atat de deplin discul luminos al altui astru, incat acesti doi astri se confunda, se identifica intre ei. Mentalitatea engleza nu e asternuta ca o pojghita lustruita, ca o vopsea peste organismul spiritual al oamenilor; ea patrunde in sange, influenteaza ritmul acestuia, asemenea unui regulator, si pulsatiile ei razbat in ceea ce-i mai intim si mai tainuit, mai personal si mai primordial intr-un individ: — in simtul lui artistic. Aceasta a patruns prea adanc cu finele ei artere in substraturile sufletului; si cine vrea sa smulga „englezismul“, sfasie intreg organismul, care sangereaza din plin prin rana astfel deschisa. Toata energia vitala i se concentrase intr-o singura directie, si, cum nu se elibera prin supapa obisnuita, ma temeam sa nu plesneasca dintr-o clipa in alta. Cu un singur gest, cu un singur cuvant, as fi putut sa il scap din aceasta menghina care ii strangea teasta, dar nu am schitat nicio miscare, nu am rostit nicio vorba. Caci era o orbire ce nu vine de la aparatul optic, ci cealalta, mai cumplita, care pune intrebari, cauta raspunsuri, care face ca creierul sa absoarba inconstient toate informatiile asa cum marea ia cu sine micile mormane de nisip. Fixarea noului spatiu liric, distiland esentele unui teritoriu cu o geografie precisã, trecut prin filtrul constiintei artistice. El nu mai vede flacara universala, acea aureola incendiara ce se rostogoleste de la un capat al Europei la celalalt, privirea sa dibuie prin negura Angliei. Mentalitatea engleza nu e asternuta ca o pojghita lustruita, ca o vopsea peste organismul spiritual al oamenilor; ea patrunde in sange, influenteaza ritmul acestuia, asemenea unui regulator, si pulsatiile ei razbat in ceea ce-i mai intim si mai tainuit, mai personal si mai primordial intr-un individ: — in simtul lui artistic, ale tensiunilor de aprindere si de atingere. Ea nu e un desert inghetat, nu e inospitaliera si lipsita de bunavointa; dimpotriva, ea ademeneste prin caldura caminului ei, prin confortul si atmosfera ei placuta — insa inradeste cu barierele sale morale, restrange si reguleaza totul, si nu se impaca de loc cu liberul instinct artistic. Aceasta a patruns prea adanc cu finele ei artere in substraturile sufletului; si cine vrea sa smulga „englezismul“, sfasie intreg organismul, care sangereaza din plin prin rana astfel deschisa. Vulturescu se rafuieste cu Cuvintul, care, conform traditiilor religioase, e un principiu al Vietii, al Genezei, preexistind Lumii, intrucit e continut in Dumnezeu. Zgomotele sparte ale valurilor intensifica tacerile din Plaja, poate cea mai rafinata montare a lui Radu Afrim, care condenseaza perfect barometrul interior al textului. El insusi o lume, lume polimorfa, tensionata, in care salasluiesc laolalta polaritatile fortei si slabiciunii, semnificand in fond divergenta dintre aparentasi esenta. Amandoi se incordeaza, ca sa se inalte deasupra existentii de toate zilele, sa se avante, ca o sageata, spre nemarginire. Atmosfera tuturor romanelor lui Dickens e insufletita de spiritul burghez. Asa a scos el la iveala, din sufletul oamenilor simpli, mul-timea aceea de simtaminte marunte, dispretuite: le-a tinut intre mainile sale, le-a ascultat ca un ceasornicar, a aranjat din nou mecanismul lor, pana ce le-a redat tic-tacul — miscarile lor vii. si, deodata, ca niste mici pendule cu muzica, ele au inceput sa bazaie, sa zuruie si pe urma sa cante o blanda si domoala melodie din vremuri vechi, mai placuta decat baladele melancolice ale cavale-rilor din imparatia legendelor si decat canzone-le unei lady care viseaza pe malul lacului. Nu-l radiografiaza nimeni pe Ponta mai bine decit dl Patrusca! Totul se gasește in putin. Copilul e mic dar inchide omul, creierul e mic dar adapostește gandirea. Ochiul nu e decat un punct, dar imbratișeaza spatiul. Voi treziti noi octave ale muzicii celeste in voi insiva si in planeta. Taramul spiritual canta si va imbratiseaza intr-o melodie simbiotica, iar voi incepeti sa recunoasteti muzica. Incitant, asculti glasul acela disperat care implora, se roaga, spera si cere indurare, in fata caruia se inclina inima, cu luptele insotitoare, provocand o incordare egala cu valoarea constanta a unui curent continuu care, trecand printr-un rezistor, dezvolta o energie de impact suficienta pentru a efectua o noua reglare a temperaturii interne. Si tot mai furioase, tot mai frenetice sunt strigatele aceluia imboldit de nervii sai prea delicati, prea vii si prea incinsi de pe acum: „Usureaza-ti soarta: mori!“ isi striga el; sau, precum scrie undeva: „Pentru mine, un pistol e acum un izvor de ganduri oare-cum mai placute” — sau: „Crancenul si aproape necontenitul martiraj ma face sa jinduesc spre un sfarsit; dupa unele indicii, mantuitoarea congestie cerebrala nu e departe.” La cugetatorul acesta, cel mai vital dintre toti, corpul si spiritul sunt atat de strans, atat de intim legati de conditiunile atmosferice, incat el resimte la fel reactiunile interne si cele externe, fara sa le distinga intre ele: „Eu nu sunt nici spirit, nici corp, ci altceva — un al treilea lucru. Eu sufar in intregime, pentru tot si peste tot.“ Sub oblinda neteda, stagnanta, abia unduitoare a micilor existente, o privire patrunzatoare a descoperit comori pe care le-a scos la lumina cu plasa urzita din ochiuri dese si fine. Libra a pornit in cautarea armoniei, drese cu un pic de incapatanare, cu proportii perfect masurate si cu nervul unei sclipiri feminine. intalnirea dintre doi oameni este precum contactul dintre doua substante chimice: daca exista o reactie, amandoi sufera o transformare. Eram obsedat de concept, de 'adevarul' rostit apasat si fara inflorituri, de carti care sa solicite la maximum pistoanele creierului. Adesea contemporanii nu detin toate cheile, toate resorturile pentru a intelege pe deplin ceea ce li se petrece in clipa prezenta. Dar sangele omului cuprins de mangnifica neliniste, are o alta temperatura, creste pana la anormal, pana la nivel. Deocamdata creatia regizorului Eisenstein nu este iscata dintr-o gandire sistematica, dintr-o conceptie precisa asupra artei spectacolului. Practica regiei incepe sa clarifice elementele unei conceptii viitoare. Dar fiecare pas aduce dupa sine, organic, pe urmatorul si devenirea lui Eisenstein urmeaza o linie clara, precisa, parca calculabila ca traiectoria unui astru. Daca Parcele ar fi avut un serviciu de calcul astronomic, ar fi putut desena anticipat curba traiectoriei destinului lui Eisenstein. Biograful descopera perfecta geometrie a traiectoriei: fenomenele se inlantuie intr-o logica matematica parca. SI intrebarea initiala a lui Eisenstein incepe sa capete un raspuns limpede. Fiecare fapt se repercuteaza asupra celui urmator, il determina intr-o reactie in lant – cum ar spune astazi Eisenstein – al carui mecanism se dezvaluie cu limpezime. Doar de la acel nivel incolo omul afla si experimenteaza in acelasi timp faptul ca mintea, ca forma energetica subtila, are intaietate asupra materiei vii si, ca urmare, o supune si o controleaza. Christo isi organizeaza viata cu aceeasi grija a perfectiei mecanice cu care ne organizam si ne inlantuim, si mecanismul abstract si obiectiv al gandirii - din ei contemplativii mistici isi invaluie viata si cultura in aceeasi imobilitate si rasfrangere asupra lor insile ca si beatitudinea marilor mistici. El nu observa sentimentele in acelasi fel precum anatomistul observa fibrele. Istoricul s-a uitat pe sine, si din tesatura faptelor materiale, cugetarea se desprinde ca o adevarata meditatie filosofica. Celalalt, spirit etic, dusman neimpacat al filosofiei, al speculatiei abstracte si mecanice, aproape un profet prin viziunea intuitiva si imediata si prin gestul imperativ, e dimpotriva un credincios, pentru care viata e o valoare etica, aproape mistica, in care mecanismul rational nu intra cu nimic si care isi realizeaza neinfrant si ilogic destinul. Confesiunea atinge momentul culminant al suferintei, combustia (arderea) erotica fund la apogeul patimirii in cate poetul agonizeaza "De ce?". in loc sa fie prudent, sa regleze acordurile fine pentru a conserva uriașul avantaj, el se arunca intr-o serie de actiuni bezmetice, se agita haotic, este artagos, mojic și bataios inutil, in fata moalelui sau rival, intr-un fel care il face ridicol pana și in ochii simpatizantilor. Osteneala unei cercetari insa si dincolo de aceasta linie ghimapa, asezata dea curmezisul stiintei, l-ar fi rasplatit cu argumente noi. Esential insa ramane mecanica logica a metaforei. Noile coordonate ale senzualitatii se reinventeaza cu umor in aparitii efervescente, cu accesorii savuroase. Este o problema modificata in suflet, in creier,in fiinta noastra, si cei care il au sunt datori sa devina forta si dinamismul de catalizare a acestui proces ireversibil. Tema care revina constant in opera sa, aceea a razbunarii, este vazuta printr-o optica aparte: razbunarea este, pur si simplu, o reactie, ca o anexa partiala a legii generale a egalitatii actiunii, ca rezistenta care dicteaza pendulului miscarea de oscilare. S-a imputat adeseori lui Eienstein ca opera sa are raceala rocii, a mineralizarii unor idei inghetate in forme complicate si cu totul lipsite de caldura. Imputarea se datora adeseori relei vointi, uneori neintelegerii, adica nesesizarii acestei combustii atat de neobisnuit de puternice in care pasiunea devenea propria ei hipertrofie, hiperbola devenea atat de imensa, incat hieraticul ei supara bunul simt comun. Opera lui Eisenstein – cu toate scaderile ei, cu toate sterilitatile unor experiente prea cerebrale si nereusite, pe care uneori le contine – este irigata cu sange. Sange fierbinte, voi. Sangele unei pasiuni totdeauna in incandescenta, care explodeaza si, pulverizeaza, se raspandeste in jerbe cu stralucirea unor constelatii ce ii inunda opera. Nu e drept, ar spune unii critici, sa storci din sufletul materiei vii tema artistica a reflectiilor primare despre plinatatea conceptiei "incontro divino", preschimbata in aur cu sangele ideii de alchimie, raspunzatoare de un CHARIOT TRIUMPHANT, asa cum pictorul stoarce vopselele din tuburi, pentru a explora zonele ascunse ale nebuniei de a fi egalul lui Dumnezeu in limitele realitatii surprinse in expresia timpului infinit.
- Boala este o stare de conștiinta organica, o ratacire a spiritului prin tesuturi
- Un asemenea orizont SE PREZINTA CA UN podiș relativ rigid, ca un brand inovator, generator de influente, ca un competitor reprezentativ in peisajul artistilor de azi si de maine.
- Exultam aproape mitocaneste la asemuirea neavenita a fotbalului global cu lucrurile mari si serioase ale lumii. SI NU MAI BAGAM DE SEAMA CA BRATELE MEREU MAI DESE ALE CANDELABRULUI DAU O LUMINA CHIOARA.
- Asemenea consideratii DAU DE OBICEI PAINEA ACIDA PE CARE O mananca foarte critic si necuviincios marii contestatari ai modernizarii si evolutiei.
- Imaginea pe care rugby-ul o pune in fata oricarui spectator, spre mantuirea de banalitate, scor si palmares, SE NASTE IN FIERTURA UMANA CRANCENA A GRAMEZII.
- Insa spatiul incolacit si intunecat al gramezii e intotdeauna castigat de principiul vietii.
- Cupa UEFA ruleaza o telenovela cu buget limitat. Tot mai mult se strange teribila capcana a destinului, apoi se inchide brusc.
- Dedesubt, in subsolul mitologic brazilian, NU EXISTA NICIUN MINEREU PUR sI NICIO GALERIE DREAPTA.
- chinuit de acest simtamant al inutilitatii, CU MUSCHI TOT MAI ATROFIATI
- si la el se produce brusc o schimbare de-o violenta ERUPTIVA, cand traverseaza Alpii
- Un nou patos isi croieste VULCANIC drum prin simtirea cea mai deplina. Caci aceasta ultima sanatate a lui Nietzsche, care se stimuleaza singura, DITIRAMBICA iN EXALTAREA EI, este o autosugestiune, o sanatate „inventata”.
- SI CAND UN ASEMENEA SAMSON isi incordeaza pumnii, pana si acoperisul cel mai mare se apleaca si se pravaleste in cele din urma.
- Libertatea este premisa necesara, dar nu suficienta pentru a iscodi profund in orizontul propriei fiinte de unde artistul sa extraga MINEREUL AURIFER AL VIRTUALELOR opere pe care le asteptam intotdeauna cu emotie.
- acelui vis, NEMASURAT PRIN capacitatea lui de a spune o poveste fara inflorituri
- Apoi a sfasiat haina prea stramta a strofei de pe pieptul cu respiratie larga; GOALA CA O OPERA ANTICA poezia isi arata acum frumusetea-i trupeasca si goneste ca un alergator grec, spre infinit. Ca de o masca goala se foloseste demonul de chipul sau nestiutor.
- A fi constient de aceasta energie, NEGATIVA IN ESENTA EI, inseamna a fi
- renascand VIRGINA SI ADEMENITOARE, - care APASiND sI iMPINGiND, - El a resimtit-o dea dreptul, VIU SI COLORAT.
- El nu are nicio tinta, nu viseaza spre un oras, o tara, spre un scop, ci se lanseaza CA O SAGEATA DIN ARCUL PREA INCORDAT, departe de sine insusi.
- Sub o infatisare greoaie, sub o prostie obraznica, unsa cu duh, cum e unsa cu usturoi painea unui hamal, Finot ascundea o vointa brutala.
- Vadit, era mistuit de o framantare launtrica neinteleasa, ca un recipient etans cu un continut aflat sub presiune.
- Viata lui nu se scurgea asa cum voia el, ci in ritmul unui monometru ce functiona dupa legi stricte
- Curajul sau nu mai este unul vizibil, viril, ci se preface intr-o randunica care, plutind lugubru, isi ia zborul definitiv, nemaiputand sa ridice nicio aripa a nadejdii.
- Mendel ne-a lasat toata stiinta de care aveam nevoie pentru a nu trece FARA PULS pe langa sensul si splendoarea unui spectacol ca Ronaldinho. Barcelona a avut un sezon extraordinar. Samuel Eto'o e parintele acestui anotimp.
- Ronaldinho CALARESTE ZAMBARET O UNDA DE SOC. Ceva s-a surpat si ceva se vede mai bine.
- Doua treimi din metabolismul meu mental se epuizeaza în nervi de conjunctura, agenda mea zilnica e un inventar de urgente minore.
- Parfumul care ti s-a infipt, MOLECULA CU MOLECULA, iN PIELE, care te insotește a doua zi, care-ti face pielea de gaina
- Printre unde, DE VANT TRASE, plutesc cu drag...
- DOI POLI SE ATRAG DE LA DISTANtA PRIN FORtE DE NATURA MAGNETICA FOARTE PUTERNICE. CACI, LA RaNDUL EI, BÖRTE iL AsTEAPTA, iL VREA NUMAI PE EL. NUMAI UN DIAMANT POATE sLEFUI ALT DIAMANT, LA FEL DE PUTERNIC sI DE CIZELAT iN VIRTUtI.
- Or, aceste conflicte pe care cosmosul IN FIERBERE ni le ofera intr-o maniera...
- DE MAI MULTE ORI isI DISTILEAZA CONVINGERILE, AIDOMA UN ADEVARAT ALCHIMIST, PaNA CaND SUBSTANtA REZULTATA DEVINE TOT MAI STABILA, MAI PURA, MAI OMOGENA, MAI iNCARCATA POZITIV, MAI ACTIVA LA TEMPERATURI EXTREME. CONSTANT, NOI PICATURI DE ENERGIE RAFINATA sI SUBLIMA iI REVITALIZEAZA FORtELE.
- Mai sunt și buruieni printre ape dar asta pentru ca mi s-au parut interesante sa le unesc sub același topic.
- Un fior crancen tasneste dintr-insul CA iNTR-O HEMORAGIE, intreaga sa ambitie SE ARMEAZA iNTR-UN SINGUR STRAT DE MORTAR.
- Singurul lucru care trebuia sa fie adevarat si statornic, cu neputinta de schimbat, era vointa - acest Sesam al transformarii, MAGICUL CUVaNT CARE-I PUTEA DESCHIDE EI, NEAJUTORATEI, STaNCILE iNDARATUL CARORA SE iNTREVEDEA, PRIETENOASA, PERSPECTIVA UNEI SCHIMBARI.
- personalitatea lui sbucneste primitiva, aspra, asemeni unui colt de stanca ce sparge valul norilor
- o fiinta pierzatoare, o fiinta neputincioasa in a stapani acea umbreluta pe care vantul puternic - responsabilitatea - i-a dat-o peste cap.
- Trei componente sustinute de realitatea altora, trei goluri inscrise in propria mea poarta, in partida covarsitoare cu viata.
- bastonul care aducea bogatie mintii / un sentiment fabricat din cauciuc vulcanizat / am devenit un Atlas al celor mai adanci taine / un nor purtat de vantul intelepciunii /
- Spiritul zorit al lui Tolstoi, neluand in seama nicio piedica din cale, vrea sa ajunga intr-un singur elan, intr-un singur salt, pana la intelesul vietii - sa cunoasca pe Dumnezeu, sa cugete pe Dumnezeu.
- Sa ai tot timpul langa tine o arma, si in tine, adanc inaripat, un demon – vointa de a ucide nestingherit.
- imi escortam dorintele si idealurile departe, spre locul stiut numai de mine, spre locul in care de fapt nu eram sigur ca vreau sa ajung, spre locul in care, pRINTR-UN MIC SPAtIU iNTRE CELE DOUA COLOANE ALE TRANSFORMARII “A FI” sI “A DEVENI”, se putea distinge vulnerabilitatea, indoiala si teama.
- "ca pe un" * "gata sa" - sa percepi restul lumii CA PE UN dusman gata sa “puna mana” pe odorul tau si sa-l invete prostii. Il simteam aproape, nestingherit, SUPERIOR, CA PE UN punct de plecare intr-o noua aventura a cunoasteri
- Nesfarsite chinuri produce celor din jurul sau. Iar el continua sa se complaca in plasmuirea unei noi forme de existenta, sub greutatea carapacei de cruzime izvorata din omul devenit o fiara.
- se revolta impotriva propriei sale legi, a asprei sale legi care abia eclozase din constiinta sa si iNCA NU-sI iNCORDASE MUsCHII.
- Dar jocul are unghii ascutite de diamant si e fioros;
- sa inghesue lumea intreaga in retorta sa
- Toata puterea sa lucreaza in acest sens: sa concentreze fenomenele, sa le treaca prin ciur, prin care rasbat numai formele curate, pretioase si in care ramane tot ce e neinsemnat si de prisos; pe urma, sa cuprinda laolalta, sa contopeasca in jurul mainilor sale aceste forme separate, inca risipite, sa reduca imensa lor multiplicitate la un sistem general
- El simplifica lumea, ca s’o stapaneasca pe urma—si o preseaza, ca sa incapa toata in carcera grandioasa a „Comediei umane". Prin acest procedeu de distilare, oamenii sai sunt totdeauna tipuri, totdeauna simboluri caracteristice ale unei categorii,
- O suta de sfortari si scrasnete scot la iveala mingea, CA INTR-O NASTERE GREA, sub grindina si intuneric.
- Dar crusta care acoperea lava-i launtrica era greu de spart. Ca niste impatimiti ai noului, ai descoperirii, ai neconventionalului, ai adrenalinei, cei doi invingatori spinteca, prin spirit si prin fapta, invelisul fragil al unei identitati impuse, care isi va revarsa hotarator continutul plin de substanta stimulativa intr-un mediu ostil.
- Oaspetii din Hotel, din marea piata a Bucurestiului, nu si-au dat seama ca IN EXISTENTA LOR PAMANTEASCA DE FIECARE ZI COBORASE CU ARIPI NEVAZUTE o melodie nemuritoare
- in piatra cazand, mereu in abisul indoielii. in lumina inalta umblati, pe un dulce taram, fericite voi, Genii!
- O PUTERE NOUA I-A STaRNIT BRUSC iNTREGUL CONtINUT SUFLETESC, A PATRUNS sI S-A MATERIALIZAT ACEL FLUID MISTERIOS DE COMUNICARE iNTRE EL sI ALTCINEVA. UN ALTER-EGO. O FORtA MARUNTA, ABIA iN FAsA, DAR UN HERCULE iN LEAGAN. ABIA CONSTRUITA PE O TEMELIE SUBREDA. O cucerire deplina a Bizantului, dar o deschidere a Cutiei Pandorei care ar fi produs efecte bizare. Un razboi psihologic evoluat, o lupta pe viata si pe moarte. Doi poeti prinsi intr-un joc al nervilor tari, folosindu-se de lira neindurarii, comparandu-se, urmarindu-se si amenintandu-se reciproc. O infruntare bizara intre doua muze, Erato si Terpsichore, in vederea indeplinirii unei obligatii corelative. Siliti sa se ascunda sau sa fuga, punandu-si fiecare la bataie arsenalul de gandire.
- Ma transformam tot mai mult intr-un magician, dar intr-un Wilhelm Storitz cu sabie taioasa care putea patrunde in orice corp material, la fel de usor ca si in orice inima.
- Aceeași șoapta, APRIGA sI CLOCOTITOARE CA UN STROP DE WHISKY iN DEșERT, impinsa spre inapoi: “Cerceteaza! Cerceteaza! Cerceteaza!”
- recurgand la tot felul de artificii pentru a face rost de terenul necesar ridicarii sale la un nivel inalt
- o fiinta neputincioasa in a stapani acea umbreluta pe care vantul puternic - responsabilitatea - i-a dat-o peste cap
- jucaria de ieri a cabinetului de fizica, care abia era in stare sa atraga, prin frecarea unei placi de sticla, cateva bucatele de hartie, poate fi potentata ca sa realizeze
- care domina cu gravitate misterul ce INCONJOARA INTR-UN lant greoi si sinistru originea starilor sale sufletesti. In acei ani ai copilariei electricitatii..Disciplina care abia a deschis ochii din somnul inconstientei sale seculare. Dar jocul are unghii ascutite de diamant si e fioros.
- CU O ENERGIE DE NECREZUT, el se apropie de acea..
- Simtea PAMANTUL LUNECANDU-I de sub picioare.
- Raspunsul la cautarile mele, iNLANtUINDU-MA CU ARIPILE SALE LARGI iN jurul unei realitati contrafacute in mod artificial, nu cumva facea parte din acele stari pe care era mai bine sa le trec sub tacere?
- - stiinta PATRUNZAND in sistemul moral al unei femei ca un corp strain, ca un element perturbator de o incalculabila forta
- unei ratiuni care pune CU CALM ordine
- Distras de un gand aproape obsedant, iNALtaNDU-SE CONTINUU iN CREIERUL MEU CA O COLOANA A INFINITULUI, punandu-si amprenta pe propriu-mi suflet, am indraznit sa pasesc pe o cale pe care n-a urmat-o nimeni.
- tot anul te-ai abtinut, RABDATOARE IN SUFERINTA, acum crezi ca vei putea sa recuperezi intr-o singura noapte maxima putere?
- AMETITOARE PRIN functiile sale atat de mici, tardive prin minunea ce o micsoreaza...
- Al ratiunii prinse IN CARUSELUL UNEI INFRUNTARI CONTINUE.
- o constelatie fixa deasupra acestor valuri INALT ARCUITE ALE hotararilor oneste confund culoarea unui sange
- si APRINSA se rostogoleste navala imaginilor
- VIRGINALA, CURATA, pudoarea sfideaza aici indiscretia lumii.
- Spuma evenimentelor se solidifica. Un nor binefacator acopera tot ceea ce este malade et faible.
- trasatura cea mai otelita separa malul celor doua tipuri umane
- Curajului individual i se adauga rivalitatea natiunilor. sangele harnic si curgator al gandirii din spatele randurilor
- ea aluneca TACUTA in spatiile in care soarele...umbra catastrofei se contureaza INTUNECATA in inima lor
- CU VIGOAREA PLASTICA ULUITOARE CE-I ESTE PROPRIE, Luther izbeste cu ciocanul in Erasm, aratand ca
- sOVAITOR, ma clatinam in umbra unei nesigurante in gandire, framantat de numeroase intrebari confuze, cuprins de o apasatoare asteptare si infricosat de urmarile ei.
- stiinta PATRUNZAND in sistemul moral al unei femei ca un corp strain, ca un element perturbator de o incalculabila forta
- PRINTR-O ILUMINARE SUBTILA, ciudata, a simtamantului, ea PREVEDE uneori, CA INTR-O halucinatie, ceea ce se va intampla in viitor.
- Si cand un asemenea Samson isi incordeaza pumnii, pana si acoperisul cel mai mare se apleaca si se pravaleste in cele din urma.
- ci TREMURATOARE mareste si mai tare taina noptii,
- Inocenta ei si justitia lui se intrepatrundeau CU O VOINTA SI CU O DETERMINARE AMETITOARE, HIPNOTIZANTA CA ochii sarpelui pentru un biet iepuras.
- TACUTA, sanatatea traieste si se dezvolta in sentimentul general al existentei...- CUTREMURAT, ochiul sau priveste fix la
- aceste cuvinte PATRUND in constiinta unei intregi natiuni ca niste fulgere, IZBESC CA NISTE tunete, incat cupola de la San Antonio incepe sa se clatine
- CU ADANCA DURERE, SE CONSTRANGE PE SINE, MULTUMINDU-SE SA FIE MAI DEGRABA..plin de infrisocare, el continua sa intreve prin gura celuilalt, a dublului sau...
- O taina adanca, salasluia STRAINA sI SINISTRA in adancul sufletului meu, ATRAGATOARE CA O simtire... -
- SFANT PRIN TINE INSUTI, PRINTR-O ATARE SARCINA,
- simtamant CU ZIMtI FOARTE FINI, al inutilitatii si abandonului
- Un moment scurt de tatonare, IUTE CA UN FLASH...In cupa vremii ADANCA, clipa cade NARAVASA
- Lumi pregatite pentru o dezvoltare progresiva, intrepatrunse de un alt gen de cunoastere, de o energie universala stocata intr-un condensator intercalat intr-un circuit continuu de perceptii si perspective, reprezentari, functii bine definite intre ele, avand un numitor comun: deschiderea spre nou.
- Si iata ca Luther depune sabia si ia in mana ramura de maslin. Dar o lumanare, inainte de a se stinge, mai inalta o data o ultima flacara desperata. O idee, inainte de a se lasa innabusita de vijelia epocii, isi mai desfasoara o data ultima picatura de energie. Intr-adevar, ideea erasmeeana, ideea impacarii si a mediatiunii, mai straluceste o data, in mod efemer, dar maret.
- tip tu insuti al unei ierarhii superioare CA O INZESTRARE a unei lumi superioare...
- CAND CU halucinare se pregatea sa-l ucida...
- cand deodata, din fumul tigarii, CA DIN ABURII UNOR IERBURI MAGICE, iesi un personaj straniu, stralucitor si mediocru
- pluteau amestecandu-se si incrucisandu-se anapoda
- INCET SI CU PRUDENTA NAVIGHEAZA fregata americana, ca un paianjen lasand in urma ei, continuu, din trupu-i enorm, firul. INCET, REGULAT, DUDUIE pe bord masina de derulare - este larma pe care o cunosc prea bine toti marinarii, aceea a parimei unei ancore care se desface de pe vinciul ei.
- Dar toata aceasta presa noua, inlocuind-o pe cea veche, tot acest amalgam de energii si oscilatii indreptate in alta directie, se desfasoara intr-un cadru individual.
- revelatoare si purtatoare de semnificatii prin insasi prisma modului in care ma raportam la ele
- Degeaba iti impingi limitele pana la un eroism sublim, daca cedezi in fata realitatii complexe, alarmante, dezamagitoare, SARACE iN MINEREU NOBIL;
- asteptandu-si deznodamantul CU ARDOAREA OMULUI SACRU CARE ISI SPRIJINA VIATA PE ILUZII
- Boala insa, NAVALESTE dintr-o data ca ceva strain, SE REPEDE asupra sufletului speriat, STARNESTE in el o sumedenie de intrebari.
- sa se strecoare IN RESTRANSUL folder al memoriei mele: my favorite
- opera constiintei se inalta URIASA...sunt indreptate CONVERGENT spre o bara de otel...
- CU DETERMINAREA ACELEI forte necunoscute discret exprimata care avea sa se mentina pe tot parcursul evolutiei mele.
- leadershipul isi pierde farmecul, MAGICA-I ATRACtIE
- Forta chemarii inflacarate, CU ADEVARAT PERICULOASA PRIN iNSAsI EFECTUL PE CARE-L producea, ce se opunea oricarei idei inoculate de altii
- tINUT prizonier intr-un spatiu relativ ingust, LEGAT de franghia celor mai istovitoare incercari.
- aceste HOTARATE detasari de medicina....Ele pot sa observe, RECI SI NECRUTATOARE, pot fi taioase ca si cutitul, dar niciodata nu se pot...
- IZBIT DE SOARTA, ASEMENEA UNEI STICLE DE ZIDUL UNEI INCHISORI, el incearca sa se refugieze...
- ESTE VORBA AICI DESPRE abandonarea in realitate, realitatea propriilor noastre trairi, realitatea trecutului si a prezentului.
- Se simtea tarat inainte, IREZISTIBIL, de tavalugul gloatei.
- iNABUsITOR, CA O POVARA GREA, in el se facuse o schimbare subita de la “a fi” la “a nu fi”.
- o adevarata rampa naturala, DOMOALA CA acele planuri inclinate care inca mai inlocuiesc scarile in casele vechi
- in policlinici si spitale, ACESTE URIASE MAGAZINE ALE SUFERINTEI OMENESTI
- Cu o duritate neobisnuita pentru el, Erasm respinge mana care a prefacut in tandari lumea sa
- repetitia insinuanta a unei idei sofisticate care ma urmarea de catva timp, ASCUNSA PARCA DUPA UN COLt, gata sa-mi sara in fata si sa ma impinga spre un adevar incert si necunoscut.
- STATORNICA, PaNDIND CU DINtII iNCLEsTAtI, iNCONJURaNDU-MA CA UN NIMB MALEFIC CE isI MANIFESTA ACtIUNEA TOT MAI PUTERNIC ASUPRA MEA
- plangerea pacii care este respinsa, ALUNGATA SI STRIVITA de toate natiunile...
- O lume aparte SE FERTILIZA CA O ENERGIE POTENtIALA...INDESCIFRABILE PRIN varietatea sensurilor care se impleteau anapoda....
- Un dezacord total cu mine insumi, iNTRE iNGERII sI DEMONII CARE BRAZDAU CU LUMINI sI UMBRE universul meu interior....
- REVELATOARE sI TRANSFORMATOARE, ELE SE strecurau usor, ca un abur lin, in ungherele cele mai ascunse ale constiintei mele...
- o lume necunoscuta PRIN FORMA sI DIMENSIUNILE EI...in ritmul unor palpitatii intense...
- Lucrul sporea din zi in zi si se strangea tot mai mult in preajma mea ca o padure, umbrindu-mi orice perspectiva in lumea exterioara.
- Ratiunea, ETERNA SI TACUT RABDATOARE, stie sa astepte si sa reziste. Uneori, in timp ce ceilalti se dezlantuie ametiti, ea trebuie sa taca, sa fie muta. Dar vine si vremea ei, mereu revine.
- Simteam cum frematau in mine o multime de emotii, rationamente, calcule, credinte, APE RECI, VALURI MARI, care uneori se puneau de acord, alteori se bateau cap in cap.
- imi umbrea CU AURA EI GREA DE SOARE APUS,...
- o profunda emotie CA ATUNCI CAND te simti in fata unui tablou si gusti adevarata arta
- sprijinindu-se pe oameni CA PE singurul material de care dispun
- (II) PUTERII hipnotice exercitate exercitate de personalitatea, fiindu-i o suferinta decat o bucurie, STRUCTURII sale sufletesti, caracterizata printr-o cumpatare prudenta
- IESIT TOCMAI DIN acea perioada a literaturii pe care eu n-o pot suferi
- melodia RITMATA DE tango patimas ma poarta departe
- Si tocmai fiindca acest trasnet al bucuriei cade dintr-un cer cu desavarsire senin, el inflacareaza atat de colosal.
- Incarcat de toata povara unei uitari de sine, NEMARTURISITA A UNEI vieti programate si inscrise intr-un letopiset al neimplinirii, ma expuneam primejdiei reinvierii unui statut blamabil.
- Nu puteam nega, CU UN FEL DE antica disperare, ceea ce era evident, ceea ce declansa in subconstientul meu o intreaga nebunie.
- Goethe insusi a resimtit aceasta poezie CA PE CEVA misterior, CA UN har de pret al destinului....
- se afla, CA PUNCT Culminant, CA moment de neuitat al cotiturii launtrice,
- un gang ce se casca undeva in adanc, LUNG SI INTUNECAT, INTUNECAT SI LUNG...
- cuprinde AVIDA mica portiune de lume...Dar vestea aceasta loveste in omul, in femeia dintr-insa, PATRUNDE ADANC IN EA CA UN PUMNAL.
- intamplari apetisante TRECUTE CA strugurii copti prin zdrobitorul unei singure existente vii si nestavilite
- Cade brusc: GOALA SI FIERBINTE.
- O impletitura a tuturor formelor de excludere a oricarui individualism, a oricarui acord cu mine insumi, ce devenea din ce in ce mai trainica, CA O culoare care isi are originile in celelalte culori.
- incarcat de toata povara unei uitari de sine, NEMARTURISITA A UNEI vieti programate si inscrise intr-un letopiset al neimplinirii, ma expuneam primejdiei reinvierii unui statut blamabil.
- Nu puteam nega, CU UN FEL DE profunda disperare, ceea ce era evident
- judecata lucida arunca atunci, NEAGRA SI GREA, umbra ei peste sufletul lui
- Parea sa fie o lege secreta a vietii mele, iNFIORATOARE PRIN PREVEDERILE EI, dar aplicabila si acceptata tacit de eul meu. Ca de fiecare data drumul pe care o apucam ma ducea dincolo de tainele mult cautate, VECHI sI iNSEMNATE ALE ALCHIMIEI SUFLETULUI, deschizandu-mi taramuri pe care spontan n-as fi cutezat niciodata sa le incalc....Am gustat FREMATATOAREA PLACERE, BETIA PICANTA, INSPUMATA A UNEI INSANATOSIRI TOTALE...intelegeam totul cu o claritate care nu lasa loc niciunui dubiu, NELINIsTITOARE CA O AMENINtARE DE VEACURI, CA O PREVESTIRE SUMBRA DE VIITOR.
- acolo de unde izvorau, NAVALNIC SI IMPERIOs, iNTR-O MAIESTRIE ABSOLUTA, toate ideile...
- O spartana dorinta de autodistrugere, datorata diminuarii capacitatii de autodepasire, se dezlantuia in mine, RECE sI NECRUtATOARE.
- Ii tine lipiti de pamant CU O FERICIRE DE PLUMB...
- Castigandu-si astfel dreptul de a accede, TRIUMFATOR, la sansa de a se integra
- il simteam aproape CA PE UN colos gata sa ma striveasca
- campul minat cu substanta exploziva a vestilor
- Doua atitudini ACTIONAND reciproc intr-o tensiune continua pulsatorie. Se inalta acum SINGURATICA in lumea alba,
- Stinsa este scanteia doctrinei evanghelistice, apusa steaua luminii spirituale, "actum est de stellula lucis evangelicae"
- IN FELUL IN CARE unui cavaler ii place turnirul
- Dar iata: aidoma unei randunici intarziate ce ciocaneste la o fereastra ce a si fost acoperita de gheata iernii, mai ajunge si la el, in singuratatea sa, un cuvant de veneratie si de salut.
- reconsiderarea fondului de idei CA ELEMENT UNIFICATOR AL acestei opere vaste
- cuvintele REVARSANDU-SE CA UN torent de lava din imaginatia lui
- iar Luther, CU actiunea lui hotarata...Necrutatoare, aceasta ridica impotriva temerarilor exploratori, cu o putere otelita
- Cuprinsa de un sentiment de revolta, de culpabilitate iNRADACINAT ATaT DE ADaNC, iNCaT nici logica si nici ratiunea nu ar fi putut vreodata sa-l anihileze, femeia isi aduna tot curajul inimii si spuse:
- Peste tot era urmarit, INCONJURAT ASEMENEA UNUI cerb, de o turma de lei.
- una din acele ore astrale ale omenirii, una din acele situatii istorice ireversibile care contin in embrion, CA O larva, desfasurarea secolelor viitoare
- spatiul dintre linia continua si intrerupta care ma unea pe mine de cel ce puteam deveni UMPLANDU-SE cu focul devenirii.
- intotdeauna si pretutindeni, eram calauzit de aceasta UNILATERALA impetuozitate
- Transparenta si incolora ca lumina zilei, inteligenta sa abstracta patrunde prin toate fisurile si resorturile tainelor, luminand fiecare obiect
- Violenta singura are respiratia scurta; ea loveste ORBESTE SI TURBAT, dar vointa fiindu-i lipsita de tel, iar gandirea redusa, ea se prabuseste neputincioasa dupa asemenea explozii spontane.
- Scrie si actioneaza CU CONSTIINTA OMULUI CARE crede in dreptul si indatorirea ratiunii de a-si spune cuvantul nepieritor unei lumi ingrate
- Nu mai avea lacrimi in ochii lui, ci un fel de FLACARA TRAGICA (Tragica)
- Un glas tainic parea ca porneste dintr-o adancime fara fund, soptind in mod patrunzator, SUB FORMA UNUI ecou:
- pictorul a revelat in pictura sa, LUMINOASA CA zorii unei zile de vara
- apoi as fi facut in asa fel ca, in ultima lor perioada de existenta, barbatul si femeia, ZBURAND CU ARIPILE LOR STRALUCITOARE, DESFACUTE, sa traiasca numai din roua si dorinta, si sa moara in toiul celui din urma sarut. As fi dat astfel vietii lor mortale - CA O RECOMPENSA SI O INCORONARE - dragostea.
- - ca un martor in fata lumii, pentru o fapta straina, pe care a dorit-o ARZATOR sa fie a sa ca sangele unui model de comparatie si de analiza
------------------------------------------
- Adu “viul” in structura extrem de complexa a “Omului” din tine, delimitand foarte bine ACELE LEGATURI MOLECULARE DINTRE “A FI” sI “A NU FI”
- Ca niste impatimiti ai noului, ai descoperirii, ai neconventionalului, ai adrenalinei, cei doi invingatori spinteca, prin spirit si prin fapta, invelisul fragil al unei identitati impuse, care isi va revarsa hotarator continutul plin de substanta stimulativa intr-un mediu ostil.
- cuvinte din care picura otrava erorii
- arcul de otel al vointei a slabit in pieptul lor
- - zarul alegerii a cazut
- Daca Biblia este terra incognita pentru cei din jur, crestinul care va gusta el insusi din izvoarele ei adanci va merge spre ceilalti cu o vitalitate molipsitoare: „Cine crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura"
- Daca nu esti in stare sa aduci permanent o valoare in plus leadershipului tau, daca vietii tale nu-i mai poti adauga noi orizonturi si simti doar CRUCEA NEPUTINtEI
- toate exacerbate prin asimilarea unei alte scari a valorilor, CA iNTR-UN performant laborator care lucreaza fara intrerupere, destinat consolidarii si cristalizarii propriei sale personalitati. muzica ce conduce fluidul cel mai intim al sufletului nostru' pe un conduct ascendent catre ceea ce numim sus
- fa o curatenie de vara in gandurile tale
- ca acul busolei incep trasaturile sa tremure aici, in apropierea Polului
- Sa umpli acel borcan de apa sfintita cu lacrimile tale
- Un parteneriat amplasat sub o carapace protectoare, dar in realitate grea si ostila.
- A merge cu orice pret inainte spre atingerea excelentei, fara a depista si anihila acea celula uzata din structura “Omului” din tine, acea caracteristica prafuita, acoperita de o acumulare densa de valori prapastioase, de vicii, de practici straine felului tau de a fi, este ca si cum ai fi prizonier a unei lumi pe care o nu poti percepe.
- Cu siguranta unui mecanism de ceasornic, Anton si-a cuplat mufele de alimentare a excelentei cu acele calitati functionale care guverneaza leadershipul, precum si cu efectele actiunilor trecute, la o garnitura mai speciala – statornicia si taria de principii.
- doua personalitati unite printr-o cusatura simpla, printr-o ironie a sortii
- soarta s-a napustit cu o arma incarcata asupra celor doi protagonisti indiferent de modul cum au actionat,
- Acest ocean tulbure era Anton Chigurh.
- si invers, ca o spirala care se invarte
- tutoriale cu haine noi
- ca si cum cineva s-ar napusti in sanctuarul fiintei ei, deschizand cuferele in care isi pastra intelepciunea si puterea si golindu-le continutul.
- Sufletul lui parea luminat doar printr-un fel de ferastruica de beci.
- stralucirea orbitoare CA DE omat a stelelor
- sa imbraci halatul sperantei dupa acel dus rece, astfel incat sa-ti tina de cald in vremurile grele
- PE CAND plumbul nu asculta decat de legea gravitatiei fara sa manifeste vreo indoiala - ACEST element, si numai el, vadeste un fel de suflet, o activitate de sine statatoare
- As vrea sa fiu universal ca pasta de dinti pentru ca as putea fi pe buzele tuturor atunci cand isi spala simbolul apartenentei la lumea celor care mananca sau se lasa mancati
- De parca m-as fi redesteptat, strapuns DE O SAGEATA A NEVEROSIMILULUI
- fiecare cuvant dintr-o carte este ca un deget misterios care atinge o fibra din creierul nostru, CUM AR ATINGE struna unei harfe trezind astfel o nota muzicala in spiritul nostru sonor
- actiunea ei este milipsitoare si afecteaza CA O psihoza grupe intregi..
- Asemenea unui chimist care experimenteaza noi reactii chimice combinand elemente diverse, am reusit sa dezvolt elementul cheie, esenta care imi putea maximiza capacitatea de creatie.
- CARE TE FACE SA intri intr-o trasura in clipa cand ploua cu galeata
- CEVA CARE nu mai putea fi intretinut, care nu se mai putea lega de planurile mele. CEVA CARE nu se mai putea intoarce, care nu se mai putea reface.
- Timpul este focul in care toti ne ardem existenta.
- Zapada moale se aglomereaza in cruste groase sub incaltamintea lor, devine un soi de undita pentru picioare si pasii se prind in ea.
- In cuvintele lor mai palpaie o flacara efemera de incredere
- E sigur pe sine cum e sigur de univers
- aceastas SUPREMA forta a tuturor timpurilor.. e lasat ADANC in scaun..
- O mana invizibila ma urmarea peste tot amenintandu-ma cu sabia bine proptita in realitatea mea, care-mi taia drumurile, in intentia de a ma ralia unor convingeri “extremiste”, opuse tuturor conceptiilor mele despre viata si scopul ei.
- o comedie neagra a primelor iubiri care poate ravasi sufletul si inima; un numar periculos de acrobatii si mers pe sarma prin cariera si familie, fara plasa de siguranta; aventurile de o noapte sau mai multe care infig cutite reci in inimile infierbantate de iubire;
- grupul de umbre se indeparta, plutind in tacere, ca un nor purtat de vant
- Jocul are unghii ascutite de diamant si e fioros
- Ca un erou al lui Jules Verne, eram angajat intr-o lupta cu o forta nevazuta. O mana invizibila ma urmarea peste tot amenintandu-ma cu sabia bine proptita in mijlocul realitatii mele, taindu-mi toate drumurile in intentia de a ma ralia unor convingeri “extremiste”, opuse tuturor conceptiilor mele despre viata si scopul ei. Fara sa pot riposta. Fara ca nimeni sa poata interveni.
- Acea falsa colaborare dintre ei ce facea salturi uriase prin ceata, acea solidaritate artificiala ce avea in dotarea ei doar egoismul, incapatanarea, lipsa de principii, refuzul schimbarii, lacomia, nepasarea si posesivitatea, i-a costat pe amandoi viata.
- Asa ca incalt, cateodata, condurii indiferentei si incerc sa ma protejez singura de toate rautatile celorlalti.
- COJILE UNEI GANDIRI CARE SE ADUNA IN PUNGA VIITORULUI
- Un conector care stabileste foarte bine legatura cu un Alter-Ego, ajutand la producerea unui alt fel de a fi.
- si deodata naluca, cu chip de Joker, dintr-un impuls de salbaticie, forma unei dorinte nelamurite, continue si brutale de a face rau oricui nimerea in cale, isi armeaza arma, instrumentul fatal – un tub de oxigen. anchetarea felului in care se experimenteaza sangele in dinamica artei se urmareste decantarea gramaticii vizuale a sangelui si structurarea unui limbaj al
- Axa centrala și osul fragil al emoției, Coloana prabușitoare și frica de zei.
- O accelerare de ritm, ca o amplificare a circulatiei sangvine intr-un vas cerebral (sange)
- imaginea tabloului credintei tale, a convingerilor tale
- anifestarile sale de excelenta epistemologica, abordarea pur factologica,
- manifestarile sale de dorinte sincere si fantezii
- manifestarile sale de creativitate
- Iar a doua zi, flacara entuziasmului se ridica luminoasa din insemnari, cu o voiosie fara margini
- impreunandu-si mainile, ca pentru rugaciune
- puterea reflexiei lui „Eu suprem”, limitat insa de feluritele influente ale manifestarilor exterioare,
- Si, la fel ca in viata reala, orice nastere spirituala e impresurata de cele mai grave primejdii.
- o lopatica de gunoi aruncata cu pretentii academice prin intermediul unei catapulte cu bataie prea scurta.
- UN FEL DE betie il cuprinde totdeauna pe batranul cu barba alba, cand in peregrinarile de primavara, el soarbe. UN FEL DE raceala se revarsa in mine, conditionand orice modalitate de a ma regasi, de a ma intelege mai bine. UN FEL DE raceala timpurie se revarsa cu putere in mine, conditionand orice modalitate de a ma regasi, de a ma intelege mai bine.
- rezistenta ca o stanca de neclintit in fata tuturor uraganelor
- UMBRELA CARE LE ACOPERA INSA PE TOATE ACESTEA este maturitatea echipei reflectata prin integrarea tuturor aceste aspecte in proiectele noastre de comunicare
- cea care te, aceea care se
- Prezentul nu-si mai lanseaza insa caravelele spre necunoscut, pentru ca viitorul zamislit in Lumea Noua navaleste din ceata peste noi, inainte sa apucam a ridica ancora.
- unei asa numite stari 'cu capul in nori'  manifestarile sale de putere sau ostilitate
- daca iti faci sa tipe carnea din dintii nevazuti ai unui pumnal, manifestarile sale de demnitate, bunavointa si reconciliere
- Romania e ca o mare in furtuna. Si cand intr-o tara cum e Romania e furtuna, presa face valuri uriase si scoate la mal toate murdariile. Cu toate acestea, au mai ramas si cateva insulite neatinse de furtuna. Una dintre ele se numeste Tudor Gheorghe si de fapt nu e o insulita, ci un adevarat continent. Un continent mai mare decat Romania.
- isi slefuiesc gandurile pana ce le fac ascutite si taioase ca niste instrumente chirugicale
- reforma a cuprins, ca un incendiu intr-o padure, tot nordul Europei..
- a unei perpetue transmiteri de torta ca pe o conditie a succesului in edificarea lumii noi. ªi ca toate sa fie frumoase
- sa vestesti, cu o singura trompeta, pe Dumnezeu si pe diavol
- El trebuia sa fie deasupra taberelor, "au-dessus de la melee", combatand in ambele tabere... devenind una singura, "une seule force de connexion"... Era o lovitura de pedeapsa, "une tentative de pénalité" data de destin pentru un “inapoi”, pentru regresul meu probabil?
- Ca un semnal de trambita rasuna deasupra lumii cuvantul lui X: ""
- Gandul acesta izbucnea din torentul exaltarii impulsive cu suvoiul firbinte al broznului din care se toarna clopotul. Apoi racindu-se treptat, gandul acesta isi gaseste forma si se contura puternic...
- puteste in jurul figurii sale ca un impenetrabil nor de taina
- Dar jocul are unghii ascutite de diamant si e fioros
- adunata in sine insasi, CA SUB efectul unui magnetism interior
- sorbind viata din acelasi izvor
- aude ecouri vagi, CA NISTE clopote sub mare
- A avea acces la intreaga stiinta, a porni in cautarea ei si a ti-o insusi pe deplin, ca pe-o comoara inchisa cu peceti, este o indeletnicire foarte rentabila.
- Aruncati-le o scanteie. Mintile se vor aprinde ele insile tocmai acolo unde sunt inflamabile
- stralucirea orbitoare CA DE omat a stelelor
- timpul este adunat in marile orologii si sta agatat in turnuri
- Ca un cavaler sumbru, fara frica si fara pacat, nu-si mai putea scoate pentru ultima oara spada pe jumatate franta, spre a-si atinge mortal adversarul, macar cu ciotul
- Iar medicii, asemenea scarilor rulante din magazinele universale, gonesc de la un pat la altul, cerceteaza cazurile izolate...
- Intr-un efort sisific isi tortureaza simturile cu duritatea concretului iar apoi caldura corpului i se scurge spre raceala imateriala a inconstientului si recade in vis.
- Un leadership “nesanatos” poate oricand sa provoace imaginii tale un “infarct”.
- Sa ies din starea sufocanta, antipatica, in care ajunsesem, PROPRIE UNUI calator care strabate un taram plin de obstacole
- "Un lider nu devine mai puternic prin numarul capetelor ilustre pe care le poate rostogoli. "
- Daca Ulise singur s-a inapoiat din Hades, din lumea subpamanteana a intunecimilor, eu ma adanceam tot mai mult in zona tumultoasa,
- Lentul reflux al valorilor cunoasterii ii duce spre un tarm spiritual neasteptat
- s-a pornit norul omenesc de lacuste, norul cautatorilor de aur
- o roata ce se invarte dedesupt care a prins intre spitele ei insasi viata lor
- Robotel care si-a ruginit cauza...
- toate aceste sunt trezite prin lovitura de ciocan al lui Luther in usile bisericii din Wittemberg
- un tratament gradat, aplicat cu grija, de curatire a sangelui prin injectii saline de ratiune si satira
- Ca de fapt acela a tradat inca de la inceput, fiind vorba doar despre o tradare care infloreste mai tarziu in spinii abandonului pentru ceva pe care l-a slujit doar dintr-un interes ce nu a fost infaptuit.
- O schimbare a gandurilor ii umplu, ca sa zicem asa, fruntea, asa cum o noua asezare a desenelor ar umple un caleidoscop.
- un atom stropit cu aceeasi cantitate de lacrimi si de sange care-l uda astazi
- Cu acestea au fost turnate pentru toate timpurile intr-un tipar spiritual, cele doua forme fundamentale, mari si eterne, ale oricarei politici din lume
- cuvantul cade dur si rece ca o piatra
- ideea impacarii este strivita in interminabile discutii, ca un graunte promitator de roade, macinat intre doua pietre de moara
- Foile de-abia tiparite, inca umede, circula din mana in mana "DE PARCA ingerii insisi le-ar fi mesagerii"
- devine pe loc, gratie temperamentului sau subjugator, o lozinca, un cuvant de ordine, un strigat de razboi, o chemare sugestiva, iar aceste chemari le lanseaza lumii parca cu biziul, cu inversunarea vulpilor din biblie, spre a suprinde constiinta intregii omeniri.
- Cand ia cuvantul vocea lui rasuna ca o intreaga orga, fiecare cuvant este savuros si sarat vartos ca painea taraneasca proaspata si rumena; simti in vorbele lui toate elementele naturii, pamantul cu mirosul si vana sa de apa, cu umezeala de baliga si gunoaiele sale, cuvintele inflacarate pravalindu-se cu forta unei furtuni salbatice si uimitoare peste tara germana
- rasuna brutal, de parca ar despica ceva in doua
- se poate vedea cum randurile, asternute la inceput pe indelete, corecte si clare, se umfla ca vinele unui om manios.
- daca aceste minti rebele, impreuna cu taranii lor, nu si-ar fi aruncat undita in plasa mea, alta ar fi fost acum situatia papalitatii
- in urma torentului de vorbe al lui Luther, se ridica, ASEMENEA UNUI nor imens de praf, agitatia maselor..
- tonul dictatorial il simtea ca un cutit in inima
- Arcul vesnic incordat al puterii lor isi arunca sagetile spre cer, tintind totdeauna spre stele, totdeauna in directia inaccesibilului — si fiecare e o flacara
- Insa acestia, ca niste posedati, provoaca tot felul de tulburari si ii calomniaza pe cei merituosi
- presimt oare aceste pasari ale furtunii razboiul ce se apropie, razboiul iminent?
- acest tanar inflacarat care lansase catre cer, ca o ciocarlie de fier, strigatul de bucurie nemarginita: ""
- cu trupul acoperit de ulcere, aratand ca un vanat ranit
- din acest barbat darz nu s-ar putea ciopli o pana pe care s-o poata infige in puternicul edificiu al imperiului
- o actiune politica bine urzita a diplomatiei isi impleteste firele cu aspiratiile pur morale ale lui Luther
- ei s-au putut cruta reciproc multa vreme, le-a fost cu putinta sa pluteasca catva timp in aceeasi albie, unul langa altul, ca doua trunchiuri de copac, dar, la cea dintai cotitura si rascruce de drumuri, era fatal sa se ciocneasca
- Erasm arata ca un posedat in lupta, cu gura spumeganda, de parca ar vrea sa alunge o otrava din trupul sau infierbantat
- un concept moral, CA UN deziderat pur spiritual si totalmente lipsit de veleitati egoiste
- isi holbeaza ochii, ca paralizat, la aceasta gigantica invazie
- iar prin crenelurile cetatii erasmeene
- La usa casei sale si la inima sa a ciocanit usor, abia perceptibil, degetul lui Martin Luther
- Dar la fel ca germanii cand au ajuns la Roma, tot asa si Luther, fanaticul om de actiune, sfarama cu forta de soc irezistibila a unei miscari populare nationale visul idealist si supranational al umanistilor.
- Reforma despica in doua, cu o lovitura implacabila de ciocan, ultima forma de unitate spirituala a Europei: Ecclesia universalis
- poarta la gat CA UN jug invizibil propria suferinta
- este un om care percepe lumea numai cu ochiul intelectului, nu cu toate organele vii prin care pulseaza sangele;
- are o inima plina de amaraciune, ca un burete imbibat cu fiere
- Aruncat intre doua oceane intinse: “a fi” si “a nu fi”.
- gropari ai realitatii pe care o traim, decit sa devenim arhitectii ei?
- dar toate acestea se pierdeau in departare ca un nor intunecat in spatele crestelor insorite ale alpilor
- aici ii vine o idee cu multe tonuri si fermecatoare ca un fluture, pe care o prinde din zbor si o ia cu el din aceasta calatorie ce i-a purtat noroc...
- Seriozitate si gluma, stiinta si tachinarie vesela, adevar si exagerare se rasucesc intr-un ghem pestrit care iti scapa mereu zglobiu din mana cand vrei sa-l apuci si sa-l infasori cu adevarat.
- daca facem o comparatie cu pamfletele grosolane, putem intelege de ce un asemenea foc de artificii orbitor, aparut in mijlocul beznei intelectuale de atunci, a constituit...
- Simteam cum frematau in mine o multime de emotii, rationamente, calcule, credinte, APE RECI, VALURI MARI, care uneori se puneau de acord, alteori se bateau cap in cap.
- Acest destin se poate dezbina, macina asemenea solului care devine in timp nisip fin, in mare masura din cauza unei gandiri defectuoase, a trairilor care ies la suprafata atunci cand nu mai reusesti sa faci fata adevarului, de care te indepartezi din cauza diminuarii capacitatii de autodepasire.
- Un moment de slabiciune ma azvarlise de pe puntea corabiei cunoasterii de sine. Alunecam, ca un pietroi de granit, la fundul celui mai adanc ocean. Oceanul adevarului, al constiintei si al trairilor interioare, al mortii si al invierii spirituale. Ma cufundam intr-o stare de grava incertitudine, in apa extrem de rece si tulbure a dezgustului, a deznadejdii, ratacind ca un pai pe ape mari.
- MA SIMtEAM strain de mine insumi, dat la o parte, abandonat in mijlocul unei furtuni inspaimantatoare prin proportiile ei, prin neprevazutul ei. Purtat incoace si incolo precum un val de mare, lovit cu intensitate, zvarlit fara mila in marele abis din mine insumi.
- Aceasta tendinta primejdioasa se intrerupe daca “ceasul desteptator” te trezeste din somnul ignorantei si al inertiei in gandire.
- Vorbele si discursurile neprecise, indoielnice, sovaitoare, trebuie zdravan adunate cu matura, zdrobite cu tavalugul, sa li se scoata numaidecat invelisul si dupa aceea abia trebuie tot timpul hartuite.
- O baterie magnetica in jurul careia se insiruiau gramada toate resursele, toate efluviile creatoare cele mai subtile, presarate cu cel mai fin set de calitati.
- Ii intinde pentru ultima oara mana lui Erasm, dar aceasta mana a si imbracat manusa de fier.
- cifrele sar ca semnele unui cadran electric: in 1897
- el nu stie decat sa se apere, asa cum fac unele animale mici care, in fata primejdiei, se prefac moarte sau isi schimba culoarea
- Batusem pasul pe loc iNTR-O FIXAtIE MENTALA CARE otravea tot ceea ce iubeam, tot ce era pozitiv la mine insumi.
- toate lucrurile existente incep sa se clatine ca la un cutremur de pamant
- Orice inceput intr-un domeniu de varf mai ales, presupune pasii nesiguri a-i unui bebelus care incepe sa mearga...Dar orice bebelus inseamna viata, inseamna un potential Om, care va imbunatati cu ceva omenirea.
- Luptase sub constelatii straine, in fata martorilor de piatra a Piramidelor
- onorurile nu mai sunt acordate de pumnul de fier al actiunii sau risipite intamplator de cornul abundentei
- violentarea spiritului in acest pat al lui Procust
- acest om care care iubeste cu pasiune, l-ar fi aruncat in limb printre "neutri", asezandu-l printre acei ingeri care, in lupta dintre Dumenzeu si Lucifer, nu vor nici eu sa ia pozitie
- educatia spartana din seminarii si stransoarea ca intr-o menghina exercitata de scolastica asupra spiritului...
- Ca sa cuprind cu ghimpii visurile pierdute ale omenirii
- puterea religiei, care timp de secole fusese inchistata in dogme ca intr-o sticla sigilata, se pulverizeaza ca un eter, iesind din conciliile ecleziastice si patrunzand pana in adancul maselor
- UMBRITA PARCA DE un val invizibil al desertaciunilor infinite
- nu si-ar incorda mintea daca nu i-ar fi implantata aceasta iarba a nebuniei care-i da setea de vesnicie
- scepticismul si superioritatea felului sau de a vedea lumea se rasfrang aici in sutele de scantei multicolore ale unei rachete lansate spre cer;
- Roma fastului potifical respingea orice protest
- Barcelona s-a dezlantuit intr-un joc al paselor la fel de hipnotizant ca ochii sarpelui pentru bietul iepuras.
- ci spada spiritului care patrunde pana in adancul sufletului, ucigand dintr-o singura lovitura toate patimile
- sa urmareasca cu pana ascutita, ca un vanator ager, greselile de tipar
- PEDEPSIT PARCA DE o fapta de care nu eram vinovat, CARAM zadarnic pietroiul ironiei sortii, de fiecare data mai greoi, aidoma lui Sisif, ignorand parcurgerea aceluiasi traseu, aceluiasi destin.
- Sa cuprind in actiunea fortelor creatoare, CA INTR-O plasa imensa de pescar, toate resursele afective si cognitive care il fac sa “ticaie”
- UN FEL DE scandura de izbavire pentru toti acei care se ineaca
- o profunda emotie CA ATUNCI CAND te simti in fata unui tablou si gusti adevarata arta
- nu se mai simte ca un graunte infim de pulbere, lipsit de vointa, insetat de roua harului divin, ci ca centru al evenimentelor, ca detinator al unei puteri absolute
- Pe un astfel de om nu-l poti impulsiona, nu-l poti motiva, iar el nu se poate insanatosi miraculos. Un astfel de om nu poate fi adormit si indata ce se afla in transa, in somnul sau hipnotic, cu ochii inchisi, el sa-si ghiceasca singur boala si tot din somn sa ordone medicamentul potrivit.
- OMUL CONVINGERII ISI ARE SIRA SPINARII IN CREDINTA.
- descriind un traseu al pendularii parca intre un inainte si un inapoi care ofera iluzia deplasarii statice, am putea spune, al miscarii intepenite.
- parca trase la indigo
- monopolistul ARE CUFERELE DE RAZBOI MULT MAI ADaNCI si vor falimenta cu mult inaintea lui
- O inalta cultura este o piramida; ea nu se poate inalta decat pe un taram larg, ea are nevoie ca conditie prima de o mediocritate sanatoasa si puternic consolidata.
- o atare credinta e fara pizma, nu dojeneste, nu se apara: EA NU POARTA DE FEL "SABIA", nici nu-si inchipuie macar ca ar putea desparti candva..
- E INTRUCATVA UN FEL DE reteta pentru decadenta si nerozie
- Am inceput sa ma transform tot mai mult intr-un ostas al stiintei, aparatorul exaltat al alchimiei, un Merlin obligat sa desluseasca semnificatia luptei dintre bine si rau la care era supusa fiinta umana.
- CEVA CARE TRAIA sI MUREA, ca un motor ce necesita o intretinere corespunzatoare, UN CaMP DE ENERGIE UNIVERSALA CARE imi putea limita sau largi capacitatea de a fi altcineva.
- se simtea ca si cum o hoarda barbara i-ar fi asediat citadela sufletului si i-ar fi doborat zidurile. Isi aduna toate puterile ca sa-i poata rezista, incluzand zidurile sufletului ca sa-i impiedice intrarea aruncand-o inapoi.
- Daca s-ar reusi ca ura aceasta CU O SUTA DE CAPETE, aceste multe lasitati imprastiate sa fie reunite intr-o singura vointa, intr-o sulita a carei lovituri l-ar nimeri pe Robespierre in inima, atunci toti ar fi salvati.
- Precum fulgerul aduce lumina, si din lumina tunetul si focul ce se revarsa,asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.
- AR trebui procedat in asa fel, incat atmosfera APASATOARE CA PLUMBUL, sa apese asupra nervilor fiecaruia.
- Robespierre sare asupra acestei scrisori ca asupra unei prazi.
- Tot ce-i vrednic de mila, bolnavicios, hartuit de rele inclinari, toata lumea Ghetto-ul sufletelor, puse pe nepusa masa in randul intai
- si luand in considerare ca aceasta munca nu era decat una pregatitoare, ca cu o cunostinta de sine tare ca stanca de granit, abia se...
- Acum Fouche este marcat pentru ghilotina, precum un arbore pentru topor. EL poarta acum, in plina zi, camasa mortii.
- Cateva zile, cateva saptamani, nu se mai aude ceva despre el. Robespierre crede ca l-a lichidat: lovitura sa de picior a fost, fara indoiala, suficienta pentru acest impertinent. Dar cand Fouche nu este vazut si cand nu se aude ceva despre el, aceasta se intampla pentru ca el lucreaza subteran, tenace, metodic, ca o cartita.
- pentru ca acest netrebnic a patruns fraudulos, la lumina zilei, in imparatia sa, pe domeniul sau, exact pe locul de unde el insusi isi acuza dusmanii
- si dintr-o data, cu o lovitura care tinteste drept in inima, se arunca asupra singurului dintre aceia care-i vor raul
- Sa cred ca viata este doar lancea ascutita a cuvintelor tale?
- la doi pasi de prapastie, Fouche se napusteste, brusc, asupra urmaritorului sau, ASEMENEA UNUI cerb, care, haituit la extrem, sare din ultimul tufis pentru a ataca vanatorul cu indrazneala disperarii.
- ACEST SOI DE coloana vertebrala, ale carei extremitati sunt scaldate, una de apele fluviului
- a strapuns zidul chinezesc al vechii psihologii dinspre latura medicala
- si acolo, grav, atent, asemenea lui Oedip in fata Sfinxului, parea ca vorbeste cu sufletul universului
- ca si Cristofer Columb care, fericit ca a descoperit cateva insule noi, lasase altcuiva cinstea sa acosteze pe continentul american care ii purta numele
- Ca o furtuna, Oana Zavoranu s-a napustit asupra autoturismului condus de Razvan si urla cat o tineau plamanii.
- Ma coplesea amintirea acelei nopti cand fusesem trezit deodata, ca la auzul unui tunet infiorator, de o strafulgerare de luciditate
- opera constiintei se inalta uriasa, danganind de ingropaciune amurgului zeilor
- cuvant ascutit si taios ca un vant de miazanoapte
- De mult ceasul si timpul imi erau sapate in alta sfera, superioara. Si acest ceas plana deasupra mea, invizibil, ca bataia clopotului de amiaza in invelisu-i de bronz, care vesteste pretutindeni inceputul muncii sau o curma pe neasteptate
- Interventiile in acest sistem complicat de convingeri, in acest tot unitar de emotii, valori si principii, necesita de regula o “anestezie locala” in zona sensibila, care ticaie
- Ci s'au departat si au fost necredinciosi, ca si parintii lor, s'au abatut la o parte, ca un arc inselator,
- Putea patrunde in adancul gandirii oamenilor, pana la asimilarea perceptiilor si trairilor lor, cu aceeasi viteza cu care sangele strabate venele in drumul lui spre inima.
- Pupila lui care de obicei abia scanteia usor, se umplu deodata cu acel albastru clar, insufletit, cum intalnesti numai in adancurile apelor si in profunzimea simtamintelor umane. Si acest albastru stralucitor, se revarsa din pupilele ochiului, inainta si staruia asupra mea.
- cu vigoarea plastica uluitoare ce-i este proprie, Luther izbeste cu ciocanul in Erasm, aratand ca "vrea intotdeauna sa calce pe oua fara sa sparga vreunul, sa paseasca printre pahare fara sa atinga vreunul, ca nu vrea sa afirme nimic cu tarie, ceea ce inseamna ca se fereste de ploaia marunta ca sa se precipite in lac.
- pe acesti doi inovatori ai religiei, ii desparte ca o cumpana de ape conceptia lor totalmente deosebita despre esenta si menirea omului
- Supletea si rigiditatea se pot contopi tot atat de putin ca focul cu apa. Ori de cate ori vin in contact, ele se napustesc cu furie unul impotriva celuilalt.
- Cine il striveste pe Erasm omoara o plostnita, care pute mai rau moarta decat vie.
- Si iata ca Luther depune sabia si ia in mana ramura de maslin sangele se poate recolta din vena care dreneaza focarul infectios
- ratiunii prinse in caruselul unei infruntari continue sangele sansei coagulat intr-o forma de orbire
- Actuala lege e ca un malaxor in care intra buletine de vot si din care ies mandate de parlamentar. insa mecanismele acestei proceduri, desi vechi de patru ani, inca sunt greu de descifrat. sa-i transfuzam frumosului ce ne imbratișeaza sangele propriei pulsatii și s-o daruim universului intru rotunjirea perfectiunii ce suntem!
- ma izbeam de aceasta privire neinduplecata, ce stralucea intunecata si rigida, ca lemnul lustruit.
- plutind invizibila, ca Ariel, geniul aerului. avea mainile patate de sangele propriei piese de teatru
- se inclina calduros asupra mea si simtii ca dintr-un adanc, cuvintele si mangaierea linistitoare a mainilor ei
- sa ajungi sa escaladezi un munte pana ce acesta se clatina si se prabuseste sangele varsat din trupul nemuririi
- rucsacul iubirii oricat ar fi de greu, merita carat in spate toata viata. sangele recoltat din inima unei firimituri de indoiala
- el avea nevoie de un stimulent ca muzicianul de diapazon din sangele maroniu al inimii
- din acea zi o umbra a spaimei a coborat asupra baracii singuratice, imprejmuite de gheturi.
- pe cerul cu aspect matinal, alearga reflexe magice, adevarate minuni coloristice, dar discul rotund nu se ridica pana la orizont.
- apoi steaua ochiului sau se lumina iar albastra, si cu gura deschisa se apropie de mine
- Sufocat parca in mrejele intunecoase ale unui vis inspaimantator, din care nu ma puteam desmetici, ma straduiam sa-i aflu talcul
- o atmosfera apasatoare imi coplesia vecinic simturile supraexcitate, care imi dadeau intepaturi electrice asemenea unor ace
- recurgeam la tovarasia acestui om CA LA UN aliat ascuns sangele amintirilor isi mareste volumul odata cu cresterea temperaturii stelelor
- o scanteie de inteligenta sangele inimii ingrosat de atata durere
- Specialitatea asta parea sa fie mai cu seama a unei batrine din vecini, care, desi acum sint sigura ca nu era o disperata, avea toate motivele de disperare.
- intreaga opera se inalta intr-un imn inchinat marii ca expresie vizibila si sensibila a infinitului
- se juca cu barcile sovaitoare ale vremelnicelor destine omenesti
- Din Bucuresti, aceasta stire se simte ca un cutremur un sange plin de suspun in cautarea izbavirii
- sari de pe masa, ca de pe seaua unui cal, gonind fara suflare in acest furtunos si fulgerator zbor spiritual
- ca „legile tainice ale trupului si ale sentimentului” carmuiesc deopotriva opera si viata. sangele varsat cu o valoare de sublim
- oglinda starilor tale sufletesti trebuie sa fie de cei mai pur cristal, stralucind foarte puternic, ajutandu-te la depasirea limitelor sau blocajelor de orice natura.
- el a fost un zeu, care a oferit lumii un mare dar: focul nestins al cunoasterii.
- el misca pur si simplu centrul de greutate al oricarei existenti din sangele memoriei care iti da viata
- sinceritatea lui, care isi avea piatra in sediul principal al rationalismului stoic gandirea mi-e plina de sange
- Ma simteam complet strain si pierdut, ca un ratacitor intr-un desert care parea sa nu se mai sfarseasca, intr-un taram torid si uscat in care nimeni nu supravietuieste. Un desert al umbrelor dense, care imi invaluiau cu raceala toate simturile, toti pasii. Inima si sufletul. Care imi absorbeau in intregime toate energiile, tot ce aveam pozitiv in mine, dereglandu-mi toate gandurile, unul cate unu. sangele varsat din ranile timpului
- pentru desavarsirea omului, i s-a dat sfatul sa-si vire in sine simturile, ca broasca testoasa; sa suprime legaturile cu cele pamantesti, sa indeparteze invelisul muritor: nu mai ramanea din el decat esentialul: "spiritul curat" incearca sa-si imprasie trairile cu sange peste imaginea
- Dickens n-a trait aceste evenimente; el nu mai vede flacara universala, acea aureola incendiara ce se rostogoleste de la un capat al Europei la celalalt, privirea sa dibuie prin negura Angliei. Mentalitatea engleza nu e asternuta ca o pojghita lustruita, ca o vopsea peste organismul spiritual al oamenilor; ea patrunde in sange, influenteaza ritmul acestuia, asemenea unui regulator, si pulsatiile ei razbat in ceea ce-i mai intim si mai tainuit, mai personal si mai primordial intr-un individ: — in simtul lui artistic.
- pe de alta parte ne aparam impotriva unei desertaciuni care, si ea, ar vrea sa-si inalte vocea...
- el devine fatarnic, se urca in cocioaba tuturor noroadelor particulare, devine Dumnezeul intregii lumi
- acest paianjen prin puterea soartei... sangele varsat cu ocazia sacrificiilor de sine numit "ambigio" . Patate de sangele propriei tale constiinte
- un dram de sare presarat pe sangele vinovatiei, un dram sa sare varsat in venele profunde ale mirarii si miracolului
- O intrecere cavalereasca intelectuala intre cunostinte si aplicabilitatea lor, sangele varsat din trupul unui cantec
- sunt un iluzionist care zboara printre amintiri sa imprastii sangele vorbirii ratacite printre spinii sangele varsat din anonimatul urii
- am convingerea ca fractura din societate trebuie stopata, anihilata, pentru ca Romania are nevoie de toata forta pentru a trece mai departe
- cercetand pana in strafundurile fiintei sale, fiecare unghi, fiecare coltisor facut din emotii in caldura sangelui pe care-l fiebe inima atunci cand spera la odihna
- O lume aparte se fertiliza ca o energie potentiala, sub inraurirea unor ganduri si a unor simtaminte electrizante prin manifestarile lor, impunand o anumita armonie, un anumit echilibru sufletului meu. sa traiesc cu ajutorul sangelui din ultimul capitol al trairii sub anonimat, reprezentand..
- Dezvoltarea si punerea in aplicare a unei reinnoiri morale pe orice suprafata acoperita cu “pacla” din universul uman - asta da reusita totala in leadership!
- incurabilul dezacord, dualismul inascut in fiecare din noi, se casca atunci ca o prapastie si la niciun pamantean ea n-a fost mai larga si mai adanca decat la Dostoievski,
- De aceea, chiar de sunt nuante diferite, cuvinte diferite, toate se intorc mereu spre aceeasi realitate, CA NISTE CULORI CE VIBREAZA SI PARCA SE DESPART SI SE AMESTECA IARASI INTR-O UNITATE DESAVARSITA CE AMINTESTE DE UNITATEA SFINTEI treimi si unitatea tuturor atributelor dumnezeiesti in dumnezeire.
- ramanand ca de gheata, inchis in sine insusi, impenetrabil de orice curiozitate sa-si stranga gandurile intr-o balta de sange izvorat din lupta celor doua contrarii: iubirea si tacerea sangele varsat din vina cerului sangele varsat din imbratisarea stransa a unui trandafir alb de o privighetoare indragostita de acesta
- Ca si zaduful cerului, de un cenusiu de plumb, de deasupra orasului, o neliniste psihica apasa amenintator asupra Adunarii.
- In clipa aceasta, destinul, mai genial decat toti poetii, ARUNCA O GREUTATE DECISIVA IN BALANTA CARE OSCILEAZA. Tocmai Fouche este sortit sa aprinda focosul.
- Nu stie ce sa-i mai faca discursului sau PENTRU A-I ASCUTI TAISUL SI A-L UMPLE CU OTRAVA UCIGATOARE.
- Un fel de atelier, un camp de experienta in care noi personaje teseau in permanenta firele unei noi realitati.
- acele idei grandioase care nu ruginesc prin praful timpului vazute prin culoarea si mirosul sangelui transmis de-un glont numit "durere"
- Eram prins in cablurile de inalta tensiune a unei surse de energie inepuizabile. sangele varsat din venele Zeilor Intunecati,
- am urmarit totul atent precum un soim sangele varsat din belsugul unui sunet
- moartea readuce fiintele in sanul lui DUmnezeu intocmai ca un sunet care se topeste in aer
- cuprinde ca un fel de „febra” si aduce cu sine un anumit fel de a gandi, o mentalitate care generalizeaza kitsch-ul ca o expresie si ca o „desfatare” a gustului
- sa atraga din toate tarile, cu forta unui magnet puternic
- caci flacara nelegiuta a fanatismului se poate aprinde cel mai lesne la focul urii.
- tarile trecute prin foc si sabie apuca sa rasufle
- se isca tensiuni antagonice de o asemenea intensitate, incat intreaga lume este despicata in doua ca o bucata de panza,
- mi-am facut planuri, stralucitor de noi, absolut noi, ca niste umbre pastelate, si ca un cer azuriu;
- in actul cunoasterii, acest soi de coloana vertebrala care sustine necontenit leadershipul, ale carei extremitati sunt fixate zdravan de personalitatea care te defineste
- suvoaie de imagini, ipostaze, descoperiri revelatorii tasneau de peste tot, ca dintr-o retea cu izvoare cu apa vie care curgeau neincetat si din care puteam sa-mi indestulez sufletul si aspiratiile.
- eu doream sa urc tot mai sus pe creasta stiintei, sa pot acoperi mai intai cu forta magiei toate privelistile care capteaza simturile omenesti, care zguduie trairile cele mai fecunde.
- Ca apoi ea sa se descarce, ca la trecerea unui curent electric, si mai intens, si mai profund, in toata amploarea ei.
- Lucrul sporea din zi in zi si se strangea tot mai mult in preajma mea ca o padure, umbrindu-mi orice perspectiva.
- intre aceste momente ale “creatiei”, cand paraiasul subtire al manifestarii potentialului lor de cercetare a naturii umane serpuieste intre bolovanii cei mai semeti ai nesigurantei sau a lipsei unei directii clare, se desfasoara o munca nespus de anevoioasa, hotaratoare pentru atingerea excelentei.
- tot astfel liderul, ca sa se integreze mai usor in realitatea celorlalti oameni, ca sa-si faca loc printre ramurile cele mai fine si mai subtiri ale existentei lor,
- Dar la fel ca in pictura, in sfera magiei, un singur gand, o singura sfortare de moment putea da nastere unor forme definitive.
- calma ca un scranciob care se leagana
- caci Goethe isi extinde viata in jurul unui centru fix, asemenea unui copac CARE ADAUGA IN FIECARE AN UN NOU INEL IN JURUL TRUNCHIULUI SAU ASCUNS, LAUNTRIC - si, in timp ce se leapada de coaja sa exterioara, el devine tot mai ferm, mai puternic, crescand in inaltime si cuprinzand cu privirea orizonturi tot mai departate
- caci la dansul fiecare nou element spiritual nu patrunde numai in spirit, ci adanc pana in maruntaie: cunostintele morale si intelectuale se transforma la el chimiceste, in alta circulatie a sangelui, in alt sentiment, in alta gandire
- fara bucurie, ca un automat al datoriei
- scotand astfel omul din zona egoului limtitat, unde peregrineaza cand pe o muchie cand pe alta
- sa danseze echilibristic pe coordonatele propriei axe de nebunie
- sa adaugam pietrele cu impact critic si pe alte
- totdeauna mesagerii spiritului, ca pasarile vestitoare de furtuna, se ivesc inainte de dezlantuirea marilor revolutii si catastrofe.
- intreaga-i fiinta e cutremurata si ravasita de un ciclon
- caci singuratatea, unicul salas al calatorului,
- aceste era punctul de vedere al unei filozofii care inscria pe scutul sau tagaduirea vietii
- din arsenalul stiintei mele de a fi fericit
- aceasta otravire merge cu mult mai departe decat isi da omul cu mintea
- se simte mai presus de toate acestea, ca si cum ar fi niste puteri vatamatoare si ademenitoare deasupra carora pluteste ca o purea osandire la singuratate
- In starea unuia care e ca un arc incordat pana la ruptura, orice sentiment ii poate face bine, numai sa fie violent
- aceasta e rana care-l roade tot mai adanc, facand sa-i sangereze mandria; e rana ce-i invapaiaza constiinta de sine si ii cangreneaza sufletul; rana de a nu avea niciun raspuns.
- smulge din ea fragmente pe care le arunca asupra contemporanilor, ca niste torte aprinse.
- percepe in ele sfarsitul unor zvanituri precipitate si bolnavicioase ale sangelui - ca sub presiunea imensa a aerului prea subtiat.
- strigatele de manie sunt smulse dintr-ansul de biciul arzator al nerabdarii
- tacerea il gatuie ca un inel de fier,...
- Caci omul care nu se sprijina pe ambele aripi ale transformarii sale, nu va putea niciodata zbura spre noi destinatii, in cel mai bun caz va sosi cu intarziere in locul in care dorinta de a fi altcineva nu il mai poate favoriza.
- autorul n-a scris dintr-o data toate miniaturile intregindu-le treptat buchetul
- Capitalul e pierdut, increderea risipita si, asemenea legendarului sarpe Midgard, cablul inutil zace in profunzimile colosale ale oceanului.
- Asta cauta sa va fie multumirea fericirii, ca scrieti pe vointa mileniilor, ca pe o arama - mai tare, mai aspra decat arama, mai nobila decat ea.
- animalul casnic, dobitocul de turma, CARE ESTE omul, crestinul...
- din vechiul imperiu bizantin n-a mai supravietuit decat un cap fara trup, o capitala fara tara
- Astazi scaunul conteaza cel mai mult. Pentru ca el reprezinta insemnul puterii. Pe Animal Planet am vazut cum lupul tanar este recunoscut de haita ca fiind noul sef, atunci cand incaleca cea mai tanara si fertila femela din grup. Scaunul este femela politicianului roman. Cine este cel care a incalecat astazi scaunul de la Bruxelles nu are o prea mare importanta pentru poporul roman. Dar pentru haita conteaza. Enorm.
- Dar o ultima enigma s-a ascuns cu pudoare privirii omenesti pina in veacul nostru, ferind doua zone ale trupului disecat, martirizat, al Terrei, de lacomia propriilor ei fapturi.
- Bariere de gheata s-au asezat in fata acestui ultim mister
- Toate asalturile s-au zdrobit de meterezele lucii ale gerului.
- totdeauna el relateaza despre un atac brusc, despre iuresul unei forte superioare care il surprinde dezarmat, de parca undeva, in cugetul si sufletul sau, un stavilar secret al ratiunii si al apararii organice ar fi naruit si smuls de un fluviu care se precipita ca un puhoi asupra acestui om neputincios
- portile penitenciarului s-au inchis, marti seara, ca o cortina grea la capatul unei dramolete nationale de 6 zile
- e un crepuscul, o intunecime crescandda in care rasuna un vuiet mare, ca atunci cand se apropie furtuna
- Niciun creier n-a facut sa vibreze vreodata atata de imens toatee cuvintele, amplificand ecourile lor printr-o tensiune electrica atat de inalta si durabila
- "Oh, Singuratate! acesta este sunetul care rasuna din lumea glaciala a tacerii sale
- Omul in sufletul caruia a vajait un asemenea uragan, e surd la orice vorba omeneasca. Omul in ochii caruia demonul s-a uitat atat de adanc, nu mai vede nimic: a orbit pentru totdeauna.
- despartirea de Vagner e sfasietoare, deschizand in el o rana larga, aproape mortala care va sangera mereu si nu se va cicatriza niciodata pe deplin. Ca intr-un cutremur pe pamant, intreg edificiul convingerilor sale se prabuseste la fiecare din aceste zguduiri spirituale - si totdeauna Nietche trebuie sa recladeasca totul din temelii.
- si intr-adevar, intotdeauna moare ceva in el, in innoirile lui spirituale; totdeauna se sfasie ceva in tesuturile interioare, de parca ar patrunde in el un cutit de otel care taie toate legaturile anterioare
- el a devenit pentru cincizeci de generatii cel mai primejdios narcotic, care a paralizat moralmente ceea ce fusese altadata o adevarata putere
- sa un mod de a nu mai termina odata cu problemele puse, ca o cazna, care timp de o viata intreaga taraste dupa ea tavalugul nivelator al sufletului
- si aceasta forta elementara, de neinfranat, nimiceste intr-o singura eruptie vulcanica, mareata serie de figuri pe care spiritul sau si le-a plasmuit din propriul sange si din propria viata, in goana sa spre nemarginire onoarea plina de sange a gandirii care se refuza mortii
- se izoleaza de celelalte popoare, de parca s-ar pune in carantina
- Nietzhe e tot mai liber prin descarcarile si dezlegarile sale. Cu fiecare cablu desprins, cu fiecare dependenta aruncata de dansul, el se inalta tot mai maret, spre zari mai largi, spre o contemplare mai vasta, spre perspective mai personale in afara timpului. Trebuie nenumarate schimbari de directie pana ce nava vietii sale sa fie prinsa de marea furtuna care o va sfarma si prabusi
- e momentul dramatic cand ultimul cablu e deprins si nava aeriana, eliberata de greutatea pamanteasca, se inalta in elementul nemarginit
- se lasa cu tot sufletul in voia oricarei impresii, fericiti ca pot fi din nou cufundati de ea in torentul vietii, mistuiti in fluidul ei de foc
- el se intinde necontenit, ca sa incordeze pana la infinit polii fiintei sale si sa simta ca o adevarata viata a spiritului tensiunea electrica dintre aceste doua extremitati
- nasterea tragediei deschide o prima galerie secreta in sanul prezentului
- dar flacara dintai a lucrurilor viitoare palpaie oarecum subteran in aceasta opera; e prima invapaiere a iubirii sale pentru prezent, a pasiunii sale pentru arta
- gandurile sale, fiinta sa, au mai multe globule rosii, culori mai fragede, mai multa pasiune decat..
- strabate imparatia operei sale cu pasi mai usori..
- si schimbarile dintr-ansul se desfasoara din ce in ce mai repezi, intr-un tempo cinematgrafic in care imaginile tremura si licaresc necontenit
- si la fel ca nervii sai, care reactioneaza ca un aparat de precizie la orice presiune atmosferica
- nu este deloc un produs al inteligentei sale dure si clare ca diamantul
- sunt deci pentru intelectul lui o conditie de existenta, tot atat de necesara ca si aerul curat pentru corpul sau
- pe cand Nicetche se repede cu intreg avantul fiintei sale asupra oricarei cunostinte, oricat de mica ar fi ea, asemenea pasarii rapitoare care se arunca din inaltimile ceresti asupra unei minuscule vietati
- niciun spirit n-a fost atat de bine inzestrat, atat de bine slefuit ca sa devina barometrul cel mai sensibil al meteorologiei sufletului
- trebuie ca si mana psihologului sa fie otelita, sa fie dintr-un metal dur si flexibil totodata - si sa nu tremure, ca nu dea inapoi in toiul operatiilor
- si cea din urma bucata din viata sa se infierbanta cu incetul atat de tare, se inroseste atat de intens in propria-i flacara, incat oricine vrea s-o atinga isi frange mana.
- straturile intunecoase ale asprelor evenimente
- sa inflacarezi constiintele si sa le modelezi ca un sculptor care cu fiecare daltuire a bucatii de piatra simte ca-si desavarseste opera,
- otelit asemenea unei case de bani in care -
- sa inflacarezi constiintele si sa le modelezi ca un sculptor care cu fiecare daltuire a bucatii de piatra simte ca-si desavarseste opera, daca nu-
- aduna impresiile si le oranduieste in magazia memoriei
- a strivit tigara de parca ar fi sucit gatul unei amintiri nedorite
- sa localizezi cu GPS-ul propriei vointe
- Purtatorul de imaginatie are un baston de iluzionist care-i aduce bogatia mintii.
- Ca apoi sa se descarce, CA LA trecerea (SUB actiunea) unui curent electric, si mai intens, si mai profund, in toata splendoarea ei.
- luminat de cele mai puternice reflectoare ale gloriei
- experienta sa se aseze pe fundul galetilor, bucati mici de carton rupt cu mana...
- sa cuprind in intregime, CA INTR-O plasa de pescar, misterul naturii omenesti, sa arunc momeala care produce cele mai inalte vibratii si sa agat cele mai fine senzatii si perceptii - acesta era planul meu, ideea care statea la baza crearii personajelor, in lumea crepusculara a sufletului si ratiunii umane
- se invartesc mai repede decat rotile unei diligente postale pe drumul de la Lyon la Paris
- pe chipurile lor este intiparita frica, precum o pacla deasa cenusie
- cererea acosteaza tocmai pe malul pe care Fouche dorea sa-l evite
- intolerant si fanatic, un Sovonaroda al ratiunii si al virtutii
- O taina adanca, salasluia straina si sinistra in adancul sufletului meu, atragatoare ca o simtire.
- omul fizic, trupul lui de carne e doar un schelet ambulant, invesmantat pentru un scurt rastimp in caldul invelis al vietii - si toata aceasta masinarie dezordonata si inexplicabila e fara niciun scop, ca apa ce curge sau ca frunzisul ce se vestejeste.
- vrea sa mai atinga o data lira de argint a sperantei, care, la cea mai usoara vibratie, incepe sa rasune, plina de credinta, in pieptul omenirii
- trupul ramane intotdeauna atarnat in jurul sufletului, greoi si dur ca o coaja
- trudnic, ca niste purtatori de poveri, pas cu pas, parand ca-si duc in spinare propriul lor trup, ei urca gafaind, treapta cu treapta, spre purificarea lor
- momentul cand isi ridica aripile iscusintei si destoiniciei spre inaltul cer desavarsirii, sau momentul in care isi renega inaltele valori si se pierde in spatele unui orizont lipsit de speranta, ca un fum in zdrentele de nori.
- ca un izvor cu apa de unde fiecare ia cat vrea.
- Iau vise, lacrimi si optimism, asez copilaria pe brate si merg spre viitor, iar peste ani cand ma voi intoarce, nu voi regasi nimic din tot ce parasesc acum.
- apa tasnea ca nebuna peste tot
- numeroase dorinte au pus lacatul pe usa,
- nicicand o inima mai pura n-a batut sub bluza alba a calugaritelor
- isi infinge in constiinta, ca un fier inrosit in foc, aceasta intrebare
- batuta de o lumina palida si misterioasa, ca un clar de luna..
- se uita la tv, preferind sa se lase bombardati de electroni sub plapuma de acasa.
- toate bogatiile arhitecturale, incarcate cu atata istorie de “artilerie grea
- virtutile pasesc inainte pe drumul lor, cu pas marunt
- sufletele mai blajine se duceau sa viseze la cer in casele care se inaltau ca niste mari vapoare deasupra valurilor de ura si de cruzimi
- se gandea uneori ca el era asemenea unui loc unde a tasnit un izvor, un mic izvor de apa vie care s-a ivit dintr-ansul si curgea gratie lui
- SARACIA ADEVARATA, CHINUITOARE, E LIPITA DE PIELEA LUI DOSTOIEVSKI CA O CAMASA A LUI NESUS; el se taraste prin toata tarile lumii, ca un om fara patrie...
- ca un nebun furios care se napusteste in peretii celulei tapetate cu cauciuc, el se zbate in inchisoarea invizibila a gloriei sale
- si la fel cum a procedat pentru descrierea acestor buze, el SE REPETA IN ATLASUL ANATOMIC al descrierilor pentru celelalte parti ale chipului
- acel Maelstrom al lui Edgar Allan Poe, care smulge si taraste totul cu el, acel "gonfre", abisul lui Pascal, a carui adancime e mai mare decat toate culmile spiritului
- sa-si calculeze rapid aria de influenta, cuibarindu-se mai usor printre dealurile sterpe si miscatoare, domoale sau abrupte, ale sufletului uman
- firul destinului ajunge in mana unui nevolnic
- sa le redea simturile, sa le rascoleasca trairile si sa le imprastie in lung si-n lat ASA CUM FACE vantul cu frunzele ruginii de toamna
- Vantul rascoleste cerul ca pe-o carte deschisa.
- o veste se pravaleste suierand, ca o nimicitoare lovitura de tun
- si raspunsul ii inchide si de asta data toate portile sfinteniei
- tu insuti poti fi atins CA DE UN GLONTE de forta coplesitoare a propriei
- varsase in sangele copilului propriile sale ambitii
- un singur cuvant este de ajuns pentru ca din gurile acum tacute ale tunurilor prusiene sa izbucneasca fulgere si tunete
- Nimeni din politica nu este corect, din pacate…iar inaintea alegerilor rufele sunt spalate in public!
- poporul vlaguit de puteri trebuie ametit cu rachiul tare al vestilor de izbanda
- suprema dragoste nu a cucerit-o in asalt
- un joc de se reia mereu, absurd, in alte vesminte
- specia umana se inalta, pe o scara cu trepte invizibile,
- Dar in toate aceste carti, astazi ca si atunci, tot mai e cuibarit rasul acela binecuvantat, care incepe sa bata din aripi ca o pasarica plina de ciripiri, de indata ce cititorul s-a intors primele pagini.
- PARAND mult mai vi
- izvoraste CA DINTR-UN izvor
- sa dea impresia unor cascade care
- ...biciui astfel constiinta si de a savarsi o nelegiuire impotriva propriei mele naturi.
- Valurile furioase ale iubirii au surpat faleza inalta a increderii intr-un sine dublu, unul tinand de imanenta, avand legatura cu fericirea, plenitudinea și desavarșirea, și altul tinand de sensibilitate, vulnerabil și fragil.
- Dostoievski sfasie valurile tainei, ne reveleaza secretul dramei
- si intr-adevar, ca Volga, ca Niprul, ca marile fluvii ale patriei sale, romanele acestea isi rostogolesc undele lente prin stepele nesfarsite ale vietii. Ele curg mereu, purtand pe mii si mii de pagini atatea forme si figuri, dar si atatea ramasite inutile, revarsandu-se uneori peste maluri, depasind limitele creatiei pur artistice, pierzandu-se in stufarisul politicei, in pietrisul arid al polemicei. Cand inspiratia slabeste, apar si bancuri largi de nisip; apele par scazute, se vede fundul albiei.
- El nu-i doboara in lupta fatisa, piept la piept; ci, ca un ucigas care da tarcoale victimei sale, pandeste ore si ore intregi pana ce infige pe neasteptate pumnalul in inima chinuita.
- Abia cand sentimentele sunt in plina fierbere si ameninta sa sparga cosul pieptului, el se decide sa dea lovitura de ciocan, drept in inima. Atunci, in acea secunda sublima, ca fulgerul prin care se descarca electricitatea ingramadita in nori, un simtamant de izbavire ne patrunde pana in adancul din urma al fiintii noastre.
- cerul sufletului e straluminat din cand in cand de fulge-rari prevestitoare ale marei furtuni.
- Londra fu cuprinsa de consternare, CA DUPA o batalie pierduta
- nu orice lider care isi varsa idealurile, principiile, valorile in cupa sfanta, plina de neprevazut a fiecarui tip uman, poate da amploare leadershipului.
- cu o arta neintrecuta, X ascunde pana la ultimul moment taina
- Il simti pe omul care nu viseaza niciodata, un fanatic al obiectivitatii, un veritabil reprezentant al neamului englez, la care chiar si geniul este comprimat in forma cristalina a datoriei implinite cu prisosinta.
- destinul sapa necontenit, ca o cartita, sub suprafata amagitoare a vietii
- in asteptarea clipei care descatuseaza totul, ca fulgerul care limpezeste atmosfera innabusitoare dinaintea furtunii
- aceasta e divina nebunie care se apleaca asupra propriei sale prapastii, si gusta dinainte, cu o stranie bucurie, beatitudinea exaltata a prabusirii ucigatoare
- strapuns ca o sulita inflacarata inima cititorului
- pasiunea se confunda pe deplin cu darul arhitectonic al compozitiei literare
- aveam senzatia ca buzele de-abia intredeschise ale profesorului picurau nisip, atat de uzate si monotone erau cuvintele sale
- m-am apropiat de el, CA ATRAS de o putere magica
- banuiala saracului ca facultatea e un fel de morga a spiritului, unde maini nepasatoare pipae, anatomizand, ramasitele a ceea ce nu mai este,
- vibram ca un dinam de neliniste si nerabdare
- era o sarutare cum n-am mai primit-o niciodata de la o femeie, o sarutare salbatica si disperata ca un strigat de moarte
- imi dadu drumul - era o zmucitura brusca, parca un singur trup ar fi fost rupt in doua
- toti ceilalti poeti au ramas ingropati in rafturi, ca hrana pentru soarecii de biblioteca
- Iliada lui erotica va mai dura si ca continua sa gaseasca cititori inflacarati
- el habar n-are de noptile petrecute slefuind cuvintele printr-o munca tacuta de rob pana cand straluceste sensul pur, asemenea unui curcuber iesit din lentila cuvantului
- spre a o sacrifica Nemuririi, aceasta aspra zeita
- Ei bine, in ochii mei singura alternativa ar fi combaterea evaziunii fiscale, taierea tentaculelor acestei caracatite care a sugrumat și sugruma economia.
- Dar sa nu ne grabim sa aruncam piatra…Pentru asta va fi destul timp dupa 1 ianuarie 2013, cand preturile vor exploda
- intamplari apetisante trecute ca strugurii copti prin zdrobitorul unei singure existente vii si nestavilite
- plangi si ghiarele sentimentului iti zgarie sufletul. Iti gatuie rationamentul si imbraci haina peticita a ironiei. Te complaci un timp cu acea ponosita masca dar cineva iti va atrage atentia ca ai iesit in vazul tuturor ca un cersetor, imbracat in cele mai saracacioase haine ca ai aparut pentru cateva. ti-ai micsorat sufletul si l-ai ascuns intr-un colt racoros si umed cu gandul sa-l uiti acolo. Dar ceva te-a facut sa-l eliberezi conditionat din inchisoarea trupului tau.
- persuasiune cu lopata
- s-ar fi putut descarca in asa masura ca in sanul palpitand al acestei arzaoare si uriasa femei
- m-am aruncat in bratele acestui Berlin, coborand pana in cea din urma din arterele sale
- un fel de zbuciumuri interioare care, repovestite, ar parea cu siguranta sentimentale
- in vremea aceea ma dedicai cu totul studiilor, ca unei slujbe divine, nebanuindu-le inca vraja
- mainile acestea se desfaceau ca niste aripi, ridicandu-se brusc, pentru ca apoi sa pluteasca armonios, cu gestul domol al unui dirijor
- Insasi drama lor este un fel de "Circus Maximus", UNDE FIARELE SALBATICE ALE SIMTURILOR UMANE TABARA FLAMANDE UNA PESTE ALTA
- se pricepe numai sa arunce lumina, nu si sa dea forma, numai sa pregateasca, nu si sa implineasca.
- Intocmai ca odinioara, asemenea fiarelor flamande din custi patimile infierbantate navalesc mugind, amenintatoare, in arena ingradita
- dintr-un singur salt o intreaga generatie s-a avantat pe culmile si abisurile patimei
- printr-o intorsatura brusca, flacara verbului se indreapta spre noi
- trebuie sa simti poezia vie si inflacarata inainte de a-i incepe anatomia
- plutind invizibila, ca Ariel, geniul aerului.
- abia acum vedeau cat de magnetica era fraja ce inclestase atatea buze vii
- cuvintele navaleau in mine de parca m-ar fi cautat de secole
- ca printr-un telescop, ca din capatul unui drum nesfarsit de lung, ma vad pe mine insumi
- blocul de ghiata al adevarului imi apasa tot mai mult inima
- nicaieri nu tremura ritmul zvacnitor, cald si zbuciumat ca lovirea dintre val si val, al acelei prelegeri minunate
- la un moment dat insa manevra nu-i mai reusi, si asemenea unui inatator se arunca in discutia furtunoasa
- printr-un singur dar energic gest al mainiii, risipi toata zarva, manuind parca bagheta unui dirijor
- versul luneca usor, ca un val fierbinte, tarandu-ma cu sine pana la cele mai ascunse taine ale sale
- am descoperit in mine toate elementele celui mai ciudat dintre romani: mandrie, trufie, toata sarea, tot plumbul, tot aurul, toate metalele simtamintelor omenesti
- creiase dintr-ansul un Coriolan, ce manuia din inaltimea forului cuvantul fulgerator
- inaltandu-se spre varfurile unde se aduna toata atmosfera sentimentului saturata de electricitate
- s-a descoperit noul continent al sufletului: calea e libera pentru viitorii exploratori
- iar focul de artificii al existentei napoleoniene mai izbucneste aici odata tumultos, ca o racheta ce se inatla spre ceruri, inainte de a se stinge pt totdeauna intr-o prabusire spasmodica
- lipsite de grija, PARCA pasind pe un pamant al pacii
- isi incordeaza vointa CA INTR-UN cer de fier spre a se putea ascunde, cu bagare de seama, aceasta dualitate a vietii cotidiene, acest secret de meduza
- parca o cheie secreta mi-ar fi dezlegat si lamurit cifrul tuturor tainelor.
- Ca si mirosul alcoolului prins pe hainele betivului, tot astfel mirosul viciului si al pacatului se stracurase si in propriul sau pacat.
- nestiutor, cu faclia lui Eros in sufletu-i trufas si fara nicio banuiala, ca si Parsifal, nataraul, el se apleca deaproape asupra ranii otravite
- mi-a deschis viata CA PE O scoica de mare
- In aceste luni, fapta capitanului Robert Scott e prizoniera zapezii si a tacerii. Gheata ii tine pecetluiti in sicriu de sticla.
- dar tocmai printr-aceasta anevoioasa infranare a patimei se putea ghici puterea-i viitoare, intocmai cum la un "ritendando" muzical fortat, nervii nostri presimt tempo-ul "furioso" ce va urma.
- accelereaza prin nelinistea lor descompunerea chimica a sentimentelor
- nepasatori de sudoarea ce curgea siroi de pe fetele noastre, am luptat, neinfranati roboti ai patimei noastre sportive.
- fiecare dintre aceste femei devine o Dalia care rapeste celui inselat secretul sau cel mai omenescm zvarlindu-i unui strain secretul puterii sau slabiciunii sale.
- secretos, ca si cum ar fi ascuns o suta de dolari intr-o scorbura
- tintuit pe crucea necredintei sale, el predica poporului ortodoxia; sustras acestei cauze, el ia asupra-i blestemul indoielii
- vrea sa fie argila din care se va plasmui forma cea noua
- ei culeg vorbele mele ca vrabiile care ciugulesc in balegarul de cal; au pregatit balsamul si tamaia, ca sa conserve mumia mea pentru muzeul umanitatii;
- omul salturilor fulgeratoare ca ale tigrului
- unde sunt anii aceia cumpliti, cand imi era frica de moarte, ca de-o fantoma, si voiam sa ma ascund de ea si sa ma reneg pe mine insumi?
- sntuziasmul lui, explozia simturilor, flacara ce tasneste din nervii incinzi si incordati
- EL ARE ACEA TACUTA TENACITATE CARE AJUNGE MAI DEPARTE DECAT SALTURILE SALBATICE ALE EXTAZULUI
- ei se zbat ca in fundul unei prapastii inflacarate - ci sunt senini, ca invaluiti in lumina albastrie a cerului
- JERTFE IN JURUL CARORA S-AU INCOLACIT SERPII PASIUNILOR
- sub cerul tragic al destinului, uriasii sunt ca niste pitici
- acel Maelstrom al lui Edgar Allan Poe, care smulge si taraste totul cu el, acel "gonfre", abisul lui Pascal, a carui adancime e mai mare decat toate culmile spiritului
- facandu-ne sa privim faptele de parca am contempla un peisagiu sau am cerceta mai indeaproape o planta
- leucemia era copilul orfan al bolilor, abandonata de internistii care,,,
- patrunde mecanismul si misticismul propriei sale naturi sufletesti
- isi povesteste viata fara perdea, ca un batran sfatos care, la crasma, cu pipa in gura, isi incanta auditorul cu cateva intamplari desuchiate sau chiar nerusinate
- din gatlejurile lor se inalta si spumega cu forta elementara a extazului carul cel mare, imnul suferintii si al vietii
- purtat pe aripile sovaitoare ale simturilor sala ratacite
- in urma lor insa continua sa arda pana in departari flacara fatala a dementei religioase
- avand plenitudinea si formele unei opere de arta perfecte, fara ajutorul ordonator al artistului sau al inventatorului
- reuseste cel mai ades demonul razboiului sa sfarame lanturile ratiunii
- el s-a retras prudent, mladiindu-se intr-o parte si in alta, ca o trestie, dar numai pentru a nu se lasa frant si pentru a se ridica apoi din nou
- nu a aratat-o cu trufie, ci a acuns-o sub haina, asa cum procedeaza un hot cu lanterna sa
- toti europenii care i-au urmat, au putut sa-si aprinda luminile lor de la aceasta micuta flacara palpaitoare
- toti se ivesc ca o viermarie din ascunzisurile fiintei lor, ca sa-si caute partea lor in carul cel mare al iubirii
- MEREU APRINDE CARBUNELE ACELA SONOR, PE LIMBA POETILOR o picatura din sangele madriei
- vant atat de glacial adus de la polii universului lor launtric nu poate fi infrant de suflarea caldicica a cuvantului omenesc
- "Puterea" unui profesor nu este in varful pixului cu care pune note in catalog. Însaşi simţirea inimii mele primeşte pulsaţia unui atare model liric.
- o fata luminoasa, asemenea unei paduri, cu mai multe desiruri decat luminisuri, nelasand sa se patrunda vreo privire straina in realitatile ei launtrice
- in curand o sa incep curatenia de iarna. Atat in casa, in suflet, cat și in grupul restrans de oameni pe care ii numesc prieteni. O sa scutur covoarele din casa și o șterg bine ferestrele sufletului meu. O sa inlatur praful uitarii de pe numele din agende și o sa inchid ușa pentru acei oameni care nu și-au facut timp pentru mine, care din programul lor incarcat nu și-au rupt o bucatica de minut pentru a se asigura ca sunt bine și care au venit intotdeauna cu mii de scuze pentru “neputinta” lor. Și o voi inchide și pentru cei care și-au amintit de mine doar atunci cand au avut cate o nevoie.
- ca un lunatic, a calcat cu pasi siguri pe culmile prapastioase ale sentimentelor
- viata s-a degajat atunci din crepusculul constiintei
- Am inceput sa ma transform tot mai mult intr-un ostas al stiintei, aparatorul exaltat al alchimiei, un Merlin obligat sa desluseasca semnificatia luptei dintre bine si rau la care era supusa fiinta umana. O simţire plina de tremurare a inimii m-a cuprins, clatinata şi speriata de o eventuala exigenţa în domeniul creaţiei artistice
- el trudeste necontenit, in Jurnalul sau, brazdand mereu ogorul inepuizabil al gandurilor..
- ca o febra e aceasta asteptare, in constiinta sa inflacarata; ca un tremur imens al intregii sale fiinte e aceasta ascultare a inimii zvacnitoare, adanc cutremurate.
- incununat de parul sau alb, ca de-o aureola, caputl se adanceste in perne
- in ochii lui cenusii, patrunzatori ca otelul Şi observandu-i forma plina de mister, care vorbeşte inimii
- acest spirit cuprins de frenezie sub povara destinului, ASEMENEA LUI HERACLE CARE SMULGE DE PE EL CAMASA LUI NESUS, desprinde - nu din realitatea lumii, ci de pe propria-i piele, in fasii sangerande - jarul mistuitor ce-l invaluie, ca sa ramana gol in fata adevarului din urma, in fata lui insusi.
- Nietzshe insa nu se sustrage niciodata monstruoaselor exigente, de care se simte cuprins CA DE O putere supranaturala si tarat tot mai departe: cu cat ciocanul loveste mai tare, cu atat rasuna mai limpede blocul de bronz al vointei sale. Si pe acesta nicovala inrosita in jarul suferintei se faureste tot mai dur, cu fiecare dubla lovitura, formula ce-i va cuprinde pe urma spiritul ca o platosa de arama
- era amenajata intr-un fel pueril si poetic, ca o imensa catedrala
- Dinu Patriciu a primit un ficat nou. Traian Basescu: „sa-ti fie rușine, Dinu Patriciu!”.
- a azvarlit catusele de la picioare si crede ca a savarsit fapta hotaratoare.
- caci in aceasta casa a constiintei care nu poate sa taca, in care palpaie mereu flacara pasiunii omenesti, niciun secret nu rezista pana la capat.
- sa prinzi omul in plasa unei formule, a unei definitii Inimii mele nu-i lipseşte glasul de a mulţumi naturii pentru o asemenea întalnire cu însaşi transparenţa mea simbolica,
- realismul sau de vizionar si de atotstiutor, care intruneste puterea maritoare a microscopului si strania luciditate a unui somnambul
- iubirea, izvorul primordial al oricarei fiinti, acordul dintre toate antagonismele
- iubirea ii loveste pe oameni ca o bagheta magica aparuta pe neasteptate din norii divinitatii
- ca un pumnal ucigator el ii infige adanc in inima aceasta problema
- asupra oricarei teme de conversatie, pe care o atrage in cele din urma spre ea, ca printr-o vraja, in infinitul ei insondabil
- ca iarba uscata el jinduieste spre oglinda; gandurile se pierd intr-o intunecime tot mai profunda, ca si fluturii in adancul padurii
- privind in el insusi ca intr-o fantana secata crearea povestii pe care o scrii in propriul creier si apoi in propria viata cu sangele ratiunii de a nu fi niciodata prea emotional.
- cu pumnul glacial al unui inchizitor, impinge pe oricine gandeste altfel decat el, spre rugul cel nou, spre ghilotina
- si pielea din ce in ce mai ingalbenita e ca un pergament transparent, acoperit de nenumarate zbarcituri si semne runice
- incordand cu indrazneala arcul urias al existentei sale, batranul isi rememoreaza o intamplare...
- plagiatul se iteste de sub patura ca o femeie usoara cu care ti-ai petrecut noaptea adultera. A fost placut, a fost bine, amandoi v-ati simtit minunat, dar, intr-o zi, tot ti-o va trage. Ca orice curva. A incerca sa minimalizezi grozavia este ca si cum te-ai apara spunand ca ai folosit prezervativul, deci nu e chiar asa de grav. Iar a nega este echivalent cu a incerca sa convingi lumea ca, de fapt, esti impotent, desi ai copii acasa. Mai mult, altcineva ti-ar fi bagat-o in pat, ca sa te compromita, in timp ce tu dormeai.
- geniul vesnic calator a salasluit in Tolstoi CA INTR-UN han cu incaperi joase si intunecoase - a poposit intr-un om cu fizionomia unui rus indaratul careie se putea presupune orice
- privirea aceasta tintuieste pe oricine, CA SUB o lovitura de citit, scanteietoare si tare ca otelul.
- sa faca o miscare, CA SUB o hipnotica incatusare, trebuie sa suporte aceasta privire, s-o lase sa patrunda intr-ansul, curioasa si dureroasa, CA O sonda, pana la fund.
- ca un proiectil, privirea lui strapunge toate cuirasele prefacatoriei, taie ca diamantul toate oglinzile.
- dar ochiul acesta cercetator nu-si pastreaza decat timp de o secunda duritatea sa ascutita, izbitoare.
- ca umbrele norilor peste apa, toate sentimentele, toate nuantele simtirii se reflecta necontenit in aceste pupile magice si fara odihna (ochii)
- ochii sai, segetatori, ca un vultur ce se arunca din inaltimi neinchipuite asupra unui soarece in fuga nebuna, ochii acestia se pot napusti asupra fiecarui amanunt, fiind totodata capabili sa cuprinda intr-o singura privire panoramica toate zarile lumii. Aceste cristale scanteietoare au destula puritate si ardoare ca sa priveasca in extaz spre Dumnezeu..
- fiecare nerv e intins pana la limita extrema a puterii sale de vibratie, FIIND totodata dur si flexibil CA O sabie Toledo. Fiecare simt e ascutit, limpede si ager. Nicaieri nu e o spartura, o lacuna, o crapatura, o lipsa, un defect oarecare in meterezele circulare ale acestei forte vitale si, de aceea nicio boala grava nu izbuteste sa patrunda in corpul acesta solid, ALCATUIT PARCA din blocuri de piatra - rezistenta fizica, de necrezut, a lui Tolstoi, ramane baricadata impotriva oricarei slabiciuni, fortificata impotriva batranetii.
- cu barba biblica, fosnind ca un frunzis in bataia vantului
- Kant, teapan ca o mumie mecanica, se plimba obosit, cu pasi lenti, prin aleile Parisului
- sprancenele se incrunta de parca s-ar pregati sa respinga un atac
- aceasta ardoare e tinuta inchisa vreme de cincizeci de ani; ea ramane impresurata de ziduri, sub bolti de pivnita, zidita de vie, dar nu ingropata.
- orice amintire ramane sub curgerea neincetata a timpului, ca pietrisul ce se vede in fundul unei ape limpezi
- Raspunsul lui Llewelyn veni neasteptat, ca o piatra aruncata cu putere la intamplare:
- Un “imposibil” ferm si foarte raspicat - strecurandu-se prin cele mai intortocheate ganduri, facandu-si loc fortat, pulsand prin venele sale cele mai fragile, atacandu-i necrutator conglomeratia de celule rosii din sange. Dar, cu efect invers.
- aceasta betie a eului il covarseste ca un fel de delir, ca o mare exaltare
- cu un gest extatic, el isi incordeaza pieptul si isi deschide larg bratele, DE PARCA AR PUTEA cuprinde in aerul pur si vibrator nemarginirea care se agita in sufletul sau
- barbatul acesta, MASIV CA UN copac cu crengi mari si bogat infrunzite
- frica, marea frica se aseaza in fiecare noapte langa patul lui - si roade din fructul bucuriei sale de a trai, se stracoara intre filele cartilor sale, maxina si devoreaza gandurile-i negre, putregaite
- Tolstoi nu se infricoseaza de moarte CA UN om care cugeta
- frica lui se descarca asemenea unei explozii de teroare bestiala si de
- Inel cu inel, el faureste lantul analizei psihologice cu care impresoara pe cei ce sunt prizonierii artei sale.
- sa se reverse ca o apa in pacea Domnului
- e mereu agitat, tresare ca sub puterea unor descarcari electrice si curiositatea lui sporeste dela o pagina la alta, tot mai febrila, mai arzatoare, mai nestapanita
- Ca un neintrerupt curent alternativ, rece sau cald, cald sau rece, insa niciodata caldicel, pasiunea romancierului insangereaza viata,
- Numai cuvantul e roua ce face sa rodeasca sufletul lor: ca fantastice eflorescente, ei isi desvalue prin convorbiri lumea lor launtrica, isi arata culorile, polenul fecunditatii lor.
- vad toate lucrurile cu privirea treaza a fotografului, care cumpaneste si aranjeaza.
- sa stergi cu radiera gandurilor triste orice sentiment frumos
- vorbitorul incepe sa se incorporeze prin efluviile cuvantului; dintr’o simpla viziune, el devine, prin fumul de hasis al vorbelor, o imagina reala, o fiinta din carne si oase.
- ochii sai ficsi, ciudati, ne strapung ca ai vechilor icoane inegrite de fum
- in frenetica sa exagerare, ca un posedat de amoc, se napusteste tot inainte, doborand cu pumnalul
- pumnul britanic care prins in stransoarea sa dealurile, incepe sa se desfasoare
- atarna deasupra capetelor eroilor sai primejdii mari ca o bolta inghebata in stanci, gata sa se prabuseasca
- el deschide o prapastie fara fund
- Portretul pe care ceilalti scriitori il obtin prin munca staruitoare, adunand elementele ca intr-un mozaic, delimitandu-l in cadrul sau cum fac pictorii cu ajutorul culorilor si desenului -
- El razbate, ca printr’o vraja, dincolo de aparente, sub invelisul vietii si soarbe de-acolo sucurile dulci, invioratoare.
- cei doi ingeri cu aripi albe - mila si dreptatea - care vegheaza in imparatia acestui scriitor il vor purta in toate dimensiunile umane
- uleiul ranced al compasiunii potoleste orice spirit
- eterna inima de copil a omeniri in mereu noi reverii alinatoare
- Flaubert, de pilda, distileaza in retorta creerului sau doua mii de carti din biblioteca nationala dela Paris
- Supusa si neputincioasa ca o musca
- stau gafaind fata in fata, ca doi luptatori cu bratele moi
- pulsul sau zvacneste sub loviturile indoite ale inimii
- ca un salut al DOmnului soarbe aerul pana in adancul plamanilor, soarbe lumina cu toata aviditatea ochilor sai cenusii
- cu placerea unui gimnast, isi apleaca si isi reinalta bustul pana ce plamanii gem si incheieturile trosnesc
- spiritul lui care patrunde realitatea ca un varf de diamant
- e incarcat cu acelasi explozibil - substanta inflamanta a pasiunii
- va sparge lacatul englez care zavoraste drumul spre Bruxelles
- se opreste si fara voie, se uita in juru-i - de parca ar putea sa-l vada cineva cum scoate dintr-o lada nuvelele la care lucreaza acum in taina
- cu o viguroasa presiune a coapselor, isi impinge valul printre mesteceni; ochiul sau de soim observa cu emotie cum se perinda furnicile de-a lungul cojii, una in urma celeilalte, in sus si in jos, alcatuind niste microscopice siraguri de matanii
- ea atarna de gatul meu ca o piatra de moara, e o povara a constiinte, care ma impinge intr-o viata falsa, mincinoasa.
- lumea lui radioasa, ca un cer ocrotitor, plin de constelatii stralucitoare
- un atlet al vointei, cum e Tolstoi, nu capituleaza pur si simplu in fata neantului - imediat dupa primul soc, el isi vine in fire, isi incordeaza muschii, ca sa franga pe dusmanul ce-a tabarat pe neasteptate asupra lui; el se retrage indaratul filozofiei, ridica puntile citadelei si, cu catapultele luate din arsenalul logicii, improasca prouectilele asupra dusmanului invizibil ca sa-l goneasca de acolo.
- dupa primul atac al acele nevroze a fricii s-a si produs o spartura in meterezele securitatii sale fizice si sufletesti; nu mai lupta decat pe ruinele increderii pe care o avusese altadata in propria sa existenta
- opera aceasta a lui Tolstoi APARE inaintea ochilor nostri BOGATA SI FOSNITOARE CA O PADURE, ca o natura noua, tot atat de adevarata ca si cealalta
- manuscrisele lui, imensele frece ale universului SUNT UN mozaic alcatuit cu arta si cu multa osteneala din nenumarate pietricele, fiecare cu nuanta ei, adica din milioane de observatii, din cele mai mici detalii
- Dar numai aceste doua vapoare, aceste cateva sute de oameni in carcasele lor de lemn, stiu ca fapta a fost savarsita.
- el scoate din arhiva documente nestiute si scrisori particulare, numai ca sa culeaga inca un graunte de realitare. Astfel, an cu an, se aduna micile picaturi de mercur ale zecilor de mii, ale sutelor de mii de observatii marunte, pana cand, cu incetul, ele se unesc de la sine, curg laolalta, alcatuind o forma rotunjita, curata si desavarsita
- aceasta prima versiune tiparita este aruncata din nou in retorta cerebrala, topita inca o data, turnata iarasi intr-o forma.
- urcam pas cu pas muntii calauziti de mana sa de fier, pe marile stanci ale epopeelor sale
- departarile nu se limpezesc decat incetul cu incetul, dar toate acestea se produc inevitabil, cu siguranta unui mecanism de ceasornic - CA ATUNCI CAND rasare soarele dimineata si, din adancul privelistii, razele lui se inalta tot mai sus, raspandind progresiv lumina, palma cu palma, deasupra tuturor lucrurilor.
- plantele si animalele, barbatul si femeia, batranii si tinerii, totul patrunde intr-ansul, E INREGISTRAT DE ORGANELE LUI CA NISTE vibratii senzoriale, cu aceeasi regularitate, cu aceeasi precizie, limpede ca si cristalul, pentru ca sa iasa apoi dintr-ansul, sa se reverse tot atat de ordonat precum a patruns.
- nu-si scoate intampalrile pe care le descrie dintr-un spatiu imaginar, situat deasupra lumii pamantene, CI, CA UN miner indraznet, isi sapa galeriile numai in pamantul comun, in realitatea oamenilor obisnuiti.
- ca sa coboare in galeriile cele mai adanci din imparatiile sale sufletesti, lui ii este de-ajuns un simplu taran, un betivam un caine, o cal, o fiinta oarecare, intr-un cuvant materiale omenesti dintre cele mai comune care-i sunt la indemana si nicidecum suflete pretioase
- a simturilor sale, care vibreaza si radiaza asemenea lumini. Ele FREAMATA necontenit CA NISTE albine care ii aduc polenul observatiei, de culori mereu innoite; pe urma polenul acesta, dospit intr-un fel de pasionata obiectivitate, se preface in mierea fluida si aurie a operei de arta.
- nervii sai, subtili ca niste antene
- acea substanta sensibila pe care chimia misterioasa a acestui artist lipsit de aripi o transforma apoi cu incetul in materie de natura psihica, dupa cum chimistul distileaza cu rabdare substante eterice din plante si flori
- ca si un medic, el incepe mai intai cu un examen general, cu un inventar al tuturor proprietatilor corporale ale fiecarui individ, inainte de a purcede la procesul de distilare epica aplicat intregii lumi cuprinse in romanele sale.
- cat de greu imi este aceasta munca pregatitoare, necesitatea de a ara mai intai campul pe care am de gand sa-l insamantez
- si deoarece acest proces mecanic se repeta, ne putem da seama cate graunte trebuie macinate marunt si combinate din nou in aceasta moara a rabdarii
- cerul acestor suflete e manjit de fumul marilor orase
- boala a fost pentru el o moasa, care l-a ajutat sa nasca pe "omul launtric"
- Dar, ca un adevarat chimist, dansul nu descopera numai valoarea starii sale bolnavicioase, ci si polul opus acesteia: valoarea sanatatii.
- acea vesnica stare de tensiune de la tortura la extaz, cu ajutorul careia omul se poate avanta ca o sageata in nemarginire
- atunci eternitatea ar deveni brusc doar o clipa, iar tu te-ai preschimba intr-o icoana, in religia trecutului si devenirii mele.
- resimt placearea ca un fel de a doua inocenta, mai primejdioasa ca inainte
- imbatat de el insusi agita deasupra sa cuvantul acesta, ca o flamura..
- el desfasoara steagul imens, cu culori arzatoare, al vointei de putere...
- este aceeasi forta care incordeaza arcul ce va slobozi in pieptul sau sageata ucigatoare a constiintei
- filozofia lor se deapana comod, de la sine, oarecum mecanic, ca un fir caer a fost odata descurcat si bine aranjat pe fusul sau
- nu face niciodata impresia unui spirit posedat de ganduri, supt de ele ca de un vampir, a unui cugetator care indura cu nespuse suferinte crancenul imperativ al creatiei si elaborarii ideilor
- X e blestemat, e condamnat sa cugete fara incetare, ca salbaticul vanator din poveste osandit sa vaneze vesnic.
- nu-i mai ramane nimic altceva de vanat decat ceea ce este cu desavarsire raufacator in domeniile cunoasterii, asemenea bautorului patimas care ajunge sa bea la nesfarsit absint si acid curat
- suferinta, cea care scormoneste necontenit, framanta sufletul, patrunde in el ca plugul intr-un ogor - si tocmai aceasta rasturnare a brazdelor afaneaza terenul sufletesc si il face apt pentru noile recolte spirituale
- isi smulg gandurile, inca neexteriozate, din matricea fecunda a senzatiilor
- pravaliti pana in fundul abisului in care se zbate faptura omeneasca
- lumina ce radiaza din opera lui e luata din taramurile cele mai intunecate ale vietii
- cu vointa tenace de a sti acea sacra aureola ce straluceste ca o coroana de martir deasupra lucrurilor ultime ale vietii
- cuvintele se invaluiesc ca niste siraguri de perle mici testamentul incheiat cu sangele maretiei de a fi roman
- trebuie sa aiba efectul unei furtuni care sa dezlantuie odata cu repeziciune intreaga
- temperatura posibilitatilor omenesti
- SA STIMULEZI CIRCULATIA SANGELUI IN CORPUL SOCIAL DIN VREMEA TA
- a impodobit cu florile poeziei
- o muzica ce se revarsa de sus, din cerul limpede, nu dintr-un suflet arzator, apasat, care geme intr-o atmosfera inabusitoare.
- un om bolnav de friguri, cu buzele crapate si arse, nu poate jundui spre putina apa cu mai multa sete decat X, care, in crizele sale din urma, ravneste cu toata fiinta sa spre bautura argintie a muzicii
- ura lui impotriva lui X, care a tulburat puritatea critalina a muzicii cu tot felul de narcotice si excitante, si asa se explica suferintele pe care X le resimte printr-o rana deschisa
- scutura cu grija praful cam gros de pe cunostintele sale vagi si indepartate
- Scotoci cu atentia incordata printre cutele memoriei,
- Supraspecializarea sparge Cunoasterea intr-o mie de domenii si o lasa sa sangereze
- muzica ii este necesara pentru destinderea sa, ca un calmant al framantarilor launtrice, ca un fel de bromura a sufletului.
- ci operele insesi sunt alcatuite ca niste simfonii; ele n-au fost construite dupa planuri calculate de mintea rece si obiectiva a unui arhitect - ci sunt expresia directa a unor inspiratii muzicale.
- izvorul demonic al fiintei sale, cel mai adanc dintre toate, a fost acoperit atata vreme de stancile filologiei, ale eruditiei si indiferentei, el tasneste acum cu atata violenta si razele sala fluide razbat cu atata presiune pana in cele mai indepartate fibre nervoase, pana in ultima intonatie a stilului sau.
- se produce cand crusta filologica, obisctivitatea savanta ce-i impresura viata, se desface, se faramiteaza in cele din urma, cand intregul cosmos e zdruncinat si despicat de zguduiri vulcanice.
- o lumina rosie si cenusie, lumina ratiunii, se intinde peste tot ca o negura; ne poticnim si ne pierdem intr-o proza prolixa, in lungi digresiuni logice si bajbaim penibil pentru a gasi o iesire
- CA TURNATA in bronz, insangerarile acestei pietre de hotar
- si in elementul acesta grandios, framantat ca marea, spiritului lui X se roteste tot mai repede, pana la invartejirile din urma ale scufundarii in abis.
- Marele luptator a aruncat cu atata putere in zidul secolului sau pietrele acestui catapult, le-a izbit cu intreaga vehementa oratorica si morala a constiintei sale dureris de supraincordata, incat si astazi se mai simt repercusiunile cutremurarii in cheresteaua pe jumatate naruita a edificiului
- a sapat cu scrierile sale acele galerii de mina, prin care revolutia Franceza a aruncat mai tarziu in aer toata oranduirea monarhica
- procedeaza brusc, ca un lemnar care doboara copacii, cu intrepriditatea experientelor pericoloase
- legatura nu se poate stabili dintr-o data, intr-un suflet, in mod instantaneu, ca un contact electric.
- Despartirile au ceva din melancolia asfititului,o blanda stralucire care ascunde in ea avertismentul intunericului.
- el ataca in tratatele sale toate chestiunile etern insolubile, suspendate ca niste lanturi de stele in nemarginirea inaccesibila, si le dizolva, le face solubile ca gelatina.
- sa aiba repede o credinta, sa se invaluie cu ea parca ar fi vorba de o simpla manta de blana
- sa renege cele doua milenii de lupta, asa cum ar inchide brusc robinetul de gaz, si sa arunce la gunoi cele mai sacre valori ale noastre
- Insa spiritul nu se lasa niciodata inabusit, luciditatea unui om nu poate fi scazuta in mod aibitrar, ca flacara unei lampi de gaz.
- puterea luminoasa a unui spirit palpaie si mai nelinistita, isi inalta flacara cu atat mai impetuos cu cat se simte mai amenintata in suverana sa datorie de vigilenta luminare
- pasiunea etica poate spori, desigur, in noi elemente bune, morale, gratie unei munci constiente si perseverente - dar ea nu poate inlatura niciodata cu desavarsire liniile fundamentale ale caracterului nostru, nu le poate suprima pur si simplu, ca sa injghebeze din nou fiinta noastra fizica si spirituala, potrivind-o unei alte oranduiri arhitectonice.
- s-a desprins de creatorul ei ca un copil care nu mai e legat de circulatia sanguina a mamei: ea este autonoma, de sine statatoare;
- si fiecare portret anterior este, in felul acesta, cotropit din nou de valurile timpului, care isi urmeaza cursul necontenit
- sa coboram ca printr-un put in germenele demonic al firii omenesti
- crepusculul acela alcatuit din adevar si presimtire, care estompeaza figurile vietii, suplime ale unui Homer
- este zidit in ocna literaturii
- este vesnic frumos dar neted, ca o carte postala ilustrata infatisata ochilor in culori totdeauna calde
- ochiul ratacea fericit din distanta in distanta
- tot trupul ii era zguduit ca de o furtuna launtrica
- parea ca-l ineaca ceva si, intinzandu-mi hartia cu o vibrare nervoasa a intregului trup
- in clipa ca tanarul pleca lanandu-ma singura, mi se paru ca intunericul patrunse in odata pustiu.
- imi povestea toate acestea cu atata naturalete, incat aveam impresia ca-mi reda mai curand un caz de boala, de friguri, decat o astfel de nenorocire
- se baga intr-adevar printre ei in felul unui spion si ii descoase, ca sa afle de la dansii strategia necesara campaniei pe care vrea s-o porneasca pentru credinta in Dumnezeu
- toate acestea erau pentru el tot atat de naturale ca si zapada in toiul iernii, ca si apa pastrat in butoi
- arunca atunci intregii omeniri, ca un strigat de avertizare si ca o noua invatatura, cumplita intrebare ce l-a atacat pe neasteptate
- In curand, deziluzionat, el inchide pentru totdeauna usa inre dansul si invatatura pravoslovita.
- omul acesta fara puteri, natura aceasta prea imbelsugata, care se manifesta numai prin tasniri si revasari, se si simte vesteda, secatuita, ajunsa in pragul mortii, de indata ce e atinsa de prima suflare a toamnei
- luciditatea sa scormonitoare, analitica, nu-si inchide niciodata pleoapele, nici macar in toiul pasiunii
- astfel furia sa autobiografica nu inceteaza niciun moment, dupa cum nu se opreste sangele in vinele sale, zvacnetul inimii in pieptul sau - si dupa cum gandurile nu se potolesc sub fruntea sa
- taraste ghiuleaua cea grea a muncii
- sufletul omenesc se pomeneste si el in momentul primei tranzitii spre batranete, dupa ce abia a depasit zenitul existentei sale, cu un nou vesmant spiritual ocrotitor, cu o invelitoare groasa, defensiva
- nasul lui prea ascutit, cu un varf ca de pana de gasca
- energia ascunsa in bietul trup pe care acest om il poarta cu sine CA PE O cochilie apasatoare si fragila
- ca artistul care urmareste umbrele propriului sau suflet
- in toate romanele sale, scrisorile, nuvelele - in aceasta opera vasta ca o lume, care curge in valuri largi, ca un fluviu - avem o reprezentare exacta a lui
- O mana invizibila ma urmarea peste tot amenintandu-ma cu sabia bine proptita in mijlocul realitatii mele, taindu-mi toate drumurile in intentia de a ma ralia unor convingeri “extremiste”,
- setea de viata zvacneste intr-o singura molecula de timp
- tot ce e adevarat imbraca forme multiple, greu de patruns si susceptibile de numeroase schimbari
- strigatul zguduitor patrunde in maduva oaselor
- e dezonorat, ars cu fierul rosu al hulei burgheze
- si aceasta baie este pentru el un purgatoriu al mandriei sale
- e redus la o simpla zgura fara valoare de aceeasi flacara care-l oteleste pe X, dandu-i forma si stralucire
- pe suprafata comoda a vietii
- ca un simbol magic, destinul ii aminteste necontenit de
- cade in bezna sufleteasca
- si nu i-a mai ramas decat acea cumplita povara de plumb a datoriilor, pe care a purtat-o gemand pe umerii sai largi de hamal
- sa exploateze gandirea ca o afecare oarecare
- cu X apare pentru intaia oara pe marile filozofiei germane pavilionul negru al corsarului si piratului, un om de alt soi, de alta rasa - o filozofie care nu se mai infatiseacas in toga profesorala si stiintifica, cu cu platosa si arme de razboi.
- patrunzand tot mai departe in "Terra ingognita" a cugetarii
- cu falsa onestitate a anumitor cugetatori care, ca si calul cu obraze, nu vad nici la dreapta nici la stanga, si se napustesc in goana nebuna pe o singura cale: aceea a adevarului lor.
- acea virtute burgheza, considerata de obicei, in mod obiectiv, ca un ferment necesar al vietii spirituale.
- ca niste viermi, simturile se tarasc in adancul fapturii sale
- patrunde cu privirea in lumea subterana a sentimentelor, in regiunile intermediare ale sufletului
- gradele de fierbere ale simtirii sunt insuportabile
- nu se tamaduieste in firbra arzatoare a creatiei spirituale
- e acea tensiune concentrata in fulgerul de durere sau voluptate
- patrunzand adanc ca un ac incandescent
- timp de 15 ani, CA UN DEFILEU PRINTRE MUNTII PRAPASTIOSI, aceasta viata a lui X se desfasoara..
- timp de 15 ani, X se ridica din sicriul camerei sale si coboara iar intr-ansa, din suferinta in suferinta, dintr-o moarte in alta moarte, dintr-o inviere in alta inviere
- silindu-l sa zaca zile intregi pe canapeaua sau in pat, de parca ar fi doborat de lovituri de ciocan
- sa sape toate problemele sociale si sa le dezgoleasca pana la radacina
- si pune in mainile europeanului, ca un ciocan sacru, credinta in propria lui putere si libertate
- Mainile sale larg deschise sunt inca tintuite pe crucea dualismului sau, piroanele supliciului mai sunt infipte in trupul sau frant, secatuit — dar el saruta cu umilinta lemnul pe care e martirizata fiinta sa intreaga, si buzele ii sunt pline de blandete cand el reveleaza semenilor sai, fratilor sai, secretul cel mare: „Cred ca, inainte de toate, trebuie sa invatam sa iubim viata".
- otrava aurita (banul)
- e o incaierare, care isi arunca reciproc, intr-un joc nebunesc, mingea cu ghimpi a suferintii
- niciodata nu se intampla a meterezele launtrice ale energiei sale sa fie intr-adevar cucerite
- o boala adevarata nu izbuteste sa patrunda in organismul lui si sa-l cucereasca (cu exceptia, poate, a uneia singure care sapa timp sa douazeci de ani o galerie de mina sub citadela spirtului sau, pana ce ea explodeaza pe neasteptate)
- numai o explozie e in stare sa sfarame granitul unui asemenea creier
- fiecare nerv al simturilor, reprezinta la X un manometru de o extrema precizie, de o delicatete de filigran, care inregistreaza cele mai mici schimbari si tensiuni cu monstruoase dezlantuiri ale excitatiilor dureroase
- omul acesta, care este prin toata fiinta sa un manometru, un termometru, sensibilitatea personificata; intre pulsul sau si presiunea atmosferica, intre nervii sai si gradul de umiditate al sferei pare ca exista niste contacte electrice separate
- acul tremurator al barometrului sau, al nervilor sai care oscileaza asemenea temperaturii capricioase de la inceputul primaverii, nu sta niciodata nemisat.
- caci ori de cate ori se iveste intr-ansul un gand, acesta se dezlantuie ca un fulger prin reteaua de fire strans innodate a nervilor sai
- actul gandirii se implineste la X intr-o cutremurare atat de electrica, intr-un extaz atat de imbietor, incat el are totdeauna asupra corpului efectul unei furtuni
- in aceasta monstruoasa tacere, el tine mereu in maini busola senzatiilor sale si..
- auziram suspinand atat de sambatic si de fioros, asa cum plange numai omul care n-a plans niciodata
- este lesne de inteles ca o astfel de intamplare, CAZUTA CA UN trasnet in mijlocul nostru
- o femeie cinstita sa poata fugi la prima chemare a unui strain, ca un caine care se lasa ademenit de un trecator
- oamenii de succes constientizeaza ca poarta catre succes se clatina pe balamalele opozitiilor
- Iata insa ca un cuvant se inalta din adancimi, pluteste lin in vacarnul infernal, se inalta deasupra lui, ca un porumbel care bate din aripi deasupra marii furtunoase.
- Dostoievski a fost propriul sau martir ; el s’a crucificat: — a tintuit pe cruce stiinta sa, pentru ca ea sa fie o marturie a credintii sale; si-a tintuit trupul, pentru ca el sa zamisleasca prin mijlocirea artei pe omul cel nou; si-a sacrificat originalitatea, individualitatea sa, spre binele colectivitatii.
- si ca urletul prelunga al unei salbaticiuni fugarite, strapunse de sageata, asa rasuna strigatul lui X, care nu are parte de odihna..
- biblie care imbata ca o Buna-Vestire tinerimea credincioasa
- razvratirea sa e repercutata in mii de feluri, sporita si aruncata indarat ca niste valuri asupra propriului sau piept.
- peregrinarile spre crestele inghetate ale gandirii, coboririle sale spre izvoarele cele mai tainuite ale inconstientului, escaladarile sale, asemenea unui somnambul, spre piscurile ametitoare ale cunoasterii de sine.
- Acesta e vartejul launtric care atrage spre el toate ideile lor, fara putinta de scapare; e aschia infipta in carnea lor, care provoaca o inflamatie purulenta si le umple tot sufletul de febra.
- pentru el viata nu este decat o descarcare electrica, scanteia dintre polii contrastului
- in caldura tropicala a pasiunii sale, totul infloreste si da rod
- sunt cutremurati de fiorii apocaliptici - si amandoi inalta aceeasi cruce ruseasca, amandoi il invoca pe Dumnezeu,
- Arcul vesnic incordat al puterii lor isi arunca sagetile spre cer, tintind totdeauna spre stele, totdeauna in directia inaccesibilului a si fiecare e o flacara. Fiecare sageata e inrosita in focul nelinistii. ..
- Unele din aceste romane SUNT O Iliada cu mii de lupte individuale — Iliada unei lumi pamantene, lipsite de zei
- simtamantul acesta este totdeauna varful invizibil al marilor piramide epice cladite de Dostoievski.
- Dumnezeul lui Dostoievski e scanteia care scapara intre polii electrici ai contrastelor elementare; el nu e o fiinta, ci o stare, o tensiune, un proces de combustiune al sentimentului; el e focul, e flacara ce incalzeste toate fiintele, le incinge si le face sa palpaie si ele in extaz. El e biciul ce-i scoate pe oameni din ei insisi, din trupul lor cald si tihnit, ca sa-i goneasca prin nemarginire; el ii ademeneste spre toate excesele cuvantului si ale faptei, ii pravaleste in tufisul arzator al viciilor lor.
- le putea da o forma armonioasa si o imensa energie, ca un sculptor care modeleaza fundatia de baza a oricarei fiinte cu dalta bine ascutita a propriilor ganduri si simtiri,
- analizezle lui psihologice ne fac aceeasi impresie ca, de pilda, un manual de electrotehnica, vechi de treizeci de ani, in care sunt indicate numai primele elemente, dar care nu da inca nici cea mai mica idee despre principiile esentiale.
- Opera de arta a lui Dostoievski e primitiv-pamanteasca si totusi plina de fortele vesniciei; e ca o fiinta prada nervilor ei, patimasa si lucida, mereu agitata si constienta de dualismul firii sale, de antagonismul ei launtric— carne si creer in necontenita fermentatie, dar niciodata metal in fuziune, element pur, topit in cuptoarele creatiei.
- se ivesc pe neasteptate acei curenti de-o uimitoare repeziciune, unde povestirea ampla si inceata se concentreaza si se roteste ca un vartej.
- acolo, in semi-intunericul rembrandian, apar tot felul de umbre
- le cantareste cu balanta moralei
- atitudinea mea fata de prezent e un razboi la cutite
- in limba devenita deodata mobila si tasnitoare, soarele licareste cu mii de scantei diamantine. Totul e scris in limba vantului de dezghet,
- Stilul fermenteaza, fierbe de atatea energii cuprinse intr-ansul; e parca sampanizat cu numeroase perle aforistice, marunte si scanteietoare - si poate totusi sa spumege pe neasteptate, intr-o ritmica revarsare. El are acea lumina aurie si solemna a vinului vechi de Falerne, o magina transparenta pana la fund, o straluminare insorita, fara seaman, in curgerea sa voioasa si sclipitoare.
- ca si Holderlin, care isi muta cu incetul Elada sa spre Asia, adica spre orient, in lumea barbariei - tot astfel pasiunea lui X e incarcata la sfarsit de scanteierile electrice ale unui nou extaz al tropicelor
- Circulatia sangelui, pana atunci lanceda, statuta, e acum tulburata si zorita: pana la extremitatile cele mai adanci ale nervilor, esenta filtrata de lumina, esenta limpede a ideilor se degheata, se pune in miscare - si, in stil, in limba devenita deodata mobila si tasnitoare, soarele licareste cu mii de scantei diamantine.
- e in el un accent de violenta descatusare, de izbucnire a puterilor noi, CA ATUNCI CAND se sparge gheata sub presiunea apelor crescute
- noul Nietzhe nu-si mai incredinteaza gandurile liber plasmuite care isi iau zborul in toiul preumblarilor, ca niste fluturi
- indivizi care — prin excesul propriilor lor puteri — pornesc ca si conquistadorii din tarile natale si indeajuns de cunoscute ale sufletului, pe oceanele intunecate ale Necunoscutului—spre noile zone ale inimii, spre sferele noui ale spiritului.
- putarea creatoare, acest subred edificiu de ruini, nascut din zero, dintr-o idee si o contrazicere, in care toate obsesiile sufletului isi gasesc pedeapsa lor
- aici el calareste pe fiecare parabola, spre adevar
- si amandoua operele sunt pline de istetime, ca niste serpi, in mijlocul fortei lor dezlantuite, aproape bestiale
- E adevarat ca ceea ce straluceste aici e o lumina primejdioasa; ea e claritatea fantastica si maladiva a unui soare de miazanoapte care se inalta, rosu ca focul, deasupra muntilor de gheata.
- apoi e tarat spre prapastie de valurile ritmice si intunecate ale sentimentului
- nimic nu e in stare sa stavileasca torentul acesta extatic ce se napustesc asemenea soimilor din inaltul cerului, si care il impresoara cu fosnete si cilnchete zi si noapte
- In toiul noptii il mai usureaza cloralul, care injghebeaza un somn trudnic, ca un slab acoperis menit sa-l apere de navala viziunilor, torentiale ca ploaia dupa o rupere de nori.
- dar nervii ard ca niste fire incandescente; toata fiinta lui e numai electricitate - e lumina palpaitoare, invapaiata, ca fulgerul
- cuvintele sale rasuna ca niste ciocane izbite in intregul edificiu al lumii
- bunastarea o primejdie, o ispita, indispozitia fiziologica otravita de viermele rozator al constiintei
- aceasta lume bolnava in care ne introduc enagheliile, o lume ca luata dintr-un roman rus..
- acela care predica in munti, ca un Budha pe un taram foarte putin indic
- arunca o privire energica asupra unei lumi limpezite de negurile indoielii
- timiditatea il retine fara crutare in inchisoarea camerei
- asculta spinii cum cresc pe ARCADA EFEMERITatII CLIPEI
- auzim pretutindeni murmurul izvorului ascuns in ultimele profunzimi
- drumurile comode, batatorite, cu parapetele morale si stalpii indicatori ai eticii
- ceea ce va fi pe veci si a fost Alpha si Omega oricarei naturi simple si sanatoase
- se despoaie de tot ca intr-un frenetic exhibitionism
- nu exista in literatura o tesatura atat de fina, desa-varsita ca o panza de paianjen, cum e urzeala de ganduri si plasa sufleteasca a acestor personagii.
- o tainica gestatiune, ca aceea a copilului in sanul mamei, ii face apatici
- asemenea unor fluturi, isi iau sborul spre inaltimi, parasind invelisul in care se tirau pina atunci pe pamant. Crusta care stanjenea avanturile sufletesti e sfaramata si sufletul universal-omenesc se revarsa
- distileaza in retorta creerului sau doua mii de carti din biblioteca nationala dela Paris |
- destinul ridicandu-l, cu brate de foc, in cerul eroilor
- devenise un fel de uzitat in aprecierea cuiva, ca foarfeca pentru taiat panza sau ciocanul pentru batut cuie.
- incapatanat,, ma razvrateam impotriva inimii pe care o simteam totusi vulcanica sub tacerea-i de granit
- citii mai intai, talmacindu-mi singur aceste plasmuiri concise, turnate parca in bronz
- stia sa ascuteasca ironia ca sa usture pana la sange
- se intampla cateodata ca discutia sa inghete intr-un imens bloc de tacere, pe care nimeni dintre noi nu mai indraznea sa-l sparga, si-a carui povara rece continua, ceasuri de-a randul, sa-mi impovareze sufkletul
- privesc cu ocheanul spre marginea padurii, unde asemeni unui nor palid avangarda cavaleriei prusiene incepe sa apara
- In acest ispititor lacas al exercitarii controlului asupra simturilor, laboratorul tainic al invierii naturii omenesti
- mestesugit din otelul cel mai dur al gandirii, sfintit cu focul cel aprig al simtirii, relevant prin continutul sau ridicat de dezvaluiri, strajuit de clasificari, structurari, descrieri si disocieri. O umbrela a abundentei potrivita pentru un
- ce arunca cu forta unui gigant firea omeneasca in vartejul celor mai inflacarate incercari, integrand-o in angrenajul complicat al destinului supus vointei sale inexorabile.
- pana in intunecimile adanci ale spiritului il insoteste muzica, dominand cu demonica ei prezenta viata si moartea lui.
- acestea e cantecul plin de melancolie care rasuna din lumea glaciala a tacerii. Sangele are ca semnificatie ca modalitati sau cai posibile de a realiza unirea cu Dumnezeu.
- caci singuratatea n-a fost oare intotdeauna unicul salas al calatorului, vatra sa rece, acoperisul sau de piatra?
- s-a intins in jurul lui X un gol infricosator, o cumplita tacere dar sangele, elementul comun al stiintei medicale,
- Impreuna sa construim acea “umbrela” a umanitatii si a respectului. acea “umbrela a unicitatii si a protectiei” o umbrela a spaimei
- Gandurile șlefuite cu speranta curata rugina mintii.
- Ca un Luceafar stralucind pe cerul noptii aratandu-mi nordul, idealul maret ma determina sa cizelez asperitatile gandirii mele.
- De aceea, la referendum, il vor elimina fara mila si vor dantui in extaz pe cadavrul lui politic, intocmai ca regicizii de odinioara.
- strigatul acesta acea ceva din groaza si durerea primitiva a unei fiare uriase, ranita de moarte.
- narile palpitau de parca mici valuri s-ar fi ciocnit invizibil, sub piele
- chipul acesta peste care treceau culori si simtiri, schimbandu-se neincetat, intocmai ca lumina si umbra intr-un peisaj
- caderea sa era ASEMANATOARE caderii unei pietre care se rostogoleste in adancime, fara a se mai opri inainte de-a ajunge in prapastie: niciodata nu mai vazusem prin gesturile si atitudinile trupului o expresie mai limpede a oboselii si disperarii
- Mai degraba faci o fapta buna fara o motivatie morala, decat sa nu o faci deloc sau sa faci contrariul ei. in acelasi fel, mai degraba esti un indignat lipsit de solutii, decat un ignorant lipsit de constiinta. Sangele socheaza intotdeauna prin formulari provocatoare si observatii extravagante.
- continua cu vocea neincrezatoare a cuiva care este sigur de un raspuns negativ
- cand cuvantul dragoste avea substanta existentiala hipertensiva,
- timp de o ora, o ora infinit de lunga, in timp ce mii si mii de valuri ale marii nevazute sfasiau timpul
- in cutiuta aceia ingusta a un sicriu, aveam impresia ca ma aflu in tovarasia unui cadavru
- sta ca un inecat care abia ar fi fost scos din apa, cu simturile inca adormite
- nu stiu cata vreme am stat asa, cu membrele reci ca ghiata, asa cum stau probabil mortii in sicriu
- in jurul nostru stralucea peisajul lipsit de farmecul noptii, parca intr-adins spre a oglindi luminarea propriilor noastre simtaminte
- ma gaseam in fata unui obstacol puternic, de care patima mea se izbea neputincioasa
- luminat de aureola mantuirii divine si care acum se consuma din nou in iadul tuturor patimelor
- mainile sale, ridicate intr-unn sfant juramant
- nu eram mai mult de o mica musca pe care o gonesti nepasator, cu un gest usor al mainii
- un somn greu ca plumbul, un somn care iti spune cum trebuie sa fie cand stai mort intr-un sicriu.
- dar chiar si fapta propriu-zisa este astazi acoperita, ascunsa constiintei contemporane, asa cum se intampla totdeauna cu piatra de temelie de sub o cladire gata inaltata.
- este de datoria oricarui intelectual sa largeasca si sa extinda dimensiunile acestora in asa fel incat candva sa cuprinda sa cuprinda deopotriva intreaga umanitate intr-o lumina pura ca lumina cerului
------------specific ...in acea, de acea, cu acea/aceeasi (forta) cu care, propriu, cuprins/insufletit/satisfacut/absorbit de | asemenea omului, caracteristic, in genul, In spiritul, avea aerul unui, in maniera, asa cum numai, in maniera in care, aidoma, de felul celor care, (EX> Ai nevoie de un om politicos care sa stie cum sa discute cu posibilii clienti -> cu politetea omului care sa stie cum sa discute cu posibilii clienti) in felul cum obisnuiesc zeii | "sa capeti acea" | in felul in care | MANAT DE, INSETAT DE, IMPINS DE, SUB IMPULSUL, CUPRINS DE, DOMINAT DE, GOLIT DE, CONSUMATOR DE, ANIMAT DE, INSOTIT DE, lovit de fiorul, cuprins dem INSUFLETIT DE, STAPANIT DE, PREOCUPAT DE, PATRUNS DE vointa, | Izvorata parca dintr-un | "pe care ti-o dau" \ - impregnat de acea indrazneala / dand dovada de acea indrazneala de care / plin de acea indrazneala ce anima un spirit viguros, barbatesc / iradiind de acea indrazneala pe care Dumnezeu o da mucenicilor / Simteam, cu acea intuitie care niciodata nu minte o femeie / revin iarasi cu acea intuitie de care vom dispune si de care este bine sa tinem seama / banuind, CU ACEA intuitie a celui ce se simte privit insistent / dotate cu acea intuitie si clarviziune ce incearca sa depaseasc / capatasem intr-o clipita - cu acea intuitie ce n-are nevoie de justificare / scria cu acea intuitie realista, este antrenata de fiorul, este atins de fiorul, specifica scriitorilor filologi de care se simtea atat de legat / intelesese cu acea intuitie aparte sentimentele sotului / inlocuita cu acea intuitie care nu ne insala niciodata,cu toate ca noi de indoim / strafugerat de acea intuitie.../ tributar unei metafizici intunecate a vointei intr-o imagine foarte pesimista ..s/ invredinicit de / in felul in care.. / specifica / SE IDENTIFICA CU ACEA / SE INTREVEDE SI AICI ACEA /...IN MODUL IN CARE / Daruit cu acea / patruns de / sub incidenta / sub puterea unei / sub indrumarea / sub atingerea / sub stapanirea / sub accentul / sub cupola / sub efectul / sub tutela unei / sub aripa ocrotitoare a / sub haina spectaculoasa a unei / sub forma unei / sub controlul unei / sub presiunea unei / adanc patrunsa de / sub puterea unei / strabatut de / strapunse de / se incredinteze de / se impiedica de / se loveste de / se frang de / sunt strabatute de / masurate de / impulsionat de / cuprins de / condus de / stapanit de / initiat de / imprumuta acea / ascunza in el acea / imboldit de / insufletit de / imita / incurajat de / insotit de / cuprins / tulburat / plin de / incarcata de / secondata de / atins de / stimulat de / acompaniata de / strapunse de / direct legata de / coplesit de / plin de acea / lesne de inteles de / infuzat de / influentat de acel „subiectivism relativ" al medicului legist care coreland gravitatea faptei antisociale cu intensitatea leziunii sa evalueze (NU AM FACUT) / PROPRIU / SPECIFIC / ASEMANATOR / CARE II CARACTERIZEAZA PE / PATRUNSA DE / STARNITA DE / PUTERNIC VIZIBILA LA / IN FELUL UNUI / IN CHIPUL UNUI / Sub imboldul / devorata de / orbit de acea sete de putere / masurata de / se regaseste in / CAPATA ACEA / CUM SUNT CELE PRIVIND / DEMNA DE UN / DIN POSTURA DE / DIN PERSPECTIVA DE / CONCEPUT DUPA MODELUL.. / - marcat de / animat de / caracterizat de / RESIMTIT CA UN FEL DE / IN ACELASI FEL PRECUM / era caracterizata de aceeasi tendinta de acceptare a adevarurilor surprinse de istoricul francez Hippolyte Taine / ASA CUM PROCEDEAZA / S-AR CONSIDERA CAZUT IN / ASA CUM FAC / din perspectiva unui / ASA CUM OBISNUIESC pictorii care / ASA CUM CERE judecata chimistului / asa cum poarta un rege cand / asa cum se intampla atunci cand / CA IN CAZUL ? AsA CUM FACE UN scriitor atunci cand se inspira dintr-un puternic simt al identitatii si il dezvaluie pe ascuns pe tot parcursul romanului / DE TIPUL CELEI / CU ACEEASI PASIUNE CU CARE / iscata parca din / DIN PUNCT DE VEDERE AL / IN ACELASI MOD IN CARE / AVEA SENZATIA CA / asa cum procedeaza un / DEMNA DE UN SOI DE / IN VREME CE / CA SI CAND
- ia infatisarea unei / ia echivalenta unor / ia forma unei / ia chipul unei / ia functia unui / ia valoarea unui / ia raputatia unu / ia stilul unei / in gen de coral
- ticluite / aranjate / intocmite in modul in care
- patruns de / inaripat de
VERB + ATRIBUT/ADJECTIV (DEZLANtUINDU-LE cu acea SATISFACtIE (vezi "satisfacator") perfida a lupului sigur pe el care isi atrage prada intr-un loc dosnic.)
ex. Energia intunecata este O STRANIE FORtA DE PROPULSIE care pare sa fie profund conectata la structura Universului si care face ca galaxiile sa se -> cu acea stranie forta de propulsie...
EX. (vb) + (in felul in care) - ticluite in felul in care artistul sta conectat la elementele gata aranjate de natura
Asa cum viata nu poate exista in afara apei, apa reprezentand pana la 99% din sistemul viu, tot astfel desavarsirea propriului tau stil de leadership nu se poate produce "in sens invers", adica fara implicarea unei terte parti in atingerea scopurilor propuse.
in timpul efortului fizic inima trebuie sa asigure un aport mai mare de sange spre diferitele organe si mai ales spre sistemul muscular. Tot asa si tu, ca sa evoluezi catre un nivel inalt de constientizare a indatoririlor fata de fundamentele propriei credinte si sa asculti strigatul, adesea tacut, care se ridica din inima, trebuie sa adaugi un plus de echilibru sufletesc la nivelul relatiei dintre ceea ce este just - corectitudinea si ceea ce este rational - binele.
Speranta este ca un drum de tara; nu a existat niciodata un drum, dar atunci cand multi oameni merg pe el, drumul intra in existenta.
"cu" * "cu care o",
ex. INVREDNICIT DE acea / PATRUNS DE sentimentul unei recastigari.
E ca atunci cand ...
ex. - in felul de a / pare aidoma cu cel al unui / obsedat de / insufletita / determinata de / dominat de / plin de acea / reprezentat de acea / influentat de acea / directionat de acea / responsabil de acea / investit cu puterea de a / se inarmeaza cu / in modul de a / dotat cu puterea de a / legitimat cu puterea de a / inzestrat cu puterea de a / confectionat in stilul unei | IN FELUL IN CARE (cauti ASA CUM) / CU ACEL GEN DE / ANIMAT DE / ECHIVALEAZA CU / DE FELUL / DE GENUL / DE TIPUL / EGALA CU / DE FORMA / IN MODUL / MANAT DE / IMPULSIONAT DE / ANIMAT DE / IZVORATA DIN / MOTIVAT DE / GHIDAT DE / COMPLETAT DE / PLIN DE / OBSEDAT DE / CONDUS DE / IN GENUL IN MANIERA IN CARE / DOVEDESTE PARTICULARITATEA UNEI /CA IN CAZUL (Priveste in tine insuti, omule de rand, DAR CUM O FACE pictorul, mai din apropiere, apoi din departare, strabatut de suma reflectiilor aparute in campul unei puteri progresive) / impins de / starnit de / POTRIVIT UNUI
ex. trasaturile ei RECUPERARA AUTORITATEA PE CARE O DAU trufia, banii, tineretea, constiinta de a incurca o ierarhie
ex. diversele neconventionalisme sunt cele mai obisnuite expresii ale conformismului care
ex. CU LOGICA ACEEA SPECIALA PE CARE O CONFERA ura, egoismul e murdarita de fluidul cel mai curat: sangele
ex. DAU IMPRESIA UNUI / SPECIFICE / CARACTERISTICE
ex. PRECUM FACE PICTORUL CAND, IN ACELASI FEL CA PICTORUL: ia o bucata de viziune si-o transforma in vis
ex. DEMN DE UN / CA IN CAZUL UNUI
ex. ARE SEMNIFICATIA UNEI (eliberari mute)
ex. se poata trata cu simpatia acordata geniului...
ex. CU O APLECARE SPRE stilul lui Buñuel, respectiv o privire suprarealista asupra lumii
ex. se actualizeaza dupa modelul artistului care
ex. experimentata din prisma unui judecator care
ex. dinspre prezenta unui artist care
ex. din inclinarea de a le privi cu acea putere de vraja a magicianului care controleaza neincrederea spectatorilor
ex. presupune atingerea obiectivelor propuse de un artist al performantei
ex. te avantajeaza DIN PUNCT DE VEDERE AL conformatiei fizice model rochie / REZULTa DIN evolutia pictorului care
ex. cu trimiteri la
ex. improvizatii DE GENUL CELOR FACUTE DE UN ARTIST
ex. TIPICE PENTRU UN artist
ex. Ea pare sa beneficieze de toate atuurile unui actor stapan pe arta teatrului non-verbal. Eu sunt magicianul abil al cuvintelor facute sa rimeze cu glasul unui demiurg care cunoaste limbajul tacerii.
ex. DEMNA DE UN PICTOR CARE | dar ARE CULTURA unor teologie de la universitate...| asista cu respect, CU ACEEASI TOLERANTA A TUTUROR credintelor cu care ei admit falsa credinta
ex. cu perceptia aparentelor vadite de
ex. cand iti analizezi sufletul MERITA SA-TI AMINTESTI IDEEA POTRIVIT CAREIA artistul trebuie sa..
ex. cum ar fi, cum s-ar zice, cum ar spune un artist
ex. a o transfigureze in calmul suprem al artei care...
ex. acea plenitudine PE CARE O DA statornicia unei simtiri.
ex. DACA INCEP SA GANDESC PRECUM UN pictor stie sa faca legaturi cromatice de integrare in context
ex. cu aceeasi forta cu care si-a largit propriile orizonturi.
ex. vorbesc tot atat de ciudat pe cat de ciudat arata un pictor care
ex. poate fi privit in lumina ideii de | poate fi asimilata ca expresie a (vointei)
ex. pot fi formulate in aproximativ aceeasi termeni ai..
ex. AU ASPECTUL UNOR spatii de confluenta a diurnului si nocturnului.
ex. ia forma tangibila visul lui Dumnezeu
ex. inteleasa doar prin gandirea chimistului care reduce toti compusii elementelor la forta atractiei chimice. intr-o actualitate care nu vrea sa devina trecut atunci cand intalneste viitorul
ex. are ceva dintr-un personaj care isi asuma, dincolo de mastile ce ii compun conduita, un destin fictional, o cale printr-un labirint al semnelor ...
ex.il reinterpreteaza in maniera / il atinge in maniera
ex. ca in orice transpunere a unui vis seducator devenit realitate
ex. accede PRIN MIJLOACE ACCEPTATE DE toate
ex. X afirma CU CONVINGEREA OMULUI INTEGRAT PE DEPLIN CONsTIINtEI DE neam
ex. o traiesc cu toata acea mistuire de care orice artist se lasa devorat
ex. IN ACEEASI MASURA IN CARE fantoma nu ii lasa in pace pe printi
ex. se supun aprecierii DUPa ACEEAsI CONSIDERAtIE CA sI CEL CARE in urma absentei barbatilor nu au asteptat inapoierea lor. Totusi, in acest caz fapta are o oarecare ...
ex. poate capata consistenta unei convingeri.
ex. VA FI CaNTaRIT DUPa ACEEAsI LUMINa CA CEL CARE a trait toata viata printre marile privilegii ale E
ex. DUPA CONSTATAREA CA cel care a / DUPA MASURA CELUI CARE... / DUPA INTERPRETAREA PE CARE O DAI celui care
ex. a incantat in aceeasi masura ca filmul..
ex. O tensiune teribila m-a paralizat iN UMBRA GaNDULUI Ca ma voi implica mai mult decat trebuie intr-un joc plin de incertitudini
ex. SUB IMPRESIA ACELEI neasteptate intamplari..
ex. spatiile pe care le numim exterioare TREBUIE CARACTERIZATE CU ACEEASI METODA ADOPTATA pentru spatiile interioare
ex. dupa modelul unei minti care..
ex. ARE FUNCTIONALITATEA UNEI masini..
ex. imi ieseau in drum si inchipuirile de frica, ideile obsesive PE CARE LE TRaIEsTE CINEVA iNTR-O „excursie a groazei“.
ex. avand ceva din caracterul aventurilor intamplatoare ale cavalerilor ratacitori din productiile medievale
ex. - propusa de contemplarea unei arte..
ex. E LA FEL DE GREU CA ATUNCI CAND INCERCI SA
ex. CE SE PUNE IN ROLUL UNUI compozitor
ex. descriere DE TIPUL CELOR PE CARE istoricii le rinduiesc inaintea documentelor istorice din editiile pe care singuri si le intocmesc.
ex. CU TENTa DE ADAPTARE DUPa Jane Austen,
ex. pe care o practici prin felul de a te raporta la un
ex. La randul lor, plasmuirile pe care le impingeam catre perfectiune, DIN SPAtIUL POTRIVIT UNEI picturi futuriste,
ex. PRIN ASOCIATIE CU ROLUL UNUI compozitor...
ex. aproape ca un instantaneu, starneste o impresie spontana
ex. O astfel de conceptie circular a istoriei si a vitii NE DETERMINA SA NU PUTEM VORBI DESPRE CRAII CA DE O CARTE A initierii, ci a reintegrarii, a revenirii in final la conditia initiala inalta , la intoarcerea crailor intr-un exil chinuitor si impus
ex. poate fi TRATAT PRIN PRISMA IMPACTULUI PE CARE IL ARE
ex. poate fi interpretat decit prin perceperea asemanarii intre
ex. iNCaT Sa TE IDENTIFICI CU VALORILE DE CaPaTaI ALE UNUI OM CARE isi regleaza directia dupa felul lucrurilor de a se ancora intr-o alta realitate?
ex. ...DUPA IDEEA CA...
ex. POvestea mea ESTE O EXTENSIE A SENTIMENTELOR TRAITE DE UN artist care
ex. alteori creeaza un spatiu DE DIMENSIUNEA avantului spre inaltimi
ex. urmarind calea originalitatii in exprimare specifica unui artist al..
ex. cum numai un pictor reuseste prin
ex. in aceeasi nota a alteritatii...
ex. ajunge sa capete proportiile unei forme de viziune creatoare
ex. era o viziune care se apropia de cea cuprinsa in cuvintele Sfantului Apostol Pavel
ex. adevarata masura a valorii mele se obtine comparandu-ma doar cu un artist care..
ex. DIN PARTEA UNUI artist putin cunoscut care
ex. eram secondat de emotia adanca a medicului care este obligat sa lupte impotriva mortii
ex. este demn de un
ex. ARE CEVA DIN CROMATICA VANTULUI..
ex. in deplina relatie cu perceptia unui artist seducator ce are o stare inalta de pace interioara si dovedeste o vibratie de inalta traire sufleteasca in procesul de contemplare a unei picturi clasic sa scrie o poveste despre 'destin" cu sangele propriului elan creator.
ex. este investit cu puterea unui magician care / este inzestrat cu puterea unui
ex. pictorul avand parca rolul unui magician care ne surprinde de fiecare data cu bagheta sau pensonul lui magic
ex. sa-l vedem astazi iN POSTURA UNUI magician care
ex. in maniera specifica unui artist
ex. masoara acelaşi aspect al nivelului de saracie sau dezvoltare comu- nitara (corelatia intre DEVSAT şi GRILa e
ex. asigura acelaşi standard al nivelului de trai ca cel raportat la un context anterior mai favorabil
ex. Mentinandu-ne in acelaşi plan al nivelului teoretic / mentine acelasi criteriu de calcul al nivelului artistic pe care
ex. gustul nivelului de ciocolata nu este acelasi cu cel al nivelului de vanilie si nici cu ...
ex. este la fel de intens ca si
ex. tot atat de semnificant si importanmt pentru mine pe cat poate fi un îi aparţinea o urma de sange impregnata în momentul unei forţe a sublimului.
ex. așa cum fusese ea faurita de un artist... perfuzandu-i „sangele” propriului elan reanimator. Metode sangerande
ex. intr-un fel de maniera in care se construiește stilul unui artist
ex. fiind consistent corelate cu perceptia vizuala a unui observator uman care apreciaza și compara astfel de produse tiparite in conditii standard de vizualizare ...
ex. cu acea fascinatie pe care o simti in fata universului... inecata in Sangele, propriului sau, Destin
ex. Idealul pe care liderul il poarta in suflet este acelasi pe care mi l-aș dori atins de un gradinar: sa rezoneze cu puterea spirituala a creatiei realizata din effort si suflet.
ex. poti castiga de unul singur notorietatea DE CARE DISPUNE NUMAI UN artist care stie sa imbine cuvintele ca sa dea viata unei capodopere.
ex. din legatura cu un artist care
ex. Am luat privirea mea, cu aceeasi ususrinta cu care pictorul incearca vopseaua pe hartie inainte s-o aplice pe sevalet
ex. are ceva din aspectul unui trandafir
ex. unele persoane cu o varsta mica au acea maturitate in gandire care te lasa cu gura cascata , pe cand altele la care poate te ...
ex. este tipic pentru estetica unei
ex. sa-ţi exprimi atitudinea faţa de conţinutul realitaţii în care te dezvolţi CU MOTIVAŢIA CARE STA LA BAZA acţiunilor de creaţie
ex. are aceeasi caracteristica a unei tensiuni spre patrunderea in planul constiintei
ex. se considera demna de toata admiratia unei
ex. Stiinta se actualizeaza dupa modelul artistului care şi-a propus sa interpreteze senzaţiile ..
ex. se comporta ca un artist care
ex. avea nuantele si detaliile unei Lada..
ex. a provocat înauntrul lor o traire de natura volitiva PE CARE O ARE CINEVA ÎN PREZENŢA A CEVA SFaNT
ex. privindu-l cu un soi de ura in ochi CUM NUMAI EXEMPLARELE ASTEA POT SA O ARATE
ex. de aparitia senzatiilor de incantare si de multumire sufleteasca, EXACT CA LA VEDEREA UNUI tablou care contureaza o scena splendida din natura.
ex. viitorul tau sunt ca viitorul lui Dora
ex. are asupra mea efectul unui cantec de sirena
ex. cu ambitia legitima a artistului de a extinde asupra lucrului real
ex. asa cum procedeaza pictorii atunci cand
ex. il privea pe Julius cu inefabila blandete a femeii care iubeste
ex. este creat cu meticulozitatea necesară unei opere de artă.
ex. se ridica la înaltimea unei capodopere nepretuite, într-un mod analog stelelor ce se-aprind si stralucesc numai în ceruri.
ex. zambeste exact asa cum ai vrea sa zambeasca un pictor cand..
ex. l-am privit cu acea admiraţie pe care o inspiră cărțile voluminoase celor foarte mulți cari n'aŭ nici chemarea ,
ex. cu incapatanarea specifica copiilor care
ex. nu avea vigoarea patimasa care inflacareaza masele in pietele publice
ex. în proporţiile cuvenite reprezentării ideii de "început fără sfarşit"
ex. o privesc in proportiile cuvenite unei
ex. cu admiratia cu care orice tanar o incearca fata de o femeie frumoasa
ex. in acelasi mod in care chimistul..
ex. cu aceeasi admiratie inflacarata ca a unui pictor care
ex. Sa tratezi stiinta in acelasi fel in care pisica se joaca cu motoceii.
ex. percepute cu profunzimea ceruta de efectul artistic
ex. il recunoaste cu masura ochului care
ex. Sub impulsul privirii care sesizează minunea cu predilecţie acolo unde te-ai aştepta mai puţin
ex. m-am indragostit de o voce, asa cum te-ai indragosti de o femeie si am pentru sufletul exprimat in cantecele dumnezeiesti aceeasi gelozie pe care altii o au pentru un trup?
ex. Activarea acestei lumi se face cam în acelaşi fel cum un privitor evaluează în subconştient valoarea unui tablou în funcţie de impresia pe care o starneşte acel tablou asupra simţurilor sale.
ex. cu elanul unui pictor care / cu emotia unui
ex. il salutase cu respectul acela semiironic si umilinta dispretuitpare a barbatului superior aflat intr-o pozitie inferioara
ex. cu o convingere egale celei cu care X apara specificiul traditiei..
ex. Schimbarea trebuie abordata cu atitudinea unui „scolar”, care vrea sa invete mai ...
ex. actioneaza cu acea amicitie recunoscuta de iubire
ex. fiind înzestraţi cu acea capacitate pictorilor de a realiza o radiografie a esenţialului dinauntrul operei de arta
ex. personajul nou conturat pare sa aiba calitatea unui creator cuprins de beatitudinea Renaşterii...
ex. a raspuns cu aerul omului deranjat de
ex. nu asimilat cu acea eficienţa a trairilor venite la vremea potrivita.
ex. privesc cu ochii unui
ex. proiectate pe un plan pictural, abia dorindu-se a fi surprins cu privirea artistului care
ex. avea genul acela de indrazneala specific americana
ex. avea sa-si pastreze ceva din laudarosenia specifica tuturor amedicanilor.
ex. se plimba cu privirea torturata a unui anchetator care a dat prea multe piste moarte
ex. au avut soarta acelei mumii care, inchisa in cripta,
ex. Am cunoscut o alta frunza, cuprinsa de vraja unui magician, rascolita de cuvintele magice ale unui iluminat, foarte apropiata de evolutia unui suflet aventurat intr-o lume plina de maşti, de dincolo de cuvinte.
ex. se uita cu mirare si cu admiratie CUM OPEREAZA specialistul din strainatat
ex. m-am plimbat facand totul dintr-o asumare a condiţiei celui ce şi-a dedicat existenţa universului numit "Eu însumi".
ex. BENEFICIIND DE ACEA DISCREtIE A privilegiatilor LA FEL DE DULCE CA UN parfum luminos si seducator cu un miros persistent care dureaza.
ex. IN MANIERA UNUI / IN STILUL UNUI
ex. actioneaza cu acea admiraţie care porneşte dintr-un suflet mişcat, şi cu toate ca. bucaţile italieneşti pe care le cantam erau totdeauna aplaudate şi ...
ex. De la înalțimea unei vederi de vedere a unui elicopter,
ex. cam in acelasi timp cand se aduceau caii la Leipzic
ex. Sala rasuna ca un ecou al strigatului scos cu o zi înainte pe campul de lupta de la Valmy
ex. are nostalgia unei forme de expresie artistica care sa conţina semnificaţii spirituale pentru public
-----C3------
ex. eram atras cu o putere irezistibil de tot ce era nobil i vrednic de admirat n beletristic
ex. cu energia unei"
ex. in conformitate cu datoria omului de stiinta care
ex. a spus-o calm, cu glasul linistit al omului cumpanit
ex. avusese asupra ei efectul unei necuviinte
ex. cu aceeaşi discreție cu care a trait un artist
ex. elitele sportive se disting de atletii obisnuiti nu prin capacitatile fizice extraordinare, ci prin rezistenta lor psihica, mai exact prin modul in care stiu sa isi foloseasca mintea in favoarea lor.
ex. mi se pare firesc sa apreciez bucuria momentului și dau o valoare imensa bucuriei pe care numai artistul o simte atunci cand vederea lui incepe sa dea impuls memoriei pe care se intemeiaza
ex. pensula poate sa-mi ofere posibilitaţi infinite de expresie vizuala în acelaşi tipar de transmitere a unei învaţaturi noi,
ex. exact ca la vederea unui
ex. incearca sa citesti tot ce-am scris aici inarmandu-te cu aceeasi pensula cu care artistul picteaza o imagine, creand o imagine.
ex. se gandeste la el ca la o albina care produce miere din nectar
ex. privite cu luciditatea pe care o da retrospecţia
ex. Ca si Case personajul principal al romanului Neuromancer de William Gibson percepea revenirea in realitatea opusa celei virtuale ca pe o cadere adamica iar absenta intimitatii tehnologice produce drama.
ex.cu vanitatea omului neinsemnat care cauta sa exploateze asiduu un marunt succes
ex. tot atat de intens precum creeaza artistul o pictura despre frumuseţea naturii pe o panza atat de gingașa încat aproape c
ex. cu acea pofta nesatioasa a omului care vrea sa aiba totul sa posede totul
ex. vinovatia pe care omul o traieste cu intensitatea pictorului / pe care o simte cu toata puterea constiintei unui artist care
ex. cu acea invidie admirativa pe care o nasc marile descoperiri
ex. in acelasi mod in care
ex. este aceeasi cu stiinta unui creator care
ex. in acceasi masura in care este o arta in lumea “privitului” ce-i pas
ex. intr-un sentiment de respect si admiratie fata de mintea care a infaptuit o astfel de minunatie si de mainile ce au faurit-o
ex. procedeaza in domeniul tehnicii aproape la fel ca in cel al artei / cum procedeaza artistii in domeniul artei
ex. actioneaza cu aceeasi seninatate a unui pictor care.. / cu care un pictor..
ex. ai sa vezi aceeasi mila pe care i-a aratat-o dumnezeu lui mama curge in sangele propriei maretii
ex. cu acea luciditate pe care ti-o poate da numai intersectia dintre utopiile negative halucinogene ale SF-ului anilor '60 cu orele de .
ex. poate fi experimentata in acelasi chip nemijlocit in care experimentezi ceea ce tine de Creatie si Creator.
ex. incearca sa-mi dea o tusa noua, mereu cu insufletirea neasemuita a unui zeu nemuritor,
ex. PRIN ASOCIERE CU sangele propriului sacrificiu sau propriei izbanzi
ex. ca atunci cand trebuie sa-ti arati calitatile artistice in fata cuiva care nu te cunoaste prea bine.
ex. el are intuitia orientalului care..
ex. SE COMPORTA INTR-O MANIERA SIMILARA RATIUNII PRACTICE
ex. pare a fi echivalenta cu distinctia pe care o face atunci cand vorbim despre desteptarea a ceea ce doarme
ex. ocupandu-şi locul in dreapta imaginii unui spadasin care, cu o singura sabie, trebuie sa-şi invinga adversarii fara sa-şi scoata sabia din teaca.
ex. Coroanele artificiale SUNT PREFERATE CELOR naturale frumusetea aproape de perfectiune.
ex. domina in viziunea unui artist care / se regaseste in viziunea unui / se observa in viziunea unui / se manifesta ca in viziunea lui X
ex. se inscrie in viziunea / se incadreaza in viziunea / se reflecta in viziunea / se integreaza in viziunea / se concretizeaza in / se potriveste in viziunea / se identifica in viziunea / asa cum se prezinta in viziunea unui / se fundamenteaza in viziunea
ex. işi incheie monologul printr-o multumire adresata cerului, CU APRECIEREA PE CARE o fiinta frumoasa, atat de naturala şi plina de puritate ca Eva de Chazelay, o poarta exploratorului lumii ei sensibile:
ex. viata mea capata alura unei extinse confesiuni pe care un artist veritabil incearca s-o articuleze cu elaborarea progresiva a unei viziuni despre forta creatoare, ca un fel de proba a sinceritatii fata de idealul ales, al frumusetii, al cinstei fata de ştiintele naturii şi al exigentei fata de ideea de particular, asociata notiunii de portret.
ex. De-ar fi strigat tare: citește din nou, DAR CU ATENȚIA SPIRITULUI CARE ocolește deșertaciunea corpului muritor.
ex. izbeste in oameni cu ecoul unei istorii multiseculare.
ex. Astfel, viata mea capata alura unei extinse confesiuni pe care un artist veritabil incearca s-o articuleze cu elaborarea progresiva a unei viziuni despre forta creatoare,
ex. preia ceva din demersul unui artist de a se
ex. Mi-l intinde cu simpatia pe care o poate avea pentru un ratutit ca mine.
ex. sunt venerate cu cinstirea acordata sfintilor
ex. Traseul emotional A FOST LA FEL DE PUTERNIC CA UN parfum / ATAT DE INNEBUNITOR CA un parfum care dureaza
ex. ca suma valorilor mele se incadrau in pulberea saraca a vanitatii extreme, a fatarniciei si a instinctelor desarte CARE CARACTERIZEAZA un pictor care..
ex. detalii care intr-o eventualitate AR FI FOST DEMNE DE Vogue
ex. Gandirea liderului este gandirea fiintei care isi ofera timp pentru a se echilibra in viata
ex. asa cum sunt ele definite de un artist al culorilor care...
ex. sa fii in valtoarea vietii receptive la sugestiile unui artist care...
ex. Or sa trimita pe cineva cu neurotoxina, DUPa MODELUL iNCERCaRII DE ASASINARE A fostului spion rus Serghei Skripal?
ex. la fel de indepartata ca o actrita care
ex. CAPATA FORMA UNEI...
ex. cu virtuozitatea unui maestru al cuvintelor
ex. si viata o sa-ti raspunda in acelasi mod cand vei dori sa o traiesti cu adevarat
ex. ca intr-un fragment de manuscris timpuriu, cu titlul “Magia unui apus de soare”.
ex. DUPa CUM AR PRETINDE proprietarul unei aspiratii irepresibile catre puritatea si libertatea intelepciunii, un artist al lumii trecatoare
ex. este inserata intr-un fragment clonat de ADN.
ex. poarta amprenta unei
ex. IAU FORMA UNEI
ex. CA IN CAZUL UNEI carti..
ex. PENTRU CARE UN artist si-ar exprima premisezle elementare ale profunzimii in relieful virtual nascut din opotizia forma-fond.
ex. CUM ESTE CAZUL REPREZENTARII UNEI...
ex. in favoarea unui / in viziunea unui
ex. sa traiesti ziua de maine cu increderea așteapta a pictorului care
ex. capata impresia unei / capata consistenta unei / capata caracterul unei / capata proportiile unei calatorii initiatice / capata aspectul unei intercalari / capata forma unei lupte titanice in interesul umanitatii / capata incarcatura unei vieti / capata aspectul unei / capata increderea unei / capata coordonatele unei / capata aerul unei
ex. fiu ARE EMOtIA TENSIONATa A UNEI rupturi cu final tragic
ex. INSCRINDU-SE IN ACEEASI MUNCA A pictorului care / SE REGaSESC iN ACEEAsI OBSESIE A pictorului de a cuprinde nu atit accidentalul si ...
ex. ASA CUM SE INTAMPLA IN CAZUL pictorului care
ex. intruneste calitatile pe care tu ti le doresti la cineva
ex. poate avea ca si corespondent
ex. o sa-ti cada impresiile in fata tabloului CONTURAT DE-O batranete nefericita
ex. ce poate fi trait cu intensitatea unei experiente care te va transforma in primul rand pe tine, ...
ex. suna ca o fagaduiala adusa cerului
ex. coincide cu
ex. Dar cat de departe pot sa ajunga si ce forma pot lua aceste necesitati inevitabile iN SPLENDOAREA visurilor care așteapta sa fie realizate?
ex. se sincronizeaza cu
ex. are farmecul uni labirint care
ex. intocmai unei creatii care
ex. are insemnatatea unui destin care
ex. Privindu-l in bataia picaturilor de ploaie, SIMtINDU-L TRANSFIGURAT iNTR-UN credincios CARE iNALta UN IMN DE SLAVa Dumnezeului atotputernic, CA SUB EFECTUL unei magii petrecute direct in natura, mi-l inchipuiesc pierdut in nemarginirea unei dureri profunde care il nauceste asemeni unui fulger, ca si cand prezenta lui in aceasta lume ar fi trecuta cu vederea. il simt plonjand intr-un trecut sentimental, drum pe care il face Spiritul intr-un spatiu liniar pentru verifica legile universului care guverneaza viata omului, sub inraurirea unui simbol sacru al creatiei, avand farmecul unui cuvant care se repeta obsesiv in templul nemuririi.
ex. se combine ideal cu
ex. se simtea pecetea unei personalitati ce da unei podoabe sau unui amanunt o trasatura inimitabila
ex. se compara cu momentul in care
ex. cu acea delicatete cu care pictorul isi potriveste uleiurile
ex. unei experiente EXTRASA PARCA DINTR-O...
ex. cum ar fi ciudata apropiere de un astru stralucind necontenit prin modificari ale materiei universale
ex. este dominat de acea nota de simplitate cu care
ex. incercam / eram rapus de acelasi sentiment de nostalgie pe care il simtea Tolstoi cand scria in "jurnalul"
ex. care stiu sa atinga gratios fiecare fir de iarba, fiecare ramasita de frunza, CU ACEA DELICATETE CU CARE intinzi cu pensula culoarea pe sevalet
ex. tragicul TRaIEsTE CU PUTEREA DE DINCOLO DE text, regie, interpretare
ex. IN ACELASI FEL CA pictorul care / IN ACELASI RITM CU pictorul care / IN ACEEASI MASURA CA SI pictorul care
ex. SA CAPETE ACEA DEFINIRE SI PERSISTENTA A CARACTERULUI CARE exclude influentele
ex. constituiau transfigurarea realitatii si redarea adevarului tablou personalizat, determinat de o combinatie a mijloacelor artistice
ex. am reusit sa gasesc o cale de a oferi cititorului o experienta SIMILARA CU CEA A doctorului...
ex. redarea adevarului iNTR-UN MOD CAT MAI FIDEL IMPACTULUI PE CARE IL ARE un tablou personalizat, determinat de o combinatie a mijloacelor artistice
ex. CA SI IN CAZUL LUI..
ex. Am trait experienta DE A FI CUPRINS DE CEVA CARE E mai puternic decat mine, ceva pe care oamenii il numesc Dumnezeu.
ex. este disponibil decat in varianta unei
ex. II ESTE SPECIFIC CEEA CE priveste activitatile
ex. un sens care poate fi atribuit omului care
ex. de slaba suflare CE-I ANIMA PE artistii
ex. Ceva caracteristic sensibilitatii metafizice a artistului genial care..
ex. Daca ar trebui sa ma adresez gradinii, AsA CUM M-As ADRESA UNUI pictor care tine universul in mainile sale pline de culoare si energie, maini care cladesc, mangaie, modeleaza si lumineaza, i-as spune doar atat: “Maestre, multumesc pentru Invictus”.
ex. Adevaratul pericol pe care il poti simti, iN CALITATE DE OM dominat de deconspirarea sensului vietii pe pamant, este
ex. se vede in postura unui trandafir
ex. poate fi privita prin ochii unei / poate fi Privita prin prisma dezvoltarii unei
ex. in aceeasi ordine cu / in aceeasi ordine de idei ca si
ex. captand mișcarea tranzitorie de la natura la culturae
ex. ele au consistenta unei lumi a emotiilor,
ex. fiind echivalent cu patrunderea intr-o lume nemarginita a poveștilor
ex. asociat materiei care devine lumina
ex. au splendoarea unor pagini de epopee
ex. un dialog al carui mesaj pare sa corespunda unei
ex. asa cum se prezinta imaginatiei dincolo de
ex. cum li se intampla iubitilor care / cum li se intampla pictorilor atunci cand
ex. are aceleasi caracteristici ca
ex. Ganditi-va la imaginea pe care si-o construieste cu truda un antreprenor folosindu-se de experientele trecute si de cum “se face” care nu ia in considerare
ex. Din acelasi considerent pentru care un artist
ex. cu asumarea a ceea ce afirmam acum,
ex. are aceeaşi dimensiune ca a unui cadru de imagine statica ...
ex. Daca vedeți un om frumos intr-un vis care va vorbește despre putere, CU TOATa APARENȚA PE CARE AR AVEA-O O STEA DACa AR FI observata de la o distanta foarte mica
ex. vorbeşte cu sufletul, cu acel glas al spiritului care nu este auzit decat de spirite
ex. isi gaseste interiorizarea in maniera experientiala a unor concepte
ex. Este destinat femeii frumoase care reuseste sa-si exprime emotiile interioare fara a se expune unui flirt imprudent
ex. este acea impresie de naturalete şi dezinvoltura a gestului care confera ...
ex. are experienta unei vieti petrecute printre opere de arta in magazinul lui
ex. Mi se parea ca asist la punerea in functiune a unui imens mecanism PE CARE L-A CONCEPUT UN matematician iscusit...
ex. are parte de toata atentia, dupa ce a
ex. demna de o epopee
ex. care poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare a unei gradini multicolore de flori. Plina cu trandafiri.
ex. Atunci cand te raportezi la creatie trebuie sa o faci CU GRIJA DE A nu alege lucrurile la intamplare,
ex. concorda cu acea imagine a unui Dzeu bun, drept si
ex. un stil original si cu simtul unui doctrinar autentic
ex. Cred ca in liceu, la ora de chimie, aveam aceeași figura și eram la fel de coerent ca actualul ministru de interne....
ex. cu acel farmec al puterii ascunse care da eleganta unei sinceritati expresive cuceritoare:
ex. are cateva palide asemanari cu artistul
ex. conform careia o / conform unei
ex. din bucuria scrierii unui moment de aleasa importanța duhovniceasca, prin prezența in mijlocul acestora a Preasfințitului Parinte
ex. aşa cum sunt ele privite in oglinda unei ratiuni mai inalte.
ex. avand aceeasi siguranta care este caracteristica unui
ex. se * de uimirea pe care o manifesti in fata
ex. constituind tot atatea calitati specifice pentru stilul unei arte care inseamna atat continuitate cat și evolutie.
ex. MA AFLAM iN ACEEASI SITUATIE iN CARE SE AFLA un artist care
ex. am inteles glasul trandafirului CA FIIND AL UNUI predicator in pustiu
ex. Evident, ma complicam intr-o cautare care parea sa nu-si aiba rostul, ASEMENEA GNOSTICULUI CARE cauta o realitate divina, un regat in aceasta lume,
ex. menirea pe care el şi-o acorda intr-o lume cercetata doar cu ochi de artist
ex. este inzestrat cu/din aceeasi scanteie divina
ex. este cuprins de acea / este dotat cu acea scanteie divina
ex. asa cum procedeaza un pictor cand
ex. un univers, in care se mişca cu disponibilitatea unui inițiat.
ex. capata trasaturile starilor derivate prin care o poarta. evoluți
ex. Un ecou convingator inca imi mai strabate prezenta in mijlocul lumii, aşa cum l-ar strabate pe un om care pana in ultima clipa traieşte cu inima deschisa o experienta consumata in intregul ei.
ex. Suflete surori - doua entitati separate care au iesit din aceeasi scanteie a Suprasufletului.
ex. este deplasat rectiliniu si uniform sub acțiunea unei forte de sugestie si de spirit
ex. Tot ceea ce a surprins-o in momentele de mare insemnatate este creatia unui artist de geniu care
ex. asemenea pictorilor care
ex. ajutandu-ma de acea inclinatie a pictorului de a scoate in evidenta personajul portretizat prin proiectarea lui intr-un fond monocrom uniform
ex. se identifica cu
ex. asta ar face-o (o fapta) orica avocat care se respecta
ex. asupra autenticitatii unei gandiri care se straduieşte sa dezvaluie totul a priori despre lume, despre lucruri, despre realitate.
ex. ajutandu-ma de acea inclinatie a pictorului de a scoate in evidenta personajul portretizat prin proiectarea lui intr-un fond monocrom uniform
ex. se regaseste la un artist al
ex. candoarea aceasta divina este admirabil exprimata pe chipul femeii
ex. avea suspinul adanc, misterios al tacerilor indelungate
ex. isi asuma raspunderea pictorului care duce vopseaua...
ex. loucreaza cu neastapmarul si frenezia celor dintai cuceriri..
ex. isi pregateste cu toata indemanarea si iuteala miscarilor instinctice
ex. este investita cu eleganta unei..
ex. o frumusete puternica barnateasca, avand ceva din privirea misterioasa a unei divinitati budiste
ex. isi cerea in afara proportia de adancime in bataia privirii pe care o arunca artistul asupra lucrurilor
ex. Toate acestea FIIND iNCHINATE pictorului care işi etaleaza umilinta de factura sublima ce se degaja din sinceritatea trairii unei opere de arta originale
ex. in provocarea unei reflectii globale asupra mobilitatii / in ideea unei reflectii asupra destinelor evreilor din timpul razboiului si pina
ex. in felul cum stiau toti la tara sa-si impodobeasca portul
ex. cu duiosia de parinte care isi apara copilul
ex. si-au descris experienta mistica in termeni aproape identici cu cei folositi de fizicienii atomisti in lucrarile lor
ex. ar fi in situatia unui artist care
ex. are parca tremurul imperceptibil al undelor de aer
ex. are frumusețea și sugestivitatea unei metafore / uzand de sugestivitatea unei optici inedite asupra
ex. are valoarea unei experiente de cunoastere
ex. le innobileaza cu migala unui sculptor de suflete.
ex. cu toata nelinistea de care il umple si suferinta pe care i-o da artistu revenirea in memorie a unei imagini
ex. cu o duiosie de parinte care parca isi apara copilul
ex. cu lauda pe care o aduci..
ex. este investita cu forța ca atribut principal al unui dansator care trebuie neaparat sa exprime ceea ce danseaza
ex. Bunatatea si mila acestui suflet de artist au stricat cu groaza si de durere in fiecare trasatura de creion. Ceva din inima ei ranita se simta in fiecare lovitura de pensula.
ex. asa cum se intampla in cazul
ex. De recomandat celor mult-rabdatori, celor cu simtul si rabdarea cuvenita artei experimentale.
ex. in mod similar cu felul in care
ex. Ori de cate ori imi citesc scrierile, cu placerea neasemuita a unui Michelangelo multumit de David,
ex. inconvenient ce se preschimba in satisfactie PENTRU CINEVA CARE..
ex. ia cuvantul prin simtul instinctiv al masurii
ex. avand cunoasterea amanuntita a intregii stiinte
ex. este specific omului care
ex. absoarbe o cantitate apreciabila de spirit din imaginea unei fiinte inzestrate cu o intensitate proustiana a simturilor..
ex. impartaseste ceva din viata pictorului
ex. isi asuma calitatile artistului care..
ex. este demn de un
ex. sunt bucati in plin soare. CA PARCA AU TREMURUL IMPERCEPTIBIL al undelor de aer
ex. in forma pe care o ia un
ex. masurata prin puterea posesiunii unei forte abstracte ce ma depaşeşte printr-o conexiune salvatoare cu ceea ce pare atat de diferit la mine
ex. este tipic unei gandiri care
ex. este aceeasi ca si a comentatorului care trebuie sa o rezolve in plan simbolic
ex. se asociaza cu aceeasi energie vizionara cu care artistul descompune si recompune
ex. am devorat-o cu ochii mari de uimire in fata puterii depline pe care Sorescu o are asupra vorbelor
ex. ca atunci cand deschizi un mare secret din care decurg toate celelalte, facandu-te sa te simti intr-un mediu familiar, plin de armonie, fantezie şi originalitate.
ex. a carui Ego poate fi egalat doar de dimensiunile unei
ex. acel farmec al puterii ascunse CARE DA precizia si eleganta miscarii
ex. cu atata patos se insufleteste cu cat actorul gandeste la
ex. o caracteristica a spiritului de observatie, exact cea de care a dat dovada Newton...poate ca vrea sa zica, "invata sa observi detaliile minore".
ex. un model viu de reusita care sa-i redea figura si atitudinea CERUTA DE UN PICTOR AL carei..
ex. sufletul artistului se vede in maiestria cu care isi ciopleau vonicii ghioasa de lupta
ex. o face sa fie vizibila in cazul unei picturi cu
ex. Pastreaza ceva din alura glamour a unei dive retro, reinventata contemporan!
ex. pare sa reactioneze portivit cu preferintele stilistice ale unui artist
ex. este continuata pe aceeași linie de profunda autenticitate
ex. dispune de eleganța naturala a unei dive si de charm-ul unei opere de arta: este considerata o stea a flotei Costa Cruises
ex. Frumusetea ei parea sa aiba acea calitate a operei de arta care te face sa intelegi ceea ce iti este ambiguu
ex. este evidenta la omul care
ex. Vazute din punct de vedere artistic, privite postfactum, lucrurile acelea toate AU PENTRU NOI CEVA DIN indeplinirea unei scripturi
ex. se identifica cu un
ex. se vede in / el se destainuie in maiestria cu care isi copleau voinicii ghioaga
ex. trebuie abordata cu increderea unui artist in reusita sa
ex. poate fi studiat cu atentia unui artist care
ex. se manifesta ca un erou a lui Kafka
ex. dupa admiratia cu care se uita inteleptii aceia, dupa evlavia cu care ascutlta fiecare vorba
ex. ci cu consideratie fata de frumusetea fiecarui chip in parte.
ex. cu armonia de care da dovada artistul atunci cand
ex. cum se intampla cu exemplarul unei carti care
ex. Avem intelegerea desavarşita a unei carti cand persoana se tripleaza
ex. Iata ca trandafirul meu a crescut, aşa cum creşte in mintea pictorilor tendinta artistica, facatoare de minuni, numita “Metaestetica”, caracterizata prin sensul proportiilor, gustul compozitiilor echilibrate şi stabile.
ex. luandu-si ca model opera unui
ex. Scrisa cu acelasi talent si aceeasi verva care l-au consacrat pe Rushdie, ...
ex. seamana cu atitudinea pisicii cand se joaca cu soarecii
ex. dupa modelul altor asociatii existente in lume.
ex. are frumusetea interioara a revolutionarului autentic
ex. surprins in ipostaza de..
ex. datorita acelei invidii ascuțite pentru talentul şi priceperea de care da dovada un adevarat profesionist intr-un domeniu.
ex. toate le facea cu acel farmec al puterii ascunse care da precizia si eleganta miscarii
ex. o prietena CUM NUMAI natura poate fi omului
ex. Incepeam sa ma gandesc la mine ca la un zeu..
ex. pentru toate acela cazuri in care artistul...
ex. ultima dorinta a trandafirului, MI-O ASUM CA PE O RUGAMINTE ADRESATA unui spirit eclectic, de rara patrundere:
ex. in stilul lui.../ in varianta unei
ex. de care te simti atras cu acea curiozitate de artist menita sa observe in fiecare detaliu o noua reprezentatie a realitatii bazata pe o formula cu extract emotional: „E prea putin din tot ce-ar trebui spus.
ex. i se adreseaza afirmatia / i se cuvine afirmatia lui x / i se potriveste afirmatia lui X
ex. cu asumarea a ceea ce afirmam acum
ex. i se atribuie cuvintele lui
ex. corespunzand unor stadii sau faze ale dezvoltarii 
ex. inscrie-ti creatia intr-un model nou de abordare a notiunii de imagine,
ex. acceptandu-ti existenta din punct de vedere al aprecierii pe care o fiinta rationala o nutreste fata de tot ce-o inconjoara.
ex. se identifica cu / se regaseste in / se recunoaste in cuvintele unui artist
ex. vecina cu
ex. isi primeste rasplata cu aceeasi modena cu care
ex. ca indice temporal al unei carti.
ex. in zona de granita pe care si-o disputa un artist al
ex. concomitent cu..
ex. sa vezi daca o poti controla DIN TOATE UNGHIURILE POSIBILE ALE UNUI savant care incearca sa revolutioneze i
ex. coincide cu
ex. Alchimia inseamna transformare. Si ea SE COMPORTA LA FEL CA electronii: sub forma de unda. O unda care se propaga in directia sensului dorit, afectand, intr-un fel, realitatea.
ex. ii este conferit ceea ce ii apartine lui X.../ ii este propriu ceea spunea X... / ii este harazit ceea ce face un artist / ii este strain ceea ce / i se cuvine ceea ce i se cuvinte unui artist / ii apartine ceea ce
ex. Asta este ecoul a ceea ce spunea și
ex. SUBJUGAT DE povestirea pictorului. CUFUNDATa iN lumina amurgului / - imaginata in postura unui pictor care
ex. sa se ridice LA NIVELUL UNUI Gonzales care evadeaza din
ex. ASA CUM SE INTAMPLA CU/IN CAZUL UNUI
ex. se recunoaste in existenta unui artist...Vei avea cercei de culoarea sangelui.
ex. Mi-am descoperit pasiunea pentru scris iN ACELAsI FEL iN CARE pictorul isi creeaza capodoperele: incercand sa gasesc o cale de a comunica o viziune si de a o impartasi unui public cat mai numeros.
ex. cam IN GENUL jocului acela care te indeamna sa
ex. de felul celei care
ex. intr-o nuantare a pozitiei asumate de un artist
ex. ASA CUM SE INTAMPLA CU...
ex. iN FATA INFLUENTELOR EXERCITATE DE O
ex. DA IMPRESIA UNEI
ex. din acelasi motiv pentru care un artist n-ar accepta sa
ex. o naratiune REALIZATa CU MIJLOACELE scenei.
ex. POtI FI AsEZAT PE COORDONATA UNEI CONCEPtII DESPRE dezvoltarea armonioasa, ce sugereaza, printr-un filtru mistic, profetia LEGATa DE destinul exceptional al unui om de rand motivat de aspiratia spre nemurire.
ex. pe care il poseda numai lucrarea lui Dumnezeu
ex. cuvenite unui artist care
ex. ARE CONSISTENTA realitatii
ex. date cu aerul unei superioritati care aminteste doar de Adrian Nastase
ex. PLASaNDU-TE iN CENTRUL UNEI reflectii mature asupra frumosului, sub solemnitatea unei picturi fine, pline de conceptii artistice, imi inspiri o
ex. imi ispiri o anumita intelepciune DESPRE FELUL CUM Dumnezeu a creat universul, FAPT CE AR TREBUI Sa Ma AJUTE Sa APRECIEZ MAI BINE minunatia creatiei. si, fara seaman, in felul cum stai nemiscat in bataia cate unei pale usoare de vant, SE POATE RECUNOAsTE O PUTERNICa INSPIRAtIE DIN filosofia unui Prospero sau a unui Merlin:
ex. nimeni nu-mi VORBEsTE CA UNUI om inteligent si cult
ex. l-am intrebat CU SINCERITATEA artistului care
ex. isI AsEAZa AMBItIA DE A CUPRINDE LUMEA iNTREAGa PE COORDONATA avantului sufletesc,
ex. isi aseaza propria identitate iN IPOSTAZA COMUNICaRII CU UN scriitor ce construieste imaginea unei realitati mai inalte peste una obisnuita.
ex. ARE CORESPONDENT IN
ex. capata perceptual valoarea de centru al unui univers plin de fantezie si sensibilitate a carui intindere spatiala se situeaza intre “Visul unei nopti de vara” si “Pendulul lui Foucault”.
ex. in favoarea unei spontaneitati / in spiritul unei spontaneitati
ex. GASIND UN CORESPONDENT ARTISTIC IN Faust cel cautator care se
ex. un adevar IN GENUL CELUI EXPRIMAT DE un artist..
ex. ARE FLUENtA UNEI piese muzicale, coerenta unei creatii literare si expresivitatea unei opere plastice
ex. din start idei DE TIPUL CELOR PROMOVATE DE ecumenicul Tony Palmer.
ex. este un limbaj APROPIAT artistului care....
ex. teme trebuie sa explici o revelatie care sa anuleze teoriile clasicilor, CU ACEEASI VERVA CU CARE UN excelent anatomist explica resorturile corpului omenesc din propria experienta.
ex. situatii sau imprejurari CE PAR DEOSEBITE MAI ALES IN SINCERITATEA CU CARE
ex. CAPaTa PROPRIETatILE UNUI Tablou care prezinta locul permanent de intalnire a spiritului cu materialul,
ex. ISI GASESTE CORESPONDENT IN / isi gaseste echivalentul corespunzator in
ex. abordate de trairile cele mai / dobandite cu acea placere de a sti ceva mai mult decat / savurate cu acea placere cu care
ex. poti surprinde o imagine a lumii ASA CUM II APARE CUIVA CARE s-a eliberat de sclavia Eului sau
ex. CUM ESTE CAZUL utilizarii
ex, Crezul unul adevarat "Uomo Universale", iN LINIA DIRECTa A LUI PICO DELLA MIRANDOLA AL RENAsTERII sau a lui Rabelais cu faimoasa sa constatare cum ca "stiinta fara constiinta nu este decat ruina sufletului".
ex. CU ACEA iNCREDERE MIsCaTOARE A copiilor care pot fi inselati intotdeauna fara sa se descurajeze niciodata, Cosette isi pusese si ea papucul in vatra.
ex. va fi alcatuit, la urma urmelor, DINTR-O RESPECTUOASA ADMIRATIE FATA DE TOT CE E fragil, amenintat, unic, fata de tot ce priveste viata in cosmos, floarea in gradina, surasul intr-o viata de om."
ex. viziunea lui despre viata A CAPATAT NUANTA UNUI curcubeu.. / A CaPaTAT ASPECTUL UNUI / A CAPATAT FORMA UNUI / a capatat dimensiunile unui / a capatat valentele unui / a capatat imaginea unui / a capatat caracterul unui / a capatat valoarea unui / a capatat aura unui
ex. SE IDENTIFICA CU O IMAGINE CARE...
ex. il trateaza/priveste cu acelasi interes cu care
ex. intr-o atmosfera a interioritatii APaRATE PRIN FORtA CARE ASIGURa ordinea cosmica impreuna cu tot ce presupune viata pe pamant.
ex. asumarea unei diversitati SIMILARE PRACTICII JOCULUI DE
ex. redarea adevarului iNTR-UN MOD CaT MAI FIDEL IMPACTULUI PE CARE iL ARE UN tablou personalizat, determinat de o combinatie a mijloacelor artistice
ex. DE CARE DISPUN artistii. coagulate in jurul unor asociatii profesionale de ...
ex. SE COMPORTA CA UN instantaneu / ESTE PREZENTAT CA UN instantaneu / A FOST CONSTRUIT CA UN “instantaneu sonic” a
ex. este specifica unei
ex. prin in contemplatia PE CARE O INCEARCA SPIRITUL / PE CARE O INCUNUNEAZA SPIRITUL
ex. PRECUM
ex. asemenea articole INDISPENSABILE UNUI artist plastic,
ex. il cunosti de la INALTIMEA EXPRESIEI sale de
ex. spuse Monte Cristo CU SOLEMNITATEA CARE uneori il facea atat de mare si de convingator pe un artist al
ex. cand creatia ESTE IMBRACATA CU SLAVA unui preot budist
ex. ITI POATE OFERI ACEEASI SATISFACTIE CA ACEEA DE A aduce pe lume un "om nou", de a-i fi alaturi non-stop pentru a-l modela si a-l pregati sa dea piept cu viata.
ex. aveam nelinistea cenusaresei care si-a pierdut pantoful | vorbesc despre mine cu detasarea pe care mi-o dau anii ce au trecut de atunci
ex. este strapunsa de un fel de lasitate
ex. indarjit DE CAPRICIILE UNEI femei.
ex. SaI DEA sI IMPORTANtA CUVENITa UNEI slugi care traieste in apropierea stapinului
ex. este in mare masura identica
ex. CA IN CAZUL PICTORULUI CARE VREA SA...
ex. CUM I SE iNTaMPLa CAND VREA SA
ex. se construieste dupa infatisarea unui
ex. STIMUAL DE acea preferinta a pictorilor pentru frumos care ridicand culoarea la rangul de "substanta morala"
ex. o mica victorie IN STILUL "Last man standing".
ex. intr-o asemanare cu linia curba a visului care limiteaza la abstract
ex. orice arie a vietii IMPARTASESTE CEVA DIN interiorul unei enigme
ex. este intr-un anume fel una cu Adevarul etern al lui Dumnezeu
ex. ASA CUM O SUGEREAZA ACEL
ex. sunt expuse in chipul cel mai potrivit al unei
ex. de tipul experientei picturale a pictorului..
ex. Judecatii mele de acum iI LIPSEsTE CaNTaRIREA EXACTa A trecutului,
ex. asa cum se poate exprima intr-un context de tipul "If I'm lost in a book, don't come and find me"
ex. starea sufleteasca, care trebuie sa fie una de cutremur inaintea lui Dumnezeu, avand legea Dumnezeiasca in fata ochilor in ...
ex. Trebuie sa ai priceperea realitatii cautate pentru a construi un model in masura sa puna in evidenta mecanismele masurarii si deciziei prin costuri
ex. va fi dominat de aceeasi tendinta de crestere a artistului..
ex. PROPUS DE ACEA constiinta care..
ex.Sufletul imi pare a fi stapanit DE ACELAsI SENTIMENT AL predestinarii pe care il experimenteaza eroul lui Mika Waltari:
ex. ma simt uneori ca o mare din care nu am inteles decat un val CA ATUNCI CAND artistul se desprinde de evenimentele realitatii
ex. acea tacere deplina SPECIFICa oamenilor patrunsi de o admiratie netarmurita fata de inedit
ex. prin ele insele o fervoare autentica IZVORaTa DIN CONVINGERILE UNUI estetician care poate șterge pentru totdeauna toate semnele pe care le-a lasat timpul
ex. trebuie sa vadeasca acelasi sentimente ca
ex. ARE CEVA DIN confuzia si cruzimea cosmogonilor barbare...
ex. este facuta in termenii unei
ex. aratata in felul.. / in modul unei
ex. Destinul meu PARE A FI CUPRINS DE ACELASI SENTIMENT PE CARE IL EXPERIMENTEAZA eroul lui Mika Waltari:
ex. iNDEPLINITa CA O CONDItIE A rigorii de apreciere a artei prin crearea impresiei unei legaturi
ex. Trebuie sa te privesti pe tine din perspectiva corespunzatoare a unui artist..
ex. o arhitectura extrem de complexa care LE PERMITE SA INDEPLINEASCA ROLUL UNOR "baterii solare miniaturizate
ex. Cand ne gandim la arabesc AVEM IN MINTE O miscare ce se repeta la nesfarsit intr-o abundenta de curbe liniare.
ex. destinul meu POATE FI CUPRINS iN FELUL DE REFLECTARE A
ex. . Cine se incumeta sa ma inteleaga, acolo unde plasmuirile se perinda una dupa alta, TREBUIE Sa VaDEASCa ACELAȘI atașament pentru intrebuintarea culorii intr-un spatiu numit "Singularitate"
ex. EVOLUEAZA PARALEL CU
ex. este arealul natural CE PARE A FI TRECUT PRIN pensulele unui pictor impresionist desavarsit
ex. vazute prin ochii unui pictor / vazut prin filtrul unui pictor / delirul redat prin panza unui pictor aiurit;
ex acea experienta asociata unei arte..
ex. o realitate TRaITa CU ATENtIE ȘI REDATa PRIVITORULUI PRIN ochiul și sufletul si arta unui artist meditativ.
ex. ca un fel de legatura stransa intre ARTA actorului care
ex. O grupare de sunete ARE CEL PUtIN UN iNtELES PENTRU MINE, CA sI PENTRU Jorge Luis Borges: "Gloria sa fie cu Cel care nu moare !"
ex. poate imprumuta caracteristicile contradictorii, paradoxale ale unei critici..
ex. transpuse intr-o suma de cuvinte imbracate cu emotiile AFERENTE UNEI experiente de sinceritate.
ex. se constituie intr-o inteligenta DEMNA DE UN
ex. O grupare de sunete are cel putin un inteles pentru mine, CA sI PENTRU Jorge Luis Borges: "Gloria sa fie cu Cel care nu moare !"
ex. INDIVIDUALIZANDU-MA PRIN curajul pictorului de a evita ceea ce place prea mult / AJUTANDU-MA DE curajul pictorului de a..
ex. cu ajutorul caruia SA TRECETI DINCOLO DE „curajul de a nu avea curaj
ex. CONCEPUT CA O
ex. intr-o fagaduiala adusa impliniri rostului esential pe care-l au talentul, judecata de valoare
ex. poate sa refuze deschiderea unui orizont mai larg CE iMBRaCA FORMA UNEI lumi in adaos
ex. Raportul dintre “ceea ce se vede” si “ceea ce nu se vede” FIIND ASEMaNaTOR ACELUIA DINTRE “gol” si “plin”
ex. IN ACEEASI MASURA IN CARE este stiinta / in aceeasi masura cu care artistul isi revede cu multa atentia tabloul inainte de a-l transpune pe panza,
ex. capata proprietatile unui / capata dimensiunile unui / capata semnificatia unui ordin / capata astfel forma unui / capata consistenta unui / capata accentele unui / capata intr-adevar stralucirea unui
ex este identica cu cea a unei creatii
ex. Mintea care exista in fiecare individ A FOST CREATA DUPA ASEMANAREA CU ACEA unica ratiune care exista in univers ca model prim al lui.
ex. facand trimitere la
ex. Interpretarea pe care o conferi personalitatii tale DIN PERSPECTIVA UNUI artist
ex. condus de acea sete netarmurita de a prinde intre vertebrele mintii inefabilul CE NUMAI GENIUL iL POATE degaja
ex. la indemnul misterios al inimii care nu suporta despartirile
ex se comprima in trairile unui artist care...
ex. o realitate CARE SE IMPUNE INTR-O BUNA ZI CU FORTA UNEI revelatii
ex. Am incecrat sa chibzuiesc lucrurile, ASA CUM AR FACE-O un artist...
ex. Cand ajungi sa citesti ce-i trece prin cap lui Cortazar, te intrebi daca nu cumva face parte dintr-o casta speciala, a privilegiatilor carora li se permite orice in relatie cu limitele unei realitati intelese ca verosimil si coerent.
ex. AVEAM CEVA DIN \ MA DEFINESTE CEVA DIN maretia cu care pictorul
ex. tema ei este efectul pe care nemurirea l-ar avea asupra oamenilor
ex. asa cum fac pictorii cand / asa cum recunosti o armonie ori un glas
ex. dar intr-o maniera plina de vanitate, care le preschimba in atribut ale unui actor..
ex. INTOCMAI CUM primea pictorul si realitatea
ex. si O FACE CU ACEA Desprindere a pictorului de model pe care Michelangelo i-o propunea drept metoda prietenului sau Daniele da Volterra,
ex. succesul sau AVEA O MOTIVATIE COMUNA CU cea a filmelor lui...
ex. intr-un mod in care il avantajeaza pe artist
ex. - asa cum se intampla intotdeauna in cazul unui
ex. PRIN COMPARATIE CU
ex. provin dintr-o cunoastere superficiala a facilitatilor PE CARE LE OFERa artistii
ex. memoria isi recapata sensul pe care numai inteligenta i-o poate da
ex. pe care o urmeaza acea gandire fixata pe
ex. apartine aceleiasi serii de creatii expresive pe care le insereaza X in
ex. cei care se bucura de libertate o gasesc la fel de normala ca si aerul pe care-l respira pictorii...
ex. DE GENUL CELOR IN CARE
ex. cel putin IN SENSUL PE CARE E OBISNUIT SA I-O DEA artistul operei sale
ex. are ca prijej acea regasire a omului, PE CARE O INTALNIM SI IN OPERA LUI Borhes / IN CAZUL artistului care.
ex si disparu, SMULS PARCA DIN ACEEASI GROAZA CARE-L ADUSESE PE eroul lui X la nu gest de disperare: cand afla ca
ex se gandi ca datoria lui ERA ACEEASI CA A UNUI pictor, sa convinga moartea sclavului sa nu se intample
ex. sa-ti reperezi bagajul DE LA DISTANTA DE LA CARE un pictor isi priveste opera..mai intai din apropiere, apoi din departare
ex. MULT MAI ADaNC DECaT totalitatea infinita PE CARE O EXPRIMa parcursul simbolic al unei calatorii fara plan ce scoate in evidenta
ex. SUB FORMA TRAIRILOR INCERCATE de un artist
ex. conceput sub forma unui
ex. SE POATE EXPRIMA iN TERMENII faptelor bune, amabilitatii si ai unei slujiri lipsite de egoism – lucruri care nu ...
ex. a fost investit cu puterea unui judecator...
ex. Ajunsesem sa ma raportez la niste concepte care iMI ERAU LA FEL DE STRaINE PE CaT PUTEAU FI protonii pentru Tolstoi
ex. in concordanta cu aptitudinile generale si speciale de care dispune un artist..
ex. patruns de o energie CARE TINDE Sa APARa CA forma de remodelare a trecutului,
ex eu insumi EXISTaND CA fiinta deschisa unui orizont aproape infinit de posibilitati
ex. legat de povestea unui pictor..
ex. concluzie care nu conteneste sa-ti izbeasca in minte o REALITATE la zi CARE POATE FI CONSIDERATa COMPLETAREA UNUI tablou
ex. un impact – DE TIPUL CELOR CARE schimba vieti
ex. CU NEPUTINTA CARE TE INCEARCA CAND CONSTANTI CA viata nu este tocmai cea pe care ti-o imaginai, cea la care sperai?
ex. punand intrebari spectatorilor iNTR-UN MOD IN CARE Sa le faciliteze invatarea si experimentarea.
ex. are un parcurs artistic ASEMaNaTOR CU CEL AL LUI Jamel Debbouze1
ex. Maestrul ma privea cu mult drag, ASA CUM PICTORUL PRIVESTE UN TABLOU: prin ochiul practic al evolutiei unui personaj dintr-un roman psihologic studiat, deopotriva ravasitor si captivant.
ex. Daca destinul concret al omului este asumarea lui creatoare, atunci formula autenticitatii mele REZIDa DIN ATITUDINEA ANGAJATa A UNUI ARTIST DE A interpreta realitatea prin intensitatea trairilor sale,
ex. formula autenticitatii mele REZIDa DIN ATITUDINEA ANGAJATa A UNUI artist de a interpreta realitatea prin intensitatea trairilor sale
ex. ERA iNZESTRAT CU ACEA imaginatie originala in masura sa nascoceasca cele mai intense efecte
ex. maestrul LUa CUVaNTUL CU ACEEAsI buna credinta cu care imi vorbise de nenumarate ori despre tablourile sale:
ex. intr-o traire noua DUPa iNDEMNURILE sI iNVataTURA artistului care isi consacra si defineste opera, aproape in totalitate, tematicii unei realitati imposibil de ignorat.
ex. seaman izbitor de bine cu cea a /cu cele ale
ex. Gandurile cele mai puternice in replici, in ordinea relevantei si a calitatii PE CARE O PROMOVEAZa acceptarea unei situatii fara cunoasterea detaliilor ascunse
ex. generat de conditia speciala a artistului care
ex. se prezenta intregii lumi sub o identitate nascuta dupa propriul chip, DAR INVESTITA CU puterea unui Dumnezeu care creeaza din nimic și care se reveleaza in creaturile Sale
ex. IN MANIERA UNUI
ex. in acelasi fel in care
ex. Prefer sa privesc totul cu o distantare PE CARE As VREA-O antropologica
ex. poate fi de asemenea efectuata din punctul de vedere al pictorului care..
ex. SE INTAMPLA EXACT CA ATUNCI CAND
ex. Herr Schindler TREBUIA PRIVIT CU ACEEAsI MILa CU CARE iNCONJURI UN print transformat in broscuta.
ex. era o expresie a setei de cunoastere, ACEEASI PE CARE O EXPERIMENTEAZA UN artist in cautarea unei impresii individualizate asupra legaturii dintre model si atitudine, dintre omenesc si valoarea artistica.
ex. CA FIIND UN teritoriu al individualismului
ex. TRaDEAZa CEVA DIN CONsTIINtA UNUI OM CARE isi creeaza tiparele de scop din revelarea unor conexiuni la distanta cu lumile posibile ale teoriilor artei in conceptia referentialitatii imaginii vizuale care implica asemanarea cu modelul unor personaje sau evenimente ce au schimbat crucial istoria.
ex. se afla intr-un raport de proportionalitate directa
ex. Cozmin Movila se arata adeptul expresiei controlate, optind pentru o cromatica discreta, in dominante surdinizate si-o compunere vizind sintetismul bidimensionalitatii PE FILIERA Morandi-Ciucurencu.
ex. prin simpla reproducere mecanica a trasaturilor cuiva etern
ex. de fiecare data CONFORM STILULUI sI ABORDaRII unui artist care se pune in slujba artei numita subtil: renaștere in nemurire.
ex. o cromatica a ideii ce rezoneaza cu Jeno Bratos, Felix
ex. au un corespondent in
ex. in contextual in care aceasta ar fi fost folosita ca model, pentru realizarea unor opere artistice
ex. care invinge timpul prin multiplele unghiuri in care poate fi cercetat argumentul culorii vibrante si a optiunilor nelimitate de asortare in contextul completarii unui tablou de mare rafinament, intr-o dementa a deziluziei numita "Setea de infinit
ex. Aceste reflectii, FORMULATE IN STILUL UNUI artist..
ex. am reusit sa-mi duc creatia LA NIVEL DE CONFRUNTARE CU DESTINUL UNOR eroi uitati de mult,
ex. are ca rima / rimeaza cu
ex. de fiecare data conform stilului si abordarii unui artist care se pune in slujba nemuririi
ex. cu caracter general a unor adevaruri
ex. in mod original, am scris mii de pagini ca sa inteleg viata DIN PERSPECTIVA creatorului care incearca sa modeleze o noua realitate
ex. Frumusetea rezida din acea discretie a imaginii pe care lumea o formeaza intr-un univers infinit ..
ex. pot ramane cu satisfactia unei creatii care a dat valori arhitecturale intrate deja in istorie
ex. este sinonim cu / este echivalent cu
ex. care implica asemanarea cu
ex. aceeasi inzestrare cu care este harazita fiinta divina intr-o reprezentare a lui Dumnezeu uitandu-se in oglinda.
ex. lucru care A FOST iNSOtIT DE O SENZAtIE DE GENUL ACELEIA PE CARE O ARE O persoana care sare in apa rece ca gheata.
ex. a identitatii PE CARE TI-O DA recunoasterea artistica...
ex. iN FAtA ACELOR CONsTIINtE CREATOARE CE isI FAC UN DESTIN DIN iNtELEGEREA RESPONSABILa A FAPTULUI Ca acest spatiu trebuie decolonizat
ex. in viziunea unei / in traiectoria unei / in perspectiva unei / in constituirea unei / in afara unei
ex. Lumea pe care ti-o regasesti in spatiul interior al artistului este viziunea pe care el trebuie s-o gaseasca in complexitatea modelului ce-l transpune pe panza.
ex. Adulta tvetaeva ARE CANDOAREA DE A privi lumea dimprejur cu ochii de atunci
ex. Cu sacrificiile, temerile, eforturile, placerea, zåmbetul si bucuria CU CARE O ASEMENEA femeie realizeaza in jurul barbatului ei un cocon pentru ca el sa-si duca viata profesionala la cele mai inalte standarde.
ex. pasesc in universul tematic al literaturii finlandeze, in care Mika Waltari ar avea un cuvant greu de spus:
ex. Orice NIMIC se poate transforma intr-o CAPODOPERa doar cu ajutorul scrisului, iN ACEEAsI MaSURa CUM figura centrala a unui tablou intregeste si intareste emotia pe care o produce imaginea in ansamblul ei.
ex. in care unicul mijlocitor inaintea lui Dumnezeu este esenta cuvantului SCRIS CU PUTEREA CU CARE simbolul ii daruieste viata vesnica
ex. INCAT AI IMPRESIA CA AI DE-A FACE CU
ex. Ganditi-va la mine ASA CUM ESTE POSIBIL SA-L PRIVITI PE Paracelsus, care a scris foarte mult despre tainele Cabalei
ex. IN VARIANTA omului bogat care
ex. acest episod VA FI TRATAT iN ACELAsI FEL iN CARE LUCREAZa UN compozitor la o fuga pe pentru voci.
ex. parea cu-l asculta CU TOATA DUIOSENIA PE CARE I-O INGADUISE neclintirea sa
ex. un curaj al gestului DUPa CE dansezi pe care nu il ai atunci cand dansezi
ex. dar insufletit de acea impacare de sine pe care Dumnezeu o prilejuieste celor carora le-a pus acest indemn pe inima:
ex. Cand te trezesti sedus de bogatii imense TE GaNDEȘTI LA UN Aladin si lampa fermecata, sau la șeicul unei preaputernice semintii de arabi, cu totul diferit de poveștile originale.
ex. Daca voiam sa fiu pregatit de o situatie a fiintei AsA CUM O iNREGISTREAZa conștiinta
ex. INItIATICE iNTR-UN imaginar al ascensiunii și unul al coborarii, SINONIM UNUI drum spre marginile orizontului inconjurat de o prapastie fara sfarșit
ex. al carui titlu ESTE LA FEL CU CEL AL celebrei sale melodii “Sa mori de dragoste ranita”
ex. DESCHISa LA puterea unui artist de a domina omul
ex. MI SE DESCHIDEA iNAINTE CU UN ANUMIT MAGNETISM FAta DE intreaga poveste a unei vieti pline de sens pe care el te invita s-o descoperi
ex. cerceteaza CU ATENTIA AMANUNTITA CU CARE leoaica isi priveste puiul strain...
ex. Locul meu in lume era același ca al unui artist in spatiul imaginatiei: trebuia sa revelez totodata geometria secreta a formei și a fondului, a umbrei și a luminii, dar cu riscul de a ma pierde in imbratisarea unei povești de viata neverosimile.
ex. recunostinta" care la un moment dat se va transforma intr-o nesiguranta CE SE VA DOVEDI LA FEL DE BENEFIC PENTRU spiritul tau CUM A FOST calaria
ex. procedeaza intocmai precum in
ex. TRATaNDU-LE CU ACEA meticulozitate obsesiva iNTaLNITa NUMAI LA cei nascuti cu predispozitie pentru arta si livresc,
ex. Trecutul ii reveni in minte, CA UNUL DINTRE valurile a caror manie face sa se inalte mai multa spuma decat celelalte valuri.
ex. pe cand Neptun are idealuri DE TIPUL VISELOR CARE desi par sa reflecte o realitate, sunt totusi intr-o alta dimensiune.
ex. Asa dupa cum creatia reprezinta o desfasurare grandioasa de la un "inceput" la o finalitate a ei - prin facerea omului, dupa care "Dumnezeu s-a odihnit", si omul va urma acelasi ritm de viata intre inceputul lucrului sau si sfirsit, implinirea lui, care-i aduce bucurie, odihna.
ex. are toate aparentele unei incursiuni in
ex. se vedea in ipostaza unui pictor..
ex. Prin urmare, trebuie sa vedem abordarea lui Kuhn ca o incercare de conceptualizare si intelegere a EXPERIENtEI PE CARE UN CERCETaTOR AL sTIINtEI CU INTERESE istorice o are la contactul cu texte stiintifice vechi.
ex. femeile trag la pula cum trag mingile de baschet la cos
ex. avanseaza cu indrazneala momentului
ex. vor descoperi curajul gandirii antreprenoriale
ex. cu masura si independenta geniului care...
ex. Un gand ma obseda permanent iN RITMUL UNOR palpitatii intense
ex. A fi neglijat de inspiratia divina devine un soi de reproducere fidela a realitatii lumii vazuta de un artist care se afla in opera s
ex. genul acela de arta pe care pictorul o...
ex. privindu-te cu ochii unui artist..
ex. un "ireal" iNSCRIS PREZENTULUI UNEI UMBRE VECINa CU A gloriei.
ex. a primi castigul fenomenologic al unei imagini poetice.
ex. acest episod VA FI TRATAT iN ACELAsI FEL iN CARE LUCREAZa UN compozitor la o fuga pe pentru voci. Materialul pe care il filmam acum este doar una din aceste voci
ex. CA ATUNCI CAND X il atentiona pe Y
ex. este acelasi lucru cu acceptarea unei
ex. POARTa AMPRENTA personalitatii autorului.
ex. poate fi perceputa prin comparatie cu
ex. CUM SE INTAMPLA CU/ATUNCI CAND
ex. poate fi accesata de la distanta unei arte
ex. IA EXPRESIA UNUI arist care..
ex. se vor face simtite tot mai mult pe masura maturizarii esteticii romantice,
ex. in aceeasi masura cu asumarea
ex. seamana perfect cu un / are acelasi trasaturi ca ale / sa te identifici cu un
ex. ESTE LA FEL DE VALABILA CA (actul de creatie) / este la fel de neconvingator ca / este la fel de puternica ca / este la fel de memorabila ca / este la fel de relevanta ca / este la fel de expusa ca / este la fel de fireasca ca / este la fel de ,,remarcabila,, ca
ex. SIMtINDU-Ma LA FEL DE IMPLICAT AFECTIV iNTOCMAI CA artistii ce isi gasesc muza in propria lor creatie.
ex. COINCIDE cu o personalitate egipteana care..
ex. Omul caruia ii sunt ocolite meritele si onoarea GUSTa DIN AMaRaCIUNEA VIEtII LA FEL DE INTENS PRECUM pictorul ce capteaza atentia prezentandu-si autoportretul: cu umilinta si cu revolta.
ex. ASA CUM AR FACE-O un artist
ex. capteaza atentia la fel cum pictorul isi prezinta autoportretul: cu umilinta si cu revolta.
ex CU ACCENTE DE
ex. poate fi apreciata la adevarata valoare a unei
ex. cu suprapuneri de expresii ANALOGE ritmurilor de expunere a versiunii mele de artist A CaRUI TRaIRE SE iMPLETEȘTE CU calmitatea și studiul riguros al formelor,
ex. in termenii de (comparatie cu un artist care)
ex. ASA CUM SE INTAMPLA CU UN ARTIST / CA IN CAZUL ARTISULUI
ex. Cu aceeasi vinovatie si cu o certitudine a inedecvarii totale
ex. se integreaza perfect in tiparul omului care
ex. A ATINS ACEA subtilitate a operei de arta care nu mai induce la simpla contemplare
ex. COINCIDE CU ACEEA A continutului inregistrarilor
ex. INTALNEA ACEEASI privesliste a intunericului
ex. de tipul celor comise de un artist...
ex. IN ACEEASI MASURA CUM
ex. creierul tau ACtIONEAZa CA UN mecanism de detectie
ex. MI SE PARE EXACT TIPARUL ACELUI TIP DE abuz care a avut loc in ultimii ani din partea procurorilor DNA
ex. erau concentrate in expresia atat de sugestiva REDATa NUMAI DE UN pictor, a unui sentiment care convinge PRIN PERCEPtIA PE CARE tI-O FORMEZI FAta DE imaginea unicat,
ex. Formele acestei creatii menita a elibera vitalitatea au conturul unei calatorii in tinutul boreal al imaginatiei, ASA CUM ERA EA PRIVITA, IN PLIN SECOL ROMANTIC, DE UN ...
ex. caci cu ele se mistuie si artistul care s-a facut rob al pacatului de a fi inteles cat de important
ex. are insemnatatea unei
ex. caci cu ele se mistuie si artistul care s-a facut rob al pacatului de a fi inteles cat de important este curajul de a fi sincer in arta
ex. Modul meu de a lucra ESTE CEL AL UNEI spontaneitati lucide
ex. Lua, atunci, o atitudine protectiv-ironica, MIMaND CONCESIA PE CARE O mama intelegatoare le are fata de fiul ei cam nabadaios
ex.Concluziile experientelor personale se desprindeau din impactul originalului PE CARE CREDEAU Ca L-AU DEPRINS ȘI alchimistii, și inteleptii sau exploratorii in calatoriile lor lungi in necunoscut, fiind mai mult o chestiune de curaj, o ultima clasificare a factorilor pulsionali, intre revelatia divina si inspiratia artistica.
ex. eram incarcata DE ACEA URatENIE care atunci cand se instaleaza in mintea si sufletul unei femei, ii erodeaza
ex. l-am atins CU TAISUL UNEI SABII..., am ripostat cu NERVII DE OTEL AI UNEI
ex. Cind intri intr-un spital occidental, intri intr-o masinarie. Cind intri intr-un spital romanesc, intri intr-o pagina de literatura. Lucrurile se desfasoara imprevizibil, ezita intre motaiala si perplexitate, intre precipitari palpitante si lentori turcesti, intre reguli aspre si relativism balcanic.
ex. FACAND POSIBILA ACEA intuitie a geniului care surprinde cauzele miscarii
ex. pe care stiinta o amplfiica dupa gustul si savoarea marului care cade din copac
ex. SUNT MODELATE DUPa conceptia unui restaurator de arta care procedeaza dupa modelul sistemelor de operare ale gandirii precum analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si concretizarea.
ex. la fel de pronuntata ca in cazul in care / tot atat de periculoase ca adancul unei prapastii
ex. cu toate riscurile pe care le comporta o / comporta exact aceleași riscuri pe care le comporta o minte bolnava:
ex. tributare unor mentalitati de artist / dependente de mentalitatile artistului
ex. era o expresie a setei de cunoastere, ACEEAsI PE CARE O EXPERIMENTEAZa/INCEARCA UN artist in cautarea unei impresii individualizate asupra legaturii dintre model si atitudine, dintre omenesc si valoarea artistica
ex. STiti de ce stelele sunt pe cer de atatea milioane de ani? DIN ACELASI MOTIV PENTRU CARE istoria pastreaza in memoria sa faptele oamenilor celebri
ex, cu toata sinceritatea unei nevoi
ex. actioneaza ca un artist
ex. are particularitatea de a fi dotat cu o valoare exceptionala "contorizata" la valoarea unei locuinte care de multe ori nu-ti apartine tie, ci tuturor celor ce au contribuit la dezvoltarea sa.
ex. IN MANIERA IN CARE
ex. sensului acordat formelor fara fond IN TOATA PUTEREA cuvantului pur.
ex. totul CaPaTA PROPORtIILE UNEI experiente menita sa
ex. CU ACEEAȘI GRIJa APaSaTOARE CU CARE artistul incearca sa impace tensiunea dintre continutul pe care il are de redat si forma estetica a creatiei sale
ex. SUNT MODELATE DUPa CONCEPtIA UNUI restaurator de arta care PROCEDEAZa DUPa MODELUL sistemelor de operare ale gandirii precum analiza
ex. AM AJUNS Sa Ma COMPORT CA UN experiment al unei inteligente laborioase de care depind doar gandurile ascunse, indoielile, temerile
ex. ASEMENEA geniilor care isi gasesc inspiratia in haosul unei stranii si fascinante intalniri cu divinitatea.
ex. se intampla in acea intuitiei a geniului / se deschid in acea / se inalta in acea / se intalneste in acea / se indreapta in acea directie a unei arte / se acumuleaza in acea / se aplica in acea / se intensifica in acea / se inscrie in acea / se vor servi in acea
ex. este usor de explicat PE INTELESUL UNUI artist
ex. este usor de explicat, AsA CUM A-I iNCERCA Sa EXPLICI unui artist tratarea cromaticii,
ex. adica NUMAI PE iNtELESUL UNUI artist care insista sa faca o diferenta intre culoarea fizica si culoarea imaginii picturale.
ex. EGALa CU transmiterea unui sentiment de siguranta
ex. ARE TRASATURA nelinistitoare a revolutionarului care devine linistitor cand guverneaza
ex. se agata de intelepciune CU TOATE SPERANTELE unui artist care
ex. imi da ragazul Sa Ma GaNDESC LA MINE CA la "Cei Trei Printi din Serendip": cand calatoream nu incetam sa descopar, accidental sau prin istetime, lucruri pe care nu le cautam. „Nu stiu” s-a transformat aproape peste noapte intr-un binemeritat „stiu”.
ex. ma gandesc la manichiura CA LA O corvoada, tocmai pentru ca niciodata nu reusesc sa ma misc foarte repede.
ex. “Aceasta este o forma de adoratie ACCESIBILa fiintelor care o venereaza pe Marea Zeita.
ex. este un produs al alchimiei PE CARE NUMAI artistii au maiestria s-o redea in variate forme, in conformitate cu un ideal de neatins
ex. a ales s-o redea IN STILUL fluxului de constiinta
ex. BEBEEEEEEEEE CONSTRUIT CA UN rezervor infinit, din care ma umplu mereu si mereu cu caracteristici specifice operei artistice
ex. MANAT DE instinctul apararii / Am ieșit din apa, CU PREOCUPAREA omului care are o misiune de indeplinit și un scop de urmarit
ex. in mod asemanator celui al lui X
ex. el face parte din categoria unei inteligente care progreseaza fara a-si fi siesi suficienta
ex. "cum numai artistii"
ex. un anumit sens al vietii, care LUCREAZa CU PUTERILE iNTaRITOARE ALE UNUI ARTIST
ex. oferind celor pasionati de arta posibilitatea de a
ex. in functie de realitatea pe care si-o inchipuie regizorul scenograf care
ex. de care ti-am vorbit atat de sincer, CA UNUI PRIETEN BUN CE sTIE sa asculte povestea in imagini a unui artist in viata,
ex. se manifesta ca un om care
ex. o plasmuire a tuturor calitatilor frumusetii, CARE EXISTa iN imaginatia artistului
ex. , cititorul este confruntat cu arta subtila a unui narator care iși deseneaza personajele cu precizie de grafician și
ex. cuvinte rostite cu forta unui uragan
ex. are determinarea unei
ex. in virtutea unei valente de cugetare pe care o consideram structurala in pictura unui
ex. , arta mea se coreleaza cu cresterea concentratiei de provocari ascunse PE CARE LE INCEARCA UN plasmuitor de literatura innascut
ex. IN CAZUL lecturii unei opere literare
ex. disponibile in multiplele infatisari ale unui
ex. Toti se vor intreba daca nu cumva e vorba despre o nalucire DINTRE CELE CE tulbura visele
ex. dorul de singuratati duse spre inaltul unui abis desenat cu inocenta copilului strivit de cotidian. edea lumea DIN PERSPECTIVA pictorului care se opreste in fata unei portiuni de stanca, si exclama cu ardoare: "Ce mare minune va fi si opera mea !"
ex. asa cum se intampla de obicei cu artistii care
ex. poate sa capete acea rotunjime a unui spectacol
ex. in prezenta unei specializari a constiintei de-a nu fi afectata de emotii iN MODUL RADICAL iN CARE ACEST LUCRU SE iNTiMPLa iNTR-UN creier obisnuit.
ex. se recomanda sub respectul cuvenit unui obiect sacru. metafora de parinte.
ex. Este cazul scriitorilor care iși insereaza prezenta in propria lor lucrare, prin intermediul unui personaj cheie, pentru a facilita un tip de experienta și comunicare care nu se poate experimenta in viata reala.
ex. in similitudine cu / prin similaritate cu
ex. Cuvintele Anei erau incarcate cu o forta tainica
ex. Cosette masura, cu intelegerea nestiutoare si trista a copilariei, prapastia care o despartea de papusa.
ex. este consecinta trairilor pe care le dobandeste disperarea de a evada
ex. de a vedea totul prin ochii unui arist care nu mai exista
ex. LA O DISTANTA APROPIATA DE maniera subiectiva de intelegere a unei actiuni sau situatii?
ex. sa-ti insusesti o atitudine specifica “unuia care stie”
ex. Are insaun farmec IZVORaT DIN ACEEAsI MOTIVAtIE CARE DETERMINa barbatii sa prefere filmele de actiune indetrimentul comediilor romantice
ex. cum este si cea evidentiata in finalul moralizator al unei proze:.
ex. cu datele generale ale unui subiect care merita a fi abordat, in ansamblul sau ...
ex. are taria necesara unei (ipostaze de stalp de intelepciune )
ex. dupa logica unei expresivitati mai puternic marcate specifice spectacolului de teatru
ex. M-a simtit, dar asa cum isi face universul cunoscuta prezenta, printr-un impuls de creatie amplificat de aparitia unei inspiratii de moment.
ex. cu dorinta nebuna de a intalni artistul care..
ex. Am fost intotdeauna vazut in rolul unui artist care isi exprima in afara interioritatea
ex. dupa criteriul (fortei care)
ex. „Visele par a fi surprinse intr-o reclama care curge printre nori sau zboara printre povesti, CU VOCEA CARE iNSOtEsTE calatoria magica, pana la trezire.”
ex. este valabila in cazul unui
ex. In noaptea aceea cu luna plina m-am intreat, cu libertatea pe care mi-o dadea departarea de lume, apropierea de stele,
ex. Priveam in ochii ei, asa cum pictorul isi priveste modelul pentru a-i surprinde blandetea sufleteasca, pentru care nu ar putea exista nicio alta dovada de maiestrie artistica. imi dadeam seama ca si ea se uita direct in ochii mei cu aceeasi placere cu care citesti o poezie dedicata zeilor.
ex. hranindu-se cu un mereu "something else" din farmecul unei creatii
ex. Priveam in ochii ei, asa cum pictorul isi priveste modelul pentru a-i surprinde blandetea sufleteascam
ex. am parte de o intelegere care CONTINUa iN MULTE PRIVINtE OGLINDIREA iN cioburile unui glob transparent care infatiseaza lucrarea divina
ex. Fapt pentru care un artist ar fi putut glosa pe tema miracolului facerii omului.
ex. Ma izbeam de ceva asemanator sensibilitatii artistului care interpreteaza trasaturile modelului fie dupa gusturile sale, fie dupa pretentiile atribuite intrarii ilegale intr-un imaginar al conceptiilor prestiintifice.
ex. IMI INVADASE TRUPUL CU IZBANDA INFLACARARII DE A AFLA urmele unei totalitati in care se regasesc contrariile acestei lumi.
ex. este multiplicat cu distanta de la sublim la ridicol.
ex. fara insa a le da amploarea sis sistematizarea pe care o vor dobandi anterior in cartea..
ex. Sa locuiesti intr-un loc netagaduit - asta fiind scaparea, evadand din orbirea unei intimitati cladite in anii de trai in paralel, atat din vanataile, cat si din exilul unui destin care isi cauta vindecarile, in lunga tacere care iti descopera temeri ascunse. NU iNSEAMNa OARE Sa TE ASEMENI CU UN geniu ce scapa din cand in cand cate-o vorba de duh, iar in aceasta genialitate, in aceasta putere imperiala ce se considera a fi de sorginte divina, pe care refuzam atat de des sa o cunoastem, nu se oglindeste oare siguranta celui ce se stie pretuit de marturia unei viziuni peste timpuri - careia i se atribuie infinitul?
ex. Stilul sau plastic, CARE iMPRUMUTa CEVA DIN aparenta frenetic-decorativa a lui Klimt, nu rosteste insa o istorie exuberanta, ci realitatea patetica a unui spirit care evadeaza, purtat de aripile unui imaginar vindecator.
ex. de pe latura subiectiva a scriitorului care
ex. LA FEL DE RASUNATOARE CA ecoul unei poezii patrunzatoare
ex. deprinsa cu ceva dintr-o arta care
ex. IN INTELESUL UNEI opere de arta care
ex.intr-un chip pe care doar artistii il pot transmite,
ex. traieste prin ceea ce picteaza artistul
ex. dobandeste tonul și valentele unei marturisiri: dulce-amarul adolescentei ...
ex. I-am raspuns cu insufletirea pe care o incearca pictorul atunci cand atinge panza alba cu cele mai frumoase culori pentru a reda un moment perfect, irepetabil:
ex. numarului mare de idei CU CARE SE LUCREAZA IN arta...
ex. il admir CUM IL ADMIRA SI batranul pe pe
ex. ARE PROFILUL omului care fuge de provocari sau care “ramane in cort” ...
ex. ARE CEVA DIN SENSIBILITATEA artistului care
ex. ma duceam fara tinta prin orasul pierdut, CU ACEEAsI SPERANta Ca poate voi gasi un suflet de fata care sa mai stinga din tacerea ce apasa ca o lespede grea
ex. IN CONCORDANTA CU / IN PARALEL CU / PE ACELASI PALIER CU / in acelasi timp cu / in acelasi fel cu / in aceeasi linie cu / in aceeasi directie cu / in aceeasi masura important cu / LA FEL DE IMPORTANT CU / SUB INDRUMAREA
ex. IN PRELUNGIREA UNEI / prea multa atentie PE LUNGIMEA MAXIMA A UNEI respiratii
ex. indica acea stare de spirit a scepticului care renunta din principiu sa mai caute solutia unei probleme
ex. PE ACEEASI POZITIE CU / PE ACEEASI IDEE A/CU / pe aceeasi treapta a clasificarii cu / pe aceeasi scena a / pe aceeasi linie verticala / pe aceeasi ruta / pe aceeasi panorama / pe aceeasi tema / PE ACEEAsI LUNGIME DE UNDa CU / aceeasi lungime de minut / Pe aceeasi lungime de procente / pe aceeasi lungime de identitate si gandire / pe aceeasi lungime de circuit / pe aceeasi lungime de linie
ex. e incearca sa-si esentializeze motivele ascunse iN CONCORDANta CU lucrarea artistului izolat ce isi resimte propria conditie sub semnul unei alteritati vinovate.
ex. luarea unei decizii DE FELUL CELEI LUATE in cazul unei ruperi de cotinut
ex. IN MODALITATEA IN CARE un artist isi transmite propriile idei, experienta si talentu
ex. se afla in aceeasi directie cu a
ex. Sub puterea impulsului de a umbla la butoanele intilnite in cale
ex. AsA CUM SUNT VaZUTE ELE DIN PERSPECTIVA UNUI Creator care isi exprima atitudinea fata de acestea printr-o exprimare surprinzatoare:
ex. A TRaIT CU ACEA NOBLEtE A purtarii ranii neinchise, capatate in drama ...
ex. iNARMaNDU-Ma CU ENTUZIASMUL UNUI sentiment sublim care aprinde focul secret din care se naste eternitatea.
ex. ma servesc excesiv DE ACEA INTUItIE A geniului care surprinde cauzele miscarii corpurilor cu ajutorul actiunii divine,
ex. ma servesc de acea UNICa iN RAtIUNEA CU CARE CINEVA SE angajeaza la o astfel de lucrare personala
ex. IMAGINaNDU-Ma O PARTE DIN creatia unui artist care și-a propus sa picteze lumea in culorile vii ale pietrelor pretioase și ale metalelor nobile, ale povestilor umane,
ex. TOT AȘA CUM mana priceputa a unui fizician cantarește toate partile universului intr-o cumpana dreapta, armonizand in mod exemplar legile miscarii cu natura corpurilor.
ex. in ideea de voaierism al unui self-portrait care cere sa fie citit in relatie cu originalul.
ex. imi era de ajuns sa ma privesc in oglinda ca Sa Ma REGaSESC iNTR-O lucrare artistica intemeiata de nascocirea unei minti aflate sub inspiratie faustiana,
ex. SUB FORMA UNOR (pe care realul mi le arunca sub forma unor lesuri de pasari in fata)
ex. in directia / in prelungirea
ex. dezvaluindu-se doar privirilor inspirate ale artistului care-si traseaza noi perspective in functie de impulsul primit de la Univers.
ex. Completata de simtul artistului cu acel caracter fragmentar al momentului surprins intre o calatorie memorabila in timp și corolarul unei ratiuni abstracte cu posibilitate de transpunere in plan real.
ex. CA IN CAZUL artistului..
ex. indica acea stare de spirit a scepticului care renunta din principiu sa mai caute solutia unei probleme
ex. in acele ceasuri neintelese PRIN CARE TRECE ORICE inima de indragostit
ex. inchei cu aceeași urare a minerilor: Noroc bun, Lampix!
ex. Viziunea ce se desprinde din incercarea de a percepe un intreg plin de curiozitate APARTINE UNUI/ESTE ACEEA A UNUI creator ce are datoria de a potenta noi valori
ex. pana cand elevul AJUNGE LA REFLEXUL CONDItIONAT AL recunoasterii tipului de rezolvare adecvat oricarui subiect
ex din acelasi motiv din care o face un pictor..
ex. Dorinta de a vedea absolut tot ascunsul ESTE FIREASCA PENTRU un om care..
ex. Acelasi lucru se intampla cand treci cu vederea o parte importanta din ce ti se intampla fiindca esti intr-o mare masura blocat intr-un nivel ridicat de diversitate
ex. OF, DE-As RaMaNE SINGURA DORINta DIN SUFLETUL PUR AL ARTISTULUI CARE sTIE Sa COMPLETEZE CARACTERUL FRAGMENTAR AL MOMENTULUI, CONSTRUIND DIN TRaSaTURI DISPARATE O TOTALITATE ELEGANTa.
ex. cel putin ASA CUM SIMTE UN
ex. il astept in incordarea unei incremenite taceri, CARE PENTRU UN PICTOR AR PUTEA FI ECHIVALENTUL sublimului.
ex. incerc sa mi-l reamintesc CU ARDOAREA UNUI artist aflat in cautarea continutului, iar el ma evita DINCOLO DE ingenuitatea unui timp care pare sa fie obstinat in a nu avea sens sau directie.
ex. invingand momentele unei stari care invinge
ex. Paharul pe care il tin in mana aproape tremurand, CEEA CE PARE LA PRIMA VEDERE UN scenariu tesut cu multa indemanare de subconstientul meu,
ex. acea angoasa, CARE LE FACE PE batrane sa se inchine cand ...
ex. CU TOATA FIEREA ALORA DIN anii superiori
ex. Marea stiinta iti raspunde de undeva din jur cu ecoul plin de speranta al artistului
ex. SUNT ECHIVALENTE evidentei experientiale a subiectului
ex. progreseaza pe masura unei
ex. unde chitara CAPATA FORTA UNUI MONSTRU...
ex. se impaca bine cu arta pictorului care
ex. cu autoritatea PE CARE TI-O ACORDA UN ARTIST IN INCERCAREA DE A / cu autoritatea pe care ti-o da esecul" !
ex. plasmuirilor divine CE AVEAU EFECTUL UNUI fulger venind din inaltul cerului, DIN CARE PARCa RaZBATEA O continua nebunie
ex. SIMILARA atitudinii omului fatalist
ex. LaNGa JUDECATA sI RAtIONAMENTUL UNUI Pictor necunoscut care
ex. - intruchipeaza calitatile unui
ex. EVOLUEAZA IN RITMUL IN CARE puterea unei convingeri reneaga abosul faptelor
ex. perspectiva se schimba LA FEL CA sI A vulturului care avantandu-se spre inaltimi vede lucruri diferite.
ex. filmand muzicianul CU ACEA DELICATEtE sI GENEROZITATE PE CARE O AI FAta DE UN ...
ex. Mai e nevoie de acea calitate a talentului PE CARE EA O ASIMILEAZa UNUI ANUMIT TIP DE VRaJITORIE: scriitorul trebuie sa fie daruit cu un har de magician.
ex. IN VERSIUNEA UNEI
ex. il instruieste DUPA MODELUL UNUI artist..
ex. in acceptiunea unui artist care
ex. produce o senzatie SIMILARa CU A experientei sexuale
ex. Dumnezeu ARE TOATE ATRIBUTELE adevaratului Creator, care aseaza piatra unghiulara a fiintarii in matricea ei ..
ex. CU TOATA respingatoarea si hada intruchipare a artistului
ex. CA IN CAZUL UNUI / CA IN SITUATIA UNUI / Ca in timpul unui / ca in mijlocul unui
ex. Dupa cum limpede se poate observa, viata MI SE CUFUNDA iN ACEEAsI TAINa iN CARE creatorii ratacesc pe dibuite in cautarea modelului de perfectiune, foarte diferit de modul cum credeam ca trebuie sa o experimenteze un om de rand.
ex. Asemenea unui erou din "Mizerabilii", toata viata mea se rezuma la o nesiguranta absoluta, intr-o pacla de nepatruns, CaREIA UN PICTOR I-AR FI REDAT CONSISTENtA PRIN imbratisarea unor culori mai saturate, prin amestecul fizic dintre alb, gri si negru. Sub reflexia puternica a luminii.
ex. Tot ceea ce ochiul cuprinde de la prima vedere AR FI IMPOSIBIL DE REDAT ALTFEL DECaT PRIN filiera imaginativa a unui artist experimentat și de o inalta tensiune creatoare
ex. un soi de mistuire a sentimentului de obligatie, APROPIATa LUMII PERSONAJELOR LUI Dostoievsky
ex. SE ARTICULEAZA DUPA TOATE LEGILE LUI BUDDA, actioneaza dupa legile lui Madonna
ex. cu maturitatea interpretarii CARE RECOMANDa PENTRU ORICE rol o alta cauza
ex. GANDEAM TOTUL IN SEMNIFICATIILE UNEI opere de arta cu autor necunoscut
ex. Crede AsA CUM CREDE UN copil... fara scepticismul si cinismul adultului din tine
ex. de genul celui ilustrat in imaginea alaturata (un mesaj..)
ex. Idealul meu E ACELA AL UNUI BURGHEZ CARE
ex. sunt la fel de impenetrabile si de irationale ca si ritualul iubirii necontrolate
ex. cu acelasi efect pe care il are si
ex. intre sarpe si vultur SE AFLa ACEA melancolie a apusului si ceturile albastre ale inaltimilor, izolari autoimpuse si avanturi de self-improvement, obraznice prin cutezanta lor, pe care viata ni le ofera tocmai ca sa traim mai intens si sa pretuim ce ni s-a dat.
ex. AM AJUNS LA ACEL strop de indurare PE CARE SE SPRIJINa iNTREAGA creatie naturala a cerului si pamantului. Anume ca, orice licarire de transcendenta este binevenita sufletului deznadajduit numai daca vede lumina in zarea lui.
ex. perspectiva SE SCHIMBA LA FEL CA sI A vulturului care avantandu-se spre inaltimi vede lucruri diferite.
ex. SIMtEAM PREZENtA UNEI CREATII fara chip, fara margini, fara alt sens decat propria ei desfasurare, cuprinzand lumea intreaga, chiar daca ma rugam in intunericul noptii.
ex. are solicitudinea unei ocrotitoare / are ingaduinta unei tinereti / in atentia unei arte / are privilegiul unui gand
ex. exista numai in comparatie cu
ex. luminile de camuflaj TE DUC CU GANDUL la o baza secreta
ex. orice schimbare de situatie il incanta CA PE UN copil care
ex. m-a imbratisat CU ACEEASI DRAGOSTE CU CARE AR FI FACUT-O un artist../ Daca am ști sa traim "binele" CU ACEEAȘI INTENSITATE CU CARE traim "raul
ex. i se potriveste foarte bine felul in care a tratat cu y / i se potriveste foarte bine zicala aia din
ex. aceasta scapare SE COMBINA CU
ex. sa-ti explic PE INTELESUL unui artist
ex. iti trimit caldura de aici ! mangaierea ei este atingerea genunchiului tau de mana unui artist
ex. CE MERITA ATENTIA CUVENITA UNEI
ex. CONSTRUITA DUPa MODELUL
ex. Vocea acestor poeme ESTE CEA A omului aflat in contact cu miraculosul, cu Sacrul in plina desfasurare.
ex. pe care il contemplu DIN PERSPECTIVA UNEI / DIN PRICINA / din obsesia / din partea
ex. ma zguduie INTR-UN FEL CARE SUGEREAZa Ca s-ar putea desface in bucati
ex. corelate cu inteligenta și cultura cu care singur te-ai inzestrat fiindca D-zeu
ex. aparitia unei reactii DE ACEEAsI AMPLITUDINE cu
ex. iti vorbesc CA UN OM PENTRU CARE inimile omenesti nu au taine
ex. plonjand in gandurile mele CU ELANUL UNUI vis care devine realitate
ex. sa le explorez DIN UNGHIUL UNEI
ex. biograful ARE AICI ROLUL chiromantului care citeste in arabescurile palmei trecutului: o geneza
ex. CU TOATA STIMA CE SE CUVINE pictorului / INCaRCAT DE TOATa solemnitatea ce se cuvine unui final apartinand? / APROPIAT DE TOATa solemnitatea ce se cuvine unui / LASANDU-TE PATRUNS DE TOATA solemnitatea
ex. Toate aspiratiile sale SUNT INCARCATE DE generozitatea cu care artistul...
ex. o face pe principiul" masoara-i pe ceilalti CU ACEEASI UNITATE DE MASURA CU CARE iti doresti sa fii masurata,
ex. CARORA LE DA CURS artistul...
ex. CA IN CAZUL UNUI
ex. are privilegiul artistului de a
ex. ARE FORTA GANDIRII artistului...
ex. o forma speciala de sensibilitate PE CARE O POTI ASIMILA UNEI treziri spirituale
ex. mai mult o dorinta DE A ACAPARA O PARTE iNSEMNATa DIN VITALITATEA ȘI IMAGINARUL poetului
ex. ADUCE CA STIL CU
ex. Cine ar cauta sa se apropie de mine prin una din preocuparile sale cardinale INEVITABIL AR iNTaMPINA obsesia artistului ce cauta in imaginile necunoscute forme particulare de compozitie.
ex. sa indraznesc un raspuns CA DE LA UN OM CARE-TI spune de ce as fi facut EU asa ceva
ex. pe care o poseda / pe care o inspira / pe care o implica / pe care o poate declansa acea / pe care o raspandeste un artist
ex. Iubirea E ASIMILATa UNUI VIS CE transporta imaginatia poetului in tinuturi exotice, marcate de magia departarii si de fascinatia necunoscutului
ex. DE CARE DIBACIA UNUI PICTOR
ex. de acea realitate PE CARE O FUNDAMENTEAZA/EXPERIMENTEAZA un artist
ex. de a retine semnificatiile hazardului in memorie CU RIGUROZITATEA UNEI ordini de nezdruncinat.
ex. Inca MA GANDESC LA EL CU DISPERAREA sufletului care isi cauta norocul
ex. Se abandoneaza cu frenezie, CU UN FEL DE disperata jubilatie
ex. CONSTRUITa DUPa MODELUL UNEI experiente de viata, PE FONDUL FINEtII CU CARE pictorul stapanește tehnica pensulatiei,
ex. CUM NUMAI UN regizor desavarsit il poate realiza
ex. IN CIRCUMSTANTELE UNEI seriozitatii
ex. sub toate aspectele unei lovituri de stat
ex. Literatura de leadership nu trebuie dominata de teorie, CI DE SENSIBILITATEA SIMILARa artei.
ex. iti gasesti menirea IN ATENTIA ACORDATA revelatiei dintre
ex. este rolul pe care urmeaza sa il joace viziunea despre
ex. deplina formare a personalitatii mele era marcata de o transformare a modului iN CARE Ma RAPORTAM LA VIAtA TRaITa PRIN arta, inainte de a AJUNGE LA ACEA iNaLtIME A manifestarii artistice LA CARE SE URCa DE OBICEI artistii plini de vanitati
ex. printr-o analogie cu
ex. s-a comportat „cu maretia pe care o dicteaza nevinovatia“.
ex. a avut niste merite DE CARE evanghelistul nu pomeneste, dar care pot fi usor de banuit
ex. iL PRESEAZa CU SUBLIMUL UNEI forte careia nu ii poate decat admira maretia.
ex. inclinat spre acea
ex. asterea Mantuitorului sa fie sarbatorita cu toata puterea si maretia PE CARE O CERE latura iubitoare a artistului...
ex. la care ar trebui sa reflecteze orice erudit pus in situatia de a da o semnificatie statutului sau de refugiat dintr-un tinut imaginar, in contact direct cu toate timpurile carora le apartine prin sondarea abisalitatii sale:
ex. exprimarea incumba valente exagerate de pretentiozitate, da-o dracu' de ...
ex. o cere logica dupa care evolueaza istoria
ex. similare unui "output" al unui model de referinta.
ex. pe care le prefera un artist
ex. asa cum poti deveni prizonier al neantului personal
ex. DE LA DISTANTA UNEI comparatii cu anumite norme de consum
ex. SUNT ASOCIATE UNEI
ex. il experimenteaza in mod constient ca un fel de ruptura RESIMtITa iNTRE poet și geniu din care se naște o filosofie a eliberarii individuale DIN ACEA DEPENDENta A complexitatii care transmite ideea perfectiunii.
ex. CAPATA acea putere a imaginatiei, in vederea curatarii reziduurilor energetice si mult mai multe.Voi asculta, voi ..
ex. prin raportarea la / prin comparatie cu
ex. spre care tinde deosebirea esentiala dintre talentul artistului de a se juca cu ingredientele artei si cugetarea ganditorului de a se aventura intr-un exod nesfarsit inspre inaltimile grandioase ale spiritului
ex. DIN INDRAZNEALA (spiritului..) / DIN DIRECTIA (spiritului)
ex. iN TERMENII UNEI LUPTE A episcopului impotriva donatiștilor care tentau riscul unui compromis intre Biserica și Stat. Referitor la dezbaterea despre relatiile ...
ex. se comporta ca un (stalp de rezistenta..) / se prezinta ca un / se inalta ca un
ex. are maiestria s-o redea in forma unui
ex. privita din unghiul unei
ex. are ca termen de comparatie acea
ex. dar iL EXPERIMENTEAZa iN MOD CONsTIENT CA UN FEL DE RUPTURa RESIMtITa intre poet și geniu din care se naște o filosofie a eliberarii individuale din acea dependenta a complexitatii care transmite ideea perfectiunii
ex. cu aceeasi tenacitate cu care pictorul deseneaza
ex. O filosofie ALaTURATa miscarii artistice care consta in reprezentarea gandurilor si sentimentelor in actul creatiei, intr-o maniera spontana
ex. din punctul de vedere al unui
ex. rolul pe care il interpretezi CU ACEA FLEXIBILITATE A perspectivei care iti permite o intelegere empatica a lumilor fictionale construite de un scenariu de scurt metraj
ex. incercarea de a domina o lume din care el ramane literalmente exilat si in al carei spatiu comun nu va mai avea loc atunci cand ii va sosi momentul asumarii propriei imagini, COMPARABILA CU incercarea unui fizician de a controla gravitatia sfidant legile fizicii.
ex. creste PE MASURA comparatiei dintre
ex. Te indemn deci, PE TEMEIUL IUBIRII PE CARE I-O PORtI unui artist..
ex. formand un tablou GaNDIT iN culorile unei realitati misterioase. / INFATISAT IN CULORILE
ex. de invatare iNTR-O SITUAtIE ASEMaNaTOARE UNUI joc care fac parte din abordarea
ex. TRECUTA PRIN FILTRUL ideii de a ramane liber, ASTEPTATA IN LUCIREA UNEI luciditati care se mananca
ex. cu toata dorinta de a fi liber
ex. construita cu mecanismele unui adevarat thriller.
ex. Poate socul unei revelatii DE GENUL CELEI TRAITE DE fiul cel risipitor?
ex. Trasarile conturului unor picaturi de lacrimi circumscrise unor tipare liniare de traire intensa incercau sa puna la indoiala universul de sensibilitate, plin de poezie, A ARTISTULUI CARE sub masca unei aparente apatii, dar conventionala in multe privinte, avea darul de a disimula o anumita individualitate.
ex. comparata cu acea
ex. Avea un sentiment IDENTIC CU CEL iNCERCAT iN CONFRUNTAREA CU marii compozitori sau interpreti, cu marii pictori, in fata unor spectacole extraordinare pe scena sau pe ecran, in fata acelora care stiau sa faca dovada fortei talentului lor
ex. imi slujeam idealurile de viata CU ARUNCAREA UNEI PRIVIRI binevoitoare catre un viitor ancorat in fagaduintele lui Dumnezeu.
ex. nu pot valora cat au facut-o simturile trezite la viata de aceasta clipa suspendata din viata mea
ex. DESPRINS DIN ACEA...
ex. caracter ce nu rezida in siguranta, CI iN FORMA sistematica a cunoasterii, intemeiata pe coborarea progresiva de la general la particular.
ex. AR PUTEA FI DESCRISA CA ASEMANATOARE sferei din cea de-a patra dimensiune care intersecteaza planul nostru de existenta
ex. ci sa-l reorganizez si sa-l infatisez privindu-l cu ochii unui iluzionist care pretuieste caracterul efemer al demonstratiei de magie
ex. ea insasi personificata si uluita de reusita unei iluzii demna de Houdini
ex. consecintele posibile ale unei transformari DE PROPORtIILE CELEI DE LA Roșia-Poieni nu puteau fi numai pozitive.
ex. in cazul unui parcurs cel putin egal cu al
ex. așa cum procedeaza toti oamenii slabi, invidiosi și cu pretentii.
ex. in mod asemanator...tot astfel cum
ex. in vederea asigurarii unei viabilitati corespunzatoare a drumurilor strabatute de un Columb
ex. corespunzatoare unei
ex. ISI INSUSESTE ARTA unui creator..
ex. INSCRIS IN LINIA UNUI donquijote alergand bezmetic dupa fantasma cavalerismului inchinat unei / TRANSPUSA IN LINIA UNUI
ex. ARE FILTRUL personalitatii celui care isi hraneste setea de cunoastere prin descifrarea si asimilarea misterelor, a stiintelor.
ex. angreneaza existenta sa intr-o existenta a lui Don Quihote..
ex. O crima povestita asa cum Picasso picta tablouri.” Lee Child
ex. DE LA O EXPERIENTA CARE S-A INTAMPLAT SI SA CUPRINDA PROVERBUL: "Ar trebui despre ceva"
ex. ti-a dat viata AȘA CUM TREBUIE S-O AIBa OMUL ca sa fie bland, cu liniștea și conștiinta indeplinirii dorintelor lui firesti.
ex. cu toata puterea de oranduire a unui mijloc de a se cauta pe sine
ex. putand fi ilustrat prin exemplul corpului greu suspendat care intinde franghia cel il sustine, sau prin acela al arculu incordat.
ex. Indraznesc ca un pion care mai are o casuta s-ajunga pe tron, o secunda s-ajunga campion.
ex. este ceva IN GENUL unor carti cu Al Capone
ex. desprinsa parca din (o mie si una de nopti)
ex. fenomenul creatiei este de aceea complicat, cu infinite nuante si FOARTE ASEMANATOR CU fenomenul Da Vinci
ex. mijloacele de exprimare SUNT ACELEAsI CA sI iN CAZUL
ex. se identifica cu
ex. FUNCTIONEAZA DUPA MODELUL UNEI constiinte care... / SE DEZVOLTA URMAND MODELUL UNEI opere . / aproba modelul unei / urmeaza modelul unei
ex. IN CONTEXTUL CELUI CARE (cunoaste totul si compune totul, a maestrului alchimiei care compune si descompune elemenetele in functie de
ex. e in aceeasi situatia in care un hot incearca sa fure o cladire
ex. este similar acelei intamplati cu Benny hill / SIMILAR FELULUI IN CARE
ex. se incadreaza intr-un plan armonic CARE PARE A FI TRASAT CU cea mai sigura mana de catre un proiectant..
ex. SE POATE COMPARA el insusi cu muzicantul care stie sa..
ex. IN VIRTUTEA UNEI
ex. In mod paradoxal, JUSTIFICANDU-SE CU ARGUMENTUL PROTECTIEI SI AL GRIJEI FATA DE
ex. cuvenindu-i-se toata gloria si onoarea unei minuni care eventual mi se intampla
ex. din acelasi motiv ca eram parte a unui intreg, unde
ex. am ajuns la acea indurare pe care o experimenteaza un artist in cautarea pietrei filosofale
ex. urcand acele culmi ale gloriei IMAGINATE DE parinti, aceștia devin foarte dezamagiti de nenorocul ...
ex. obrajii mi s-au aprins intr-un mod nefiresc, CA ATUNCI CiND te inrosesti din cauza unui lucru de care iti esterusine
ex. o savarsisera cu toata incuviintarea constiintei lor
ex. iar in aceasta genialitate SE OGLINDEsTE SIGURANtA CELUI CE SE sTIE pretuit de marturia unei viziuni peste timpuri - careia i se atribuie infinitul
ex. Calmul lui Jean Valjean ERA DINTRE ACELE stapaniri de sine puternice care ii cucereste pe ceilalti
ex. SPRE CONDITIILE IN CARE artistul ar fi putut sa se daruiasca in liniste sculpturii iubite
ex. a carui voce are stralucirea și mobilitatea ceruta de rolul Edgardo ...
ex. Eventual sa-l mumifice DE PE PIEDESTALUL UNUI cal troian de umplutura ce și-a ratat cursele
ex. amestecandu-se cu ceea ce se numeste "marunta roboteala a manastirii"
ex. Nu inseamna oare sa te asemeni cu un geniu ce scapa din cand in cand cate-o vorba de duh, iar in aceasta genialitate, in aceasta putere imperiala ce se considera a fi de sorginte divina, pe care refuzam atat de des sa o cunoastem, nu se oglindeste oare siguranta celui ce se stie pretuit de marturia unei viziuni peste timpuri - careia i se atribuie infinitul?
ex. CU TRIMITERE CLARA SPRE
ex. Restul ingredientelor au contribuit la relizarea unui desert beletristic irepetabil, DE GENUL CELORA PE CARE le guști odata-n viata și apoi iti petreci restul existentei de impatimit al lecturilor
ex. oarecum similar cu
ex. realitati care te pot modela in spiritul invingatorului si ziditorului de viitor trainic.
ex. pe linia continua a unei opere
ex. sunt continute in forma scrisa a unei intelegeri care depaseste orice frontiera a timpului si spatiului, in marele dictionar al limbajului figurativ
ex. se cere recuperat, fiind consemnat in forma speciala a cronicii literare.
ex. se plaseaza in coordonatele unei (realitati)
ex. are ca efect lumea artistului..
ex. IN VARIANTA UNEI
ex. pot fi asociate cu nazuinta imposibila a pictorului de a-si cunoaste continutul emotional intr-un fel de coloana a infinitului vazuta ca atribut al unei policromii instrumentale, sub forma unui ecou cu grave rezonante filosofice:
ex. o imbraca in culorile percepute de un
ex. din partea vizibila a unui continent
ex. ca in aproape toate fictiunile borgesiene / ca intr-o fuctiune a artistului
ex. elaborarea unui text imaginativ DUPa METODA creatiilor cu mai multi autori, practica aplicata in beletristica ...
ex. sa descoperi la tine o caracteristica a artistului care
ex. pe toate nivelurile de vibratie ale intregului Macrocosmos
ex. luate ca energie de actionare a trairilor
ex. am inteles-o pana la capat cu toate subtilitatile care pot face diferenta dintre o imagine de o calitate exceptionala si una mai slaba
ex. VAZUTA DIN PERSPECTIVA UNUI pictor
ex. CU TRIMITERE LA
ex. asa cum apare ea exprimata in acele incercari ale artistului de a
ex. IN NOTA UNUI (clarobsscur)
ex. DIN PARTEA UNUI muritor ce invinge
ex. - O continuitate bizara pare sa lege miscarile unei arte vizuale de miscarea oscilatorie a unui pendul gravitational virtual, AMINTIND DE sunetul unui flaut indepartat, sau de producerea unei seductii ce nu dispare prea usor
ex. o expresie a impulsului PE CARE IL AFIRMA UN artist care
ex. curaj CARE PRESUPUNE SA AI CUTEZANTA DE A TE afunda in necunoscut. un antierou de basm. el isi asuma greselile facute si isi va respecta cuvantul dat pana “va ...
ex. Valoarea de referinta a unui lider rezida din destinul exceptional CU CARE SE MANDRESTE UN artist in cele mai noi
ex. esti tentat sa-ti asumi o istorie a prezentei lui Dumnezeu in lumea unei panze intinse pe sevalet care isi asteapta infuzia de culori.
ex. in intendia unui Bach
ex. induce tot atata confuzie ca un “ce bine arati azi! / produce tot atata confuzie ca si nerecunoasterea subiectului.
ex. SE POATE IDENTIFICA CU UN
ex. experimentata DIN POSTURA UNUI / se esentializeaza din postura unui
ex. Proportiile hainelor si corelarea lor cu cele ale trupului sunt acele subtilitati pe care doar ochii cu educatie estetica le percep in mod natural.
ex. Trasatura definitorie pe care vrei ca oamenii s-o identifice la tine este biruinta temerarului explorator de noi granite si noi orizonturi, care intrece orice asteptare?
ex. are ceva din maretia stoica a unui Prometeu inlantuit pe stanca asteptarii si din a carui viata privata,
ex. IA FORMA UNEI / ARE CA MIZA / CU PRIVIRE LA
ex. se face mai sigura si inalta prin sprijinul ce-l primeste de la
ex. care se crede si se comporta asemenea unei zeite-Ratiuni
ex. capata sens datorita transpunerii analogice cu filosofia alchimica.
ex. se pozitioneaza in situatia unui care
ex. o altfel de credinta care arde doar in inima ta CA O CONFIRMARE CURIOZITatII CELUI CARE are siguranta ca se mai pot spune multe lucruri despre o problematica propusa.
ex. IN ACCEPTIUNEA (artistului care..)
ex. CARUIA I SE ATRIBUIT infinitul / CARUIA I SE ASOCIAZA viata
ex. E ceea ce incearca un pictor atunci cand
ex. as fi probabil pus in situatia unui pictor de a
ex. Ea te inmarmureste prin naturaletea si autenticitatea cu care este redata fulgerator o parte dintr-o experienta privilegiata
ex. as actiona ca personajul care
ex. cu impactul pe care-l face parerea lui X
ex. GRATIE ACELEI...
ex. a avut o faima SIMILARa CU ACEEA A haiducului Baba Novac
ex. preia sarcina unui alchimist
ex. privesc etern inainte, dincolo de panza, DE LA iNaLtIMEA GENIULUI CARE este conștient de maretia sa, dar ramane neputincios in fata realitatii umane.
ex. sa-l pictam in maretia unei experiente fantastice
ex. Oricine isi va opri privirea pe tesaturile ornamentale atat de diferite ale portilor de curte VA iNCERCA Sa-sI IMAGINEZE, CEL PUtIN PENTRU O CLIPa, spatiul intim al locuirii ce se ascunde dincolo.
ex. COINCIDE CU (intrarea in anonimat al omului acela care a vrut sa ajunga pe luna cu visul..)
ex. Cele 3 strazi se inegresc de oameni, DUPA PRINCIPIUL vaselor comunicante.
ex. exprimate printr-un procedeu ANALOG cu fotografia
ex. printr-o vedere care iti aduce aminte de / LA FEL DE MEMORABILA CA
ex. IMPINS DE ACEA
ex. se potriveste de minune cu
ex. Raportul dintre om si idealul sãu nu ESTE TOTUNA CU viata unui creator, care trãieste prin faptul cã
ex. PROCEDEAZA TOT ATAT DE NESABUIT CA UNUL CARE...
ex. ii casunau lui X o zapaceala ASEMANATOARE CU A trecatorului care ar vedea o pasare mare pescuind in rigola strazii
ex. POATE FI VAZUTA NUMAI PRIN oglinda unui suflet din care se pierde intotdeauna un minut sau doua
ex. Ma aflam exact in starea de echilibru CARE AR RAMANE DINTR_UNA din acele custi de animale pe care dresor le expune...
ex. Opera sa poetica poate intrece epica unui balet classic, ale carei viziuni infinite se amesteca patimas cu un univers necunoscut
ex. actioneaza IN ACELASI MOD IN CARE X a incercat sa fraudeze alegerile
ex. observabil prin OCHII UNUI prezent..
ex. cu tot respectul CUVENIT UNEI melodii care se aprinde prin efuziune
ex. cu toata puterea sufletului slujirii lui Hristos,
ex. este identic cu cel al unui
ex. ignorata de atatea ori prin acea convingere a realitatii interioare care te face sa crezi ca te potrivești in mereu alta situatie,
ex. desprins dintr-o examinare atenta a unui om care...
ex. Este același viciu profesoral, iNTaLNIT FRECVENT LA CEI
ex. IN LINISTEA (unei ratiuni) / IN MISCAREA UNEI (absurditati) / IN SEDENTARISMUL (unei voci)
ex. incarcat pe deplin de ecoul unei voci incurajatoare
ex. Mijloacele de exprimare SUNT iN MARE MASURA COMUNE CU CELE ALE raspunsului afirmativ
ex. Cu referinta spre
ex. ignorata de atatea ori PRIN ACEA convingere a realitatii interioare care te face sa crezi ca te potrivești in mereu alta situatie, implicit in alt loc
e. este proiectat in spiritul unui spatiu deschis...
ex. bifeaza o experienta TRAITA PRIN OCHII UNUI turist indragostit
ex. se poate compara cu
ex. insufletita de
ex. se identifica cu
ex. ca atunci cand este privita prin telescop
ex. consecintele posibile ale unei transformari DE PROPORtIILE CELEI DE LA Roșia-Poieni nu puteau fi numai pozitive
ex. traiesc prezente si absente CU ACEA EXTRAORDINARa INTENSITATE SPRE CARE TIND NUMAI gandirea si actiunea umana in expresia lor cea mai inalta
ex. neuronii mei se misca CU ACEEASI CANTITATE DE ENERGIE cu care lumineaza soarele
ex. are toate catargile unei corabii, are toare culorile unui exotic
ex. atata constiinta cat incape intr-un ceaun de baie
ex. Sunt prezentate cu bun simt si cu acea pasiune a unui consumator care isi cunoaste limitele personale si nu incearca sa epateze in vreun fel
ex. are aceeasi functionalitate ca
ex. inerent incarcata cu productie de complexitate mica sau medie, ramane doar o imitatie a vietii.
ex. in ipostaza de/unui
ex. SUPORTaND PARCa O conexiune cu un satelit artificial aflat in miscare orbitala apropiat de un astru neidentificat, care crestea, descrestea si disparea.
ex. in compozitia acestei lumi create cu puterea gandului, o bijuterie cu mai multe perle perfecte se putea mai frumos inlocui cu un lant de actiune plin de neprevazut, sustinut de un ritm alert, imaginatie si originalitate
ex. are ACEEASI frumusete adumbrita ca ea a cantaretei japoneze Shakira
ex. prin acea convingere a excelentei care crezi ca se potrivește in aceasta situatie.
ex. prin acea convingere POTRIVIT CaREIA, "cea mai profunda filozofie trebuie cautata in romane
ex. asa cum s-ar spune despre oamenii care... / asa cum se crede despre
ex. ia forma unei gandiri specifice initiatorului
ex. Pe baza exemplului celui mai mare sculptor din perioasa clasica
ex. ma gandesc la un caracter plin de energia unor obiective personale insotita de empatia pentru obiectivele altora
ex. ingramadite intr-un spectaculos salt spre ceea ce Karl Jaspers numea Transcendenta.
ex. cu o atractie fata de lucrurile frumoase
ex. echivaleaza cu
ex. aceeasi atitudine incercata de unul care
ex. imboldit de
ex. adauga vicleniei sale indemanarea de a cauta chichite
ex. comportandu-se ca niste programe informatice ce dau peste cap orice ad blocker
ex. care ISI GASESTE ECHIVALENTUL \ CONGRUENTA in
ex. ce coincide cu ,,zidirea in duh” a omului drept
ex. IN VIRTUTEA UNUI principiu al echilibrului universal
ex. ne-a vorbit IN STILUL SAVANT CE SE POTRIVESTE seriozitatii subiectului
ex. SE ASOCIAZA ACELEI
ex. Interventia asupra acelor bagaje, cum se lasa exprimat artistul despre care vorbim, PE SUGESTIA EXPLICATa A lucrarii lui
ex. de talia unui Salvador Dali
ex. dupa toate aparentele unei sinceritati impotriva careia nu poti lupta
ex. apartinea acelui tip care-ti permitea sa vezi daca se afla sau nu ceva inauntru...
ex. o altera prin constiinta existentei unui tabu legat de ea..
ex. suntem inclinati sa ne inzestram prietenii cu stabilitatea tipologica PE CARE O DOBANDESC personajele literare in mintea cititorului
ex. Ochii lui PRIMESC STRALUCIREA satisfactiei
ex. adanc patrunsa de certitudinea propriei
ex. afirmate si rostite numai PRIN COMPARAtIE cu
ex. CU INSPIRATIE saseasca / CU INFLUENTA saseasca, CU TENTA / ARE O COMPONENTA saseasca / NE INTAMPINA CU O arhitectura saseasca / ADUCE CA AMBIANTA CU / FACE CUNOSTINTA CU
ex. ASEMANATOR CU / COMPARABILA CU catastrofa produsa de
ex. de a ma recunoaste in chipul (femeilor frumoase
ex. SUB LOVITORA prevestitoare a ciocanului
ex. are aceeasi consistenta ca si / prezinta aceeasi particularitate ca si
ex. este exemplul pe care de atatea secole batranii il dau celor tineri
ex. in formele pe care le cunosc doar cantecul marii si solo-urile brizei de vara
ex. Are tot ce ai nevoie ca sa faci din tine un Ulise daruit cu iutimea uimitoare a penelului si a mintii.
ex. este exemplul pe care de atatea secole batranii il dau celor tineri
ex. cu experienta unui joc live
ex. s-o contemplu prin ochii unui artist inarmat cu pretentiile unui Demiurg care isi asuma riscul de a a face din pictura o pasiune infaptuita
ex capata intelesul unei in care existenta ajunge sa se cufunde intr-un abis insetat de sange și in care cuvintele iși
ex. evaluarea impactului pe care trebuie sa o efectueze un artist in vederea obtinerii unei licente pentru anumite activitati din largul marii.
ex. Creșterea importantei impactului pe care trebuie sa il aiba gestul de a dona
ex. A-I CREDE CA (cineva s-a napustit asupra lui,,)
ex. are toate sansele UNUI ARTIST de a face din pictura lui semnul unei promitatoare cariere.”
ex. are claritatea demonstrativa a unei ecuatii fantastice elaborate de catre un asiduu cautator de miruri. Fidel sintaxei genului, unde amanuntele adesea
ex. TI-L POTI IMAGINA CA PE UN spatiu virtual al..
ex. la fel de puternica pentru cei ca mine, cum era si pentru oamenii obisnuiti
ex. tratandu-l / imaginandu-l LA FEL DE INTENS CA PE propria lui sensibilitate
ex. MA FACEAU SA MA SIMT ASEMENEA UNUI pictor.. / MA COMPORTAM ASEMENEA UNUI
ex. SIMTEAM ACEA EMOTIE A UNUI OM CARE
ex. Cu puterea de rezistenta pe care mi-o dat-o steaua norocoasa, am supravietuit sublimului
ex. DUPA metodele chimistului care aprinde cuptorul, sufla din foale, incinge creuzetul, analizeaza si distruge.
ex. CI iN FELUL albinei care zboara cu aripile-i de aur, se aseaza
ex. POATE FI PERCEPUTA CA O
ex. ceva caracteristic operei d-lui Ceaikovski.
ex. CUM ESTE CAZUL obligatiei sau creantei
ex. INZESTRAT CU aceal suflu de inspiratie al pictorului care
ex. -o depasesc CU INTENSITATEA ACELUI SUFLU DE inspiratie al pictorului inzestrat
ex. ASA CUM AR FACE-O un artist
ex. EXPERIMENTAM ACEEASI EMOTIE CA CEA A locotenentului..
ex. SUB ACTIUNEA UNUI camp de stress mediat
ex. POSEADA virtutea de a..
ex. pare incarcata de acea maretie care prezentului ii lipseste / se apropie de acea maretie
ex. IN VARIANTA UNUI Daniel Patterson care..
ex. Manifestam aceeasi stare de spirit ca cea a Doctorului B din opera lui Zweig
ex. CU ACEA febrilitate care-l domina pe scriitor pe parcursul draftului intai.
ex. COMPARABIL CU
ex. sa preia cu atentia si raspunderea CUVENITE UNEI...
ex. DE TIPUL existentei unei sarcini anterioare / DE TIPUL hotararii de anulare a unei casatorii anterioare
ex. PRIN PUTEREA MAGICULUI RATIUNII CARE
ex. DIN ACEEASI PRICINA CU CARE / DIN ACELASI MOTIV CU CARE / din aceeasi reticenta cu care / din aceeasi febrilitate ideologica cu care s-a urmarit / din aceeasi simtire cu care artista pune pe panza culorile / din aceeasi arie de specializare cu cei care / din aceeasi categorie cu Ebola care / din aceeasi sinceritate maladiva cu care / din aceeasi regiune cu cel care / din aceeasi gama cu aparatul care / din acelasi motiv cu care am cumparat
Ex. TOT ASA CUM Nu faceam altceva decat sa contopesc in minte mai multe aspecte de sens contrar și sa ajung la o concluzie pe care nu o știam inainte, TOT AȘA CUM Gandhi a aratat o noua cale de actiune a rasei sale și a religiei ei pe temeiul unor convingeri ancestrale, formuland stravechea ei pasivitate.
ex. gandirea lui ERA ECHIVALENTA cu ratiunea suficienta a creatorului care isi cauta in realitate argumente pentru demonstrarea frumusetii lumii.
ex. Ugo Francisco II PUTEA ASEMANA arta cu marile unde oceanice, subliniindu-i originalitatea, exceptionala facultate de asimilare si de omogenizare la incandescentele focului propriu, a unor teme preexistente.
ex. FATA DE CARE STIINTA SE / FARA DE CARE medicina moderna nu s-ar fi putut dezvolta
ex. IN MANIERA IN CARE
ex. Cautarea ochelarilor S-A TRANSFORMAT INTR-O miniorgie linistita din Londra
ex. Eroii lui nu au puritatea sacra a unor protagosti al ierusalimului si nici pendularea sublima dintre ratiune si nebunie a fantasticului cavaler medieval, Snacho Panza
ex. ARE ROSTUL UNEI
ex. Fundatia unei constructii pe structura de lemn ESTE ACEEASI CU CEA A UNEI constructii clasice
ex. INZESTRAT CU HARUL UNEI..
ex. E CEVA ASEMANATOR CU grauntele de nisip care face sa se rostogoleasca o lavina
ex. cu acea placere de experimentare a chimistului care aplica substantelor o anumita tensiune electrica pentru a le aduse in situatia de a reactiona si a emite energie.
ex. din aceea care vine precum o furtuna si le ia mintile oamenilor ca mine
ex. PENTRU CARE NUMAI un artist care isi atrage seva din cenusa se poate abtine de la a face noi arte
ex. LUAT PRINTR-UN FEL DE
ex. FUNCTIONEAZA CA O oglinda care reflecta selectiv doar o singura lungime de unda, B.
ex. DE CARE NUMAI UN partener conștient se poate bucura cu adevarat.
ex. FATA DE CARE divinitatea ar avea "ascendentul" unei mintii cristaline adoratoare de smarcuri
ex. SE COMPORTA CA doua cutii puse una peste alta
ex. tot ce-AM DEPRINS PRIN fantezia artistului care incearca sa descopere cel putin un amanunt care sa AIBa O ASEMaNARE OARECARE CU una din formele infinite ale naturii,
ex. CORESPUNZaTOARE UNEI/ CU simtamintele celor ce introduc in picturile lor pete lipsite de forma care trimit precis la obiecte reale.
ex. asa cum face un pictor care este manat de
ex. Am ajuns in situatia EXERCITATA DE O fascinatie excesiva care trebuia pusa la locul cuvenit
ex. din perspectiva unei..
ex. DEMN DE un roman de Stephen King
ex. ARE MERITELE UNEI capodopere in care compozitorul, in plina iesire din adolescenta / ARE MENIREA UNEI capodopere...
ex. are demnitatea necesara unui jurnalist sa lupte legitim cu subiectii
ex. Se comportau, intr-un fel, AIDOMA copiilor care, banuind ce s-a gatit pentru felul trei, le servesc in graba pe primele doua fara sa le simta gustul, numai ca sa ajunga cat mai repoede la prajitura preferata
ex. te inspira INDEAJUNS DE MULT CAT SA recunosti ca nu e creatie proprie. / te poate inspira INDEAJUNS DE TARE INCAT sa scrii un romande 1000 de pagini
ex. VaZUT iN ROLUL UNUI artist care isi / vazut PRIN OCHII UNUI artist care...
ex. DEMNE DE UN SOI DE...
ex. Lumea intreaga incepea, in sfarsit, sa observe PRIN OBSCURITATEA VOITa A UNUI timp ce nu te lasa sa te razgandesti,
ex. INVREDNICIT DE / IMPINS DE /
ex. Un asemenea orizont SE PREZINTA CA UN podiș relativ rigid, ca un brand inovator, generator de influente, ca un competitor reprezentativ in peisajul artistilor de azi si de maine.
ex. DE LA INALTIMEA intelepciunii acelor care o fac, CU AUTORITATEA UNUI FIZICIAN
ex. SCOASA DIN gandirea unui zeu
ex. imi bat trupul și sistemele sale CU REGULARITATEA ȘI CU RITMICITATEA UNEI pendule
ex. SPECIFIC UNEI / PROPRIU UNEI / TIPIC UNUI / CARACTERISTIC UNEI
ex. DESPRE CARE NE sopteste adesea o constiita a omeniei...
ex. CU ACELASI criterii de judecata ca in tineretea pe care o evocase scriitorul
ex. de a te descoperi CA UN tablou ce are nevoie de o oarecare nuantare de la luminos catre intunecat pentru a-i fi inteleasa imaginea
Ex. SE PREZINTA CA O / se manifesta ca un fel de / PARE UN FEL CE / se comporta ca un fel de / se infatiseaza ca un fel de / invaluindu-ma ca un fel de / se constituie ca un fel de / se va percepe ca un fel de / se configureaza de fapt ca un fel de / se intampla ca un fel de / se foloseste mai mult ca un fel de / se deschide ca un fel de / se simte ca un fel de / este onorata de un fel de
ex. PE CARE ALTADATA a calcal urmele ei, PE CARE ALTCUMVA se poate ascunde
ex. CONFORM UNUI (gand care..)
ex. se raspandeste in starea de spirit CU STRaLUCIREA UNOR transformari de faza insotite de difuzie,
ex. o lume de vraja AsA CUM DOAR visul poate urzi cand totul incepe ca intr-un vis,
ex. cu atitudinea launtrica a unei exagerate pareri de sine...
ex. o stare sufleteasca SINONIMA epidemiei
ex cum facea Shakespeare cand incerca sa adauge noi frunze lecturii: le imprastia prin oale
ex. are tendentiozitatea optimismului
ex. care sa aiba autoritatea calma a unei fiinte rationale
ex. are ca resursa acea punte a intelegerii pe care doar geniile o pot fauri
ex. mi se parea ca predicatorul trancanea "ganduri mari" LA FEL CUM FACEA UNA DIN creatorului doctorului Moreau, Omul-Maimuta.
ex. ARE / ESTE INVESTITA CU autoritatea calma a unei fiinte rationale
ex. a-mi continua drumul spre realizarile CUVENITE UNEI deschideri de perspectiva
ex. Vorbeam cu vocea unui rege, nimeni nu indraznea sa ma sfideze.
ex. se calauzeste dupa prevederile proverbului care zice ca
ex. sunt același lucru cu
ex. i se potriveste foarte bine ceea ce scria pe una din imaginile ce infatisau in caine: "E bland, dar sta prost cu nervii"
Ex. SE POATE IMAGINA CA O (biblioteca..)
ex. o teama neincetata CA ACEEA PE CARE AR RESIMTI-O UN pui de leu, imblanzit numai pe jumatate
ex. Dupa masura chibzuita a pasului, nu dupa graba superficiala a unei dihanii mecanice
ex. SE COMPORTA PRECUM O, se manifesta precum o, se potriveasca precum o, se intinde precum o, se raspandeste precum o
ex. CREATE DE ACTIUNEA UNUI creion asupra unei hartii albe
ex. de care sunt loviti numai artistii,
ex. CUM NUMAI UN UNIVERS INTIM POATE fi
ex. MASURATA PRIN puterea posesiunii unei forte abastracte ce ma depaseste
ex. ASA CUM ESTE O FLOARE CARE
ex. ASA CUM SE INTAMPLA IN DISCURSUL INDIRECT
ex. cu placerea neasemuita a unui Michelangelo multumit de David,
ex. prin puterea ratiunii care se pleaca in fata sensibilitatii
ex. afirmate si rostite numai PRIN COMPARAtIE CU UN om care pleaca in cautarea sa
ex. ADUCE MAI DEGRABa CU atitudinea celui care a inteles ca numai exagerandu-si voit imaginea de sine, importanta identitatii, poate acapara o anumita putere
ex. INDEPLINESTE ROLUL UNUI *condamnat..) / s-a conturat in ipostaza unui
ex. scoase un zgomot surd - ASEMANATOR CU ACELA PRODUS DE UN
ex. pe care ai putea-o descrie ca un
ex. INCARCAT CU SUFLET
ex. cu insistenta si tenacitatea POSIBILE NUMAI SUB IMPERATIVUL datoriei exemplare
ex. Profilul ai PARE AIDOMA CU CEL AL UNUI comandant de vas, hotarat sa-si faca datoria pana la capat, indiferent de soarta bataliei
ex. CUM S-A INTAMPLAT DE PILDA CU O buna parte din pozezia modenra de la Rimbaud incoace
ex. Cerul senin si adanc, ADUCEA leit cu un copac rotund, de cristal, asezat peste cupa fabricii inguste
ex. ASEMANATOARE CELUI care a creat universul
ex. actioneaza IN SPIRITUL SI PE BAZA invataturilor desprinse din strategia generala a observatiei
ex ASUMANDU-SI RISCURILE initiativei care
ex. el analizeaza situatia CU COMPETENTA SI VITEZA DE EXECUTIE CE CARACTERIZEAZA sectorul nostru,
ex. care face cat o comoara neimpartita cu nimeni
ex. O sa incerc sa scriu FARA SA FIU ATINS DE SUBIECTIVISMUL CELUI CARE traieste drama pe care o relateaza.
ex. pe care un pictor splendid ca Salvador Dali le-ar insera in creatiile sale neasemuite printr-un fel de confruntare intre bine si rau
ex. sa intelegi DIN PUNCT DE VEDERE AL mecanicului care isi da cu parerea
ex. Scrie muzica pentru film tot atat de inspirat si CU ACEEASI PASIUNE CU CARE SCRIA Balzac romanele
ex. CA IN CAZUL UNUI Theseus care isi impodobeste palatul cu, CA ATUNCI CAND TE ARUNCI IN CEVA GOL CARE
ex. ECHIVALEAZA CU ACEA
ex. IN STILUL UNEI
ex. Am facut ce faceau altii inaintea mea cand bateau la poarta unei manastiri cu reguli riguroase.
ex. Dar totul se dezvaluie pe parcurs, DUPa CUM, deprinzand mersul, pozitia verticala, face, ca exteriorul sa devina mai putin exterior, iar necunoscutul sa devina cunoscut.
ex. INFAPTUITE DUPA MODELUL UNEI forme de intensitate a proiectiei mele pe ipotenuza unui suport existential flexibil?
ex. VOR FI INNOBILATE DE respiratia calma a unei lumi nesupuse asupriprii
ex. ARE PRICEPEREA inegalabila a pictorului de-a flutura astfel coala de hartie
ex. Infinge aratatotul mainii in aerul incarcat de fiinte, CUM AR TINE ACOLO atarnata intrebarea cheie spre a fi vazuta
ex. ARE EFECTUL UNEI / ARE NEAJUNSUL UNEI / ARE SPATIALITATEA UNEI / ARE SENZATIA UNEI / ARE INSUFICIENTA UNEI
ex. sa joace rolul lui Tartuffe in mantie stacojie
ex. ADUCE FOARTE BINE CU O (criza de epilepsie)
ex. Nu-l cutreiera insa vreo emotie negativa, DINTR-ALEA spaimoase ce-ti intra sub piele
ex. Fraza rostita este, desigur, a unui conciliator..
ex. strabatut de suma reflectiilor aparute in campul unei puteri progresive - DE TIPUL CELEI CARE se degaja dintr-un soi de imaginar care confectioneaza realitatea in functie de idei preconcepute.
ex. toti anii care s-au scurs ca lacrimile unei batrane care iși aduce aminte de propria tinerete,
ex. Surprinde acea emotie a pescarului care oricand putea sa dea peste marea
ex. Scotea oamenii din obisnuinta lor CUM primavara scoate ursii din barlog
ex. Abatele Faria fusese pentru el, in timpul detentiei, CEEA CE stiinta este pentru Dumnezeu inaintea universului.
ex. Ea reprezinta CEEA CE pentru x reprezinta calul
ex. Am capatat un fel de voluptate a lucrurilor de drept
ex. DUBLAT DE harul unui artist caruia ii e mai usor sa
ex. PRELUASEM CEVA DIN datoria dreptatii, din sacrificiul de sine al lui Daniel, din melancolia iremediabila a firii lui,
ex. O, era un fel cu totul aparte de a le auzi, CUM ELE AR RAZBATE DINTR-O departare launtrica si-ar rasuna peste intinderi considerabile.
ex. Un asemenea om SEAMANA CU artistii care realizeaza capodopere amestecand materiale diferite, creta cu diamantele, aurul cu arama, piatra gri cu culorile de pe paleta.
ex. Gestul parea similar cu al hotului ce forteaza gardul de sarma ghimpata ca sa ajunga la prada..
ex. cu seama unei puteri DE TIPUL CELEI CARE functioneaza in societatea noastra
ex. ASA CUM FAC scriitorii cand incearca sa inteleaga un scris nou
ex. sub puterea unui amestec de impulsuri si conditionari regulate, cu ajutorul unei legi de distributie a tacerilor, strigatelor si insingurarilor - PE CARE UN pictor splendid ca Salvador Dali le-ar insera in creatiile sale neasemuite printr-un fel de confruntare intre bine si rau
ex. tamponandu-l peste fata asa CUM AR FACE-O UN frize dupa ce isi barbiereste clientii
ex. ...IN ACELASI FEL IN CARE o statuie.. / DUPA ACELASI CRITERIU CARE / IN MASURA IN CARE / IN ACEEASI MANIERA IN CARE / DUPA ACEEASI DIRECTIE IN CARE / in sensul unei / in stilul unei / in contextul largit al unei / in fata unei
ex. SE REGASESTE IN POSTURA UNUI
ex. DOTATI CU ACEA imaginatie...
ex. I-am simtit consecintele CA PE UN praf care la inceput li s-a depus nevinovat pe haine
ex. celasi om parc, cu acelasi profil, priveste si azi CU ACEEASI NAIVITATE SI EXALTARE CU CARE PRIVEA ODINIOARA Guatemoczin de pe rugul pe care fusese pus de spanioli si cel de astazi parca are aceeasi tarie de a rezista fara geamat torturilor ca si el cand, aflat in flacari, ii spunea calm unuia mai slab de langa dansul: "Nici eu nu stau pe roze."
ex. Intra sobru pe poarta cu constiinta indeplinirii unui gest civic
ex. Majoritatea trateaza viata LA FEL CUM trateaza un elev de liceu efectuarea unui referat: amana lucrurile pana in ultimul moment
ex. simteam o legatura invizibila intre mine si o experienta traita PRIN elanul dezvoltatorilor de noi moduri de gandire
ex. AM CAPATAT ACEL SANGE RECE CARE DA omului stapanire pe sine s forta de a-i domina pe altii, CAPATA STRALUCIREA INUMANA SI SINISTRA A UNEI statui de bronz
ex. Avea aerul celui capabil sa-si suprime suferinta si asta i-a placut cel mai mult la el.
ex. Are multumirea aia a gospodinei care a pus borcanele cu muraturi pentru iarna: ”Ce treaba buna am facut și anul asta!”
ex. ca o bucata de carne conservata -> CU ACEL IZ DE acru al unei bucati de carne conservata
ex. Un om isi face nicio grija in ceea ce priveste viitorul -> Adaugi verb: "Savureaza fiecare inghititura" -> Adaugi atribut/epitet: "Calm" (ex. savurand fiecare inghititura cu calmul unui om care nu-si face nicio grija in ceea ce priveste viitorul)
ex. Gandirea artificila a omului de stiinta este abstracta, se opreste in..-> Eram cuprins de acea gandire artificiala si abstracta a omului de stiinta, ce opreste in loc..
ex. un berbece foarte PRECIS -> cu precizia unui berbece de bronz care deschide o spartura
ex. asa cum sentimentul fara inteligenta este orb -> purtat de acea orbire a sentimentului fara inteligenta
ex. starnita CU ACEA / DE ACEA / ASA CUM FAC(procedeaza)- iei expresii de la "CA UN" (- o metafora contextuala a cunoasterii ) si o transformi - ma avantam in neant cu acea dorinta de putere a metaforei contextuale a cunoasterii care..
ex. CU TOATA UMILINTA UNUI crestin
ex. Ceea ce simtea in clipa aceea era cam ceea ce ar fi simtit daca i-ar fi spus cineva deodata: “Fetito, esti regina Frantei”.
ex. Are senzatia timpului care se pierde, care s-a pierdut in alunecarea spre trecut.
ex. cu o atitudine pe care numai ''Don Quijote'' o poate intrece, cutreier cladirea
ex. ii captusea trupul DEVENIT PARCA UNA CU salteaua de sub el
ex. CULMINAND CU ACEA recuperare a unei stãri erotice
ex. Exprima-te PRECUM gingasia unei flori, precum o face un trandafir...
ex. FACUTA DIN ASEMANAREA CU UN
ex. Cautam fericirea asa cum isi cauta bunica din povesti ochelarii: ii cauta peste tot, cand de fapt ii are pe nas.
ex cu surasul unei
ex. CA ATUNCI CAND incerci sa..
ex. CA IN CAZUL
ex. DEMNA DE UN
ex. ARE ELEGANTA UNUI adevara senior
ex. Ai fi putut crede ca-i un..
ex. Exprima-te PRECUM gingasia unei flori, precum o face un trandafir...
ex. ceva straniu, care-i da ocol abia perceptibil, cum, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL UNUI bolovan de rau ar fi apa lenes curgatoare ce-l impresoara.
ex. opera sa ARE RACEALA rocii, a mineralizarii unor idei inghetate in forme complicate si cu totul lipsite de caldura
ex. Aceasta putere artistic-cauzala, partea esentiala a unei judecati UMPLUTE CU CEVA DIN STAREA DE SPIRIT A UNUI Van Gogh care moduleaza tenta uniforma a cercurilor si fondurilor prin plasarea tuselor in diferite sensuri, de-a lungul unei izbucniri de contraste
...Esti tot in prada idealizarii parerii de rau care il azvarle pe cel viu in afara vietii, in urmarirea mortii? Sau simti numai nepasarea aceea a nervilor istoviti, plictiseala care inabusa raza nadejdii care ar vrea sa luceasca?
...Activitatea neintrerupta este tot atat de fireasca pentru acest creier in vesnica miscare, CA PENTRU inima pulsatia care regenereaza sangele;
...Vorbele acestea au ceva din umorul inteligent al lui Sir Winston Churchill.
...vedeam toate acele puncte temporale in care ma pierdeam PRIN OCHII capitanului Nemo, la bordul unui Nautilus, fara ca nimeni sa afle de instrumentele mele de navigatie, depinzand doar de ingeniozitatea creatoare
...destituirea di functia ce si-o dobandise cu neodihna trupului pus in alerta de racnetul ideii
...Tyleirand duce tratative CU ACEEASI SUPERIORITATE cu care Napoleon organzieaza o batalie
...atins de splendoarea unei patimi..
...ma aruncam cu stoicism in fata inadmisibilului CU INSTINCTUL EXTRAORDINAR AL UNUI cautator de lumi imposibile.
...ma apropii de el cu teama, ASA CUM FAC leii cand vaneaza un cerb
...aceeasi potenta creatoare in fata careia Hugo se inchina si spune, lasa a intelege
...SE COMPORTa CA UN pictor care aranjeaza intr-o unitate inchegata diferitele elemente ce le are la indemana ca sa comunice cu claritate mesajul afectiv: „The show must go on”.
...el nu observa sentimentele IN ACELASI FEL PRECUM anatomistul observa fibrele
...PRIN MODUL iN CARE albinele prelucreaza nectarul, adica printr-un fel de atractie dintre o sursa de energie interminabila / ...IN MODUL IN CARE nori reflecta lumina soarelui
...SE ASEAMANA Cu / Ma simteam cu adevarat un artist grec care /
...ADUCAND cu zambetul artistului
...gandeste in limita, termenele si masura lucrurilor esentiale
...omul linistit si echilibrat ce-si purta anonimatul cu demnitatea cu care altii isi poarta medaliile sclipitoare agatate in piept
...spuse Monte Cristo CU SOLEMNITATEA CARE uneori il facea atat de mare si de convingator.
...impresia ce te insotea avea gustul unei felii de paine alba
...Faceti cum fac mamele bune sau, mai bine zis, mamele egoiste, care potolesc prin cuvinte mieroase durerea copilului, fiindca tipetele le obosesc.
...specifice mamiferului care
...Swift a atins un incendiu, sunt de acord, DAR ASA CUM O FACE Gulliver in tara piticilor: oamenii salvati de el se sufoca
...ma simteam prins in ea cu o rapiditate demna de o Carrera
...GEN Hiroshima
...Ma napustesc victorios asupra unei mici parti dintr-un hotar numit "My secret plan", cu responsabilitate deplina A UNUI JEAN VALJEAN..
...PATRUNSA DE dragostea femeii care si-a regasit iubitul dupa ani de cautari
.... si asta nu din pricina ca in timpul cand fusese in culmea bogatiei S-AR FI FALIT CU FASTUL TRUFAs care inlatura in mod vadit urmele starii sociale si face sa nu mai recunosti femeia de altadata ce-ti apare sub vestminte mai simple
...deruland intamplarea cu migala celui care alege boabe de mac din nisip
...ASEMANATOARE artistului care..
...Ni-i inchipuisem pana acum pe toti oamenii acestia, asezati in strate si substrate, DUPA UN vechi cuvant creat tot de istorici, CUMVA IN FELUL stratelor deosebite ale pamantului care isi masoara si el varsta tot in adancime.
...DEMNA DE UN Julio Ilglesiai care..
...Civilizatia moderna a impus situatii noi, CUM SUNT CELE PRIVIND statutul obiectului utilitar produs industrial ce intereseaza si sub aspect estetic.
...Esti tot in prada idealizarii parerii de rau care il azvarle pe cel viu in afara vietii, in urmarirea mortii? Sau simti numai nepasarea aceea a nervilor istoviti, plictiseala care inabusa raza nadejdii care ar vrea sa luceasca? Simti oare pierderea memoriei, aducand neputinta lacrimilor?
...obiectivul este predestinat fotografiei la distanta unor subiecte de care nu te poti apropia
...INTELEASA DOAR PRIN gandirea chimistului care reduce toti compusii elementelor la forta atractiei chimice
...CAPATA VALOAREA UNEI.. Daca vrei ca leadershipul sa capete valoarea unei surse nesecate de revelatie si creatie
...in spiritul acelei viziuni care
...Faceti cum fac mamele bune sau, mai bine zis, mamele egoiste, care potolesc prin cuvinte mieroase durerea copilului, fiindca tipetele le obosesc
...dar ASA CUM GANDESTE CINEVA LA ceva mai adanc, intr-un crescendo al curiozitatii MASURATE DOAR DE elanul unei aspiratii demne de Marion Bradley
...in felul cum X evalueaza femeile
...e organizata dupa coordonatele unei / dupa modelul unei / dupa principiile unei / dupa rigorile unei / dupa toate cerintele unei unitati militare / dupa logica unei / dupa criteriile unei
... iti vorbesc ca un om pentru care inimile omenesti nu au taine
...IN TOCMAI CA ATUNCI CAND...
...Am uitat cu desavarșirea omului dezamagit cate cuvinte moi au fost presarate in minte si in inima
...e conceput pe linia notelor care pot incanta repede ochiul
...mi-l inchipuiam cumva IN FELUL stratelor deosebite ale pamantului, care isi masoara si el varsta in adancime
....Intrebarea lui ERA IN APARENTA INTREBAREA UNUI estet, preocupat numai de platonica curiozitate de a surprinde in creatia artistica posibilitatea gandului omenesc
... AM PERCEPTIA UNUI nou astru al sensibilitatii sufletesti
...care imi caracterizau stilul si performanta DIN UNGHIUL gandirii de ordinul al doilea, al reflexivitatii filosofice - organ al marelui corp cristaliza
...dupa modelul unei
...sa repar CU FINEtEA UNUI ceasornicar intreg aparatul cugetarii si sensibilitatii lor
...Munca aceasta, facuta cu acea constiinta a valorii ei, de care a dat dovada a o avea gene ratia noastra, ramane ca o splendida justificare ca semnul vremii e
...careia el ii dadea intelesul unei misiuni
...din acea inclinare mai ales de a privi viata
...el spune si face ceea ce simte, cu ACEA INOCENTA CARACTERISTICA celor mici.
...cu acea superioara detasare de sine a omului care se devoteaza unei vocatii
...Omul isi prepara cuvantarile cu stradania, priceperea si migala cu care o excelenta bucatareasa prepara bucatele la mari sarbatori pt musafirii de seama.
...Activitatea neintrerupta este tot atat de fireasca pentru acest creier in vesnica miscare, ca pentru inima pulsatia care regenereaza sangele
...cu vesnica lor acrobatie a
...Stranse din ochi si se pregati sa-l infrunte CU ACEL GEN DE privire vesteda, in care dispretul intunecat se vedea ca o pilitura de fier.
... il poate indeparta pe om de realitate, intorcandu-l decisiv CU PRECIZIA CU CARE o stanca poate fi dominata cu privirea de dincolo de "tablou",
...IN STILUL UNEI
...i se adresa cu acea stapanire de sine ce-l caracterizeaza dintotdeauna
...Totul izvora din lucrurile aparent simple ale vietii, DAR DIN iNCLINAREA DE A LE PRIVI CU ACEA PUTERE DE VRAJA A magicianului care controleaza neincrederea spectatorilor prin teama amestecata cu fascinatia pe care o trezeste misteru
...in urechile omului, CONSTRUITE PARCA DUPA MODELUL UNUI camp energetic care absoarbe orice fluid datator de inspiratie,
...imbogatit cu acea calitate morala ce izvoraste din intelepciunea pe care zeii au lasat in urma lor
...Iar aceasta greutate RESIMTITA CU forta unei dependente de exprimare si de expansiune
...Incitant, asculti glasul acela disperat care implora, se roaga, spera si cere indurare, in fata caruia se inclina inima, cu luptele insotitoare, provocand o incordare EGALA CU valoarea constanta a unui curent continuu care, trecand printr-un rezistor, dezvolta o energie de impact suficienta pentru a efectua o noua reglare a temperaturii interne ale nevoii de intelegere.
...provocand o incordare egala cu valoarea constanta a unui curent continuu care, trecand printr-un rezistor, dezvolta o energie de impact suficienta pentru a efectua o noua reglare a temperaturii interne.
...Identifica lucrul desprins din ansamblu prin nesfarsite variatii intortocheate si complicate, pe care singur le construieste CU DIBACIA UNUI pescar care incearca sa descopere noi modalitati de a prinde rechini.
...cu efortul imaginatiei creatoare a artistului, cu tot curajul despre care nu se indoia catusi de putin ca-l poseda din plin
...plin de avantul caracteristic intregii clase din care facea parte
..il vedeam cu ochii mintii unui cercetator care
...suprafata de gheata a acestuia incepe sa se fragmenteze IN MOD ASEMANATOR SUPRAFETEI OCEANICE de pe Pamant, fenomen ce a dus la aparitia uscatului.
...se accentua, dar cu masura hotarata de propriile-mi convingeri si judecati.
...Un fel de suprapunere dintre tot si nimic, iN ACELAsI MOD iN CARE un program utilizat de un calculator este verificat si validat de realitate inainte de a fi implementat la scara larga in diferite institutii.
...viata primita astfel IN UNDUIRE NESFARSITA cu propria ei umbra eterna
...o doctrina cu aparente IMUABILE ACELUI MOD DE A VEDEA AL artistului care..
...SE MANIFESTA CU puterea unei judecati ce nu poate fi stavilita
...loveste cu acea ironie pe care soarta o rezerva totdeauna renegatilor rasvratiti
...intr-un crescendo al curiozitatii MASURATE DOAR DE elanul unei aspiratii demne de Marion Bradley.
...se cuvine a fi investita de toata autoritatea PE CARE NUMAI recunoasterea neindoielnica i-o poate da
...Inaripat de un suflu innoitor si de elanul specific unui nou inceput
...punctul de vedere al lui X a fost astfel chiar in critica, aproape intotdeauna acela al unui teoretician, care se opreste asupra fenomenelor, nu atat pentru a da definitia lo particulara, cat mai degraba pentru a verifica sau explica in mod concret principii anticipat definite in abstract.
...o preocupare de oranduire metodica a cercetarilor sale IN CARE SE REFLECTA TEMPERAMENTUL DISCIPLINAT AL omului de stiinta
...nimicuri facute cu o bucurie tipic adolescentina pentru o buna bucata de vreme
...pierzandu-ma in deliciile unei disperari provocatoare iN MODUL IMPETUOS sI NEOBOSIT AL UNUI Stephen Hawking, Nikola Tesla sau Albert Einstein.
...La masa de montaj acest episod va fi tratat IN ACELASI FEL IN CARE lucreaza un compozitor la o fuga pe pentru voci.
...Pintea e previzibil si monoton, FACiND IMPRESIA UNUI intelect care traieste din ruminarea acelorasi teme pe care le-a avut
...o omogenitate care ARE TOATE MODULATIILE UNEI realitati depline, adica ale unui univers care se defineste prin diversitate, ierarhie, functionalitate.
...izvorata din aceeasi vointa nedeslusita care imbolnaveste si viermele si furnica.
...Neindoielnic, eram dominat de aceeasi intemeiata motivatie cu care un pictor cauta plasticitatea expresiei pentru o idee pe care o doreste exprimata.
...Tindeam sa cred, cu respectul cuvenit oricarui mijlocitor al stiintei, ca
...La masa de montaj acest episod va fi tratat IN ACELASI FEL IN CARE lucreaza un compozitor la o fuga pe pentru voci.
...asa cum obisnuiau sa faca oamenii tinutului
...Ipostazele propriei existente SUNT PROIECTATE PRIN strania perspectiva a unui exil abstract si ambiguu
...proces logic URMARIT CU ACEA ciudata luciditate a bolnavului care isi noteaza cu precizie propria-i descompunere
...impinge in laturi usa acelei parti vitale din el insusi care impune resetarea identitatii, CU AVaNTUL imaginatiei creatoare adapostite indaratul starii de semi-conștiinta
...o examina INTOCMAI CUM studiezi un instrument care functioneaza defectuos
...Scotoci prin toate compartimentele creierului sau, asa cum scormoneste orbul intr-o incapere goala ca sa descopere cheia.
...mai intai trebuie s-o probezi IN SENSUL croitorilor care..
...El unifica tot ceea ce cu atata osardie desfacuse Linne si imagina un procedeu optim pentru aceasta.
...m-am simtit cuprins de disperare in fata incapacitatii crescande a asa-zisului om "modern", de a se orienta in arta de valoare,
...ochii celui obisnut cu veghea indelungata
...o concluzie se impune cu greutatea unui verdict
... poate da zanelor sub infatisarea lor nemateriala acea puritate esentiala de care se apropie atat de putin mintile pagane.
...si care era arma sa? Aceea care are greutatea vantului si puterea trasnetului, o pana
...Sentimentul acelei lirici concentrari asupra propriei soarte, PE CARE TI-L DA nu atat singuratatea, cat parasirea ta de catre ratiune,
...elanul tineresc cu avantul imaginatiei creatoare
...se pierde in deliciile unei calme disperari in modul impetuos si apocaliptic al unui Luther sau Balzac
,,cu inconstienta care il caracteriza
...de oriunde ar fi venit glasul, noi l-am fi ascultat cu zambetul indoielii pe buze si cu zbuciumul neincrederii
...Figura lui Rilke avea ceva din liniile ascetice ale unei icoane bizantine.
...produce un efect SIMILAR termonebulizarii, eliminand un fum insecticid
... cu acea ironie pe care soarta o rezerva totdeauna renegatilor rasvratiti
...adunandu-si intrega forta spirituala si fizica de care era capabil un titan
...sa fii impinsa de acel impuls de disperare
...o energie de interactiune cu o valoare relativ scazuta, COMPARABILA interactiunii de tip Van der Waals
.... Se apropie de subiect cu eforturi, dar cu sinceritatea proprie omului de arta, cu probitate artistica adica
...vreau sa ma privesti de acum cu ochii unei mame si cu ochii unei surori care isi vad fiul / fratele batut mar in fata portii.
...in cadrul caruia articulezi IN CHIP DE pontif valori care transcend mediul de origine al conceptului.
...Imaginile cu cozile kilometrice din strainatate, difuzate de-a lungul intregii zile de vot, AU AVUT EFECTUL UNOR caldari de benzina aruncate peste foc.
...Accentele ciclului acesta de inovatii AU FACULTATEA incendiara a violentei antiecleziaste a lui Dante
...picioarele sale de paianjen paseau sigure, cu regularitatea unor ace de ceasornic
...fantezia JOACA PE toate instrumentele unei orchestre existente in universul interior al artistului..
...are acelasi efect ca injuraturile adresate lui basescu de catre protestatari.
...gusturile mele, acum cand nu aveam de ce sa le limitez, erau acelea ale unui boier de tara din perioada victoriana
...asa cum se intampla cu pictorii care..
...o imagine care devine din ce in ce mai inexpresiva, mai patimasa si mai enigmatica, PaNA LA SFaSIEREA INTERIOARA a privitorului care
...Intrebuintezi termenul de iconic IN ACELASI FEL IN CARE dv ati folosit termenul de "comprimat" referitor la blocurile de informatii.
...comportarea lor este redusa la gesticulatia unor marionete trase de sfori
...aceasta impotrivire muta ARE FORTA unui rechizitoriu si a unei repudieri invincibile
...cuvintele lui luau tonul sententios al celui care nu-si mai ingaduie niciod indoiala
...ca niste contoare cu scintilatii, de tipul celor care inregistreaza radiatiile cosmice, mainile tale vor opera cu calmul si siguranta doctorului care isi..
...Trebuie sa va obisnuiti sa va vedeti propria boala IN FELUL IN CARE v-ati vedea mergand inapoi la scoala.
...urmareste captivat desfasurarea evenimentelor, cu aceeasi participare ca intr-o nuvela de Stefan Zweig
...PUS IN IPOSTAZA UNUI inventator care isi
...e insufletit de aceeasi seninatate voioasa ca aceea ce-l cuprinde la privirea unei scene marete din natura
...el AJUNGE EXACT IN SITUATIA UNUI om care a trai efectiv evenimentele respective
...erau insurati cu tipul de femeie iubitoare..
...ciudata aglomerare DE FORMA UNEI uriase insecte metalice, care parea ca abias asteapta sa se
...aveam aceleași trairi cu acei copii care fugareau ciulinii imenși in bataia vanturilor
...totul functiona cu precizia unui automat perfect
...zambind cu acea maretie atotcucertoare ce nu putea apartine decat unei suverane
...are acelasi efect pe care il au injuraturile lui X cand se apropia de acvariul cu pestii de aur
...Dar, cu siguranta de sine a escrocilor de prime time, știe sa-i faca pe jefuitori sa-și duca periodic mana la buzunar.
...cu intreaga naivitatea SPECIFICA alchimistului bruiast de instrumentele magice
...apropindu-se de subiect cu eforturi. dar u sinceritatea omului de arta
...avea / luand infatisarea unei fiinte care nu fusese niciodata acolo
... va trebui in primul rand sa gasiti si sa aprindeti scanteia voastra, CEA CARE FACE INTR-ADEVAR DIFERENTA DINTRE UN fluture si un vierme care zboara.
...o invita inauntru cu zambetul unui copil fericit
...prin complexitatea abordarilor, actualizata si conceputa iN MANIERA iN CARE stiinta era sustinuta de puterea imaginatiei.
...Curajul si maiestria pilotului roman, care avea la mansa nebunia unui actor si iuteala unui fulger, l-au facut unul dintre cei mai temuti, dar si mai respectati adversari in aer.
...vorbesc din prisma omului trecut prin multe experiente dure, sau din pozitia femeii puternice, dupa cum ma definesc cei care ma cunosc
...savurand fiecare inghititura cu calmul unui om care nu-si face nicio grija in ceea ce priveste viitorul
...capata proportiile unui munte care..
...infatisat cu multe din calitatile si defectele unui om obisnuit
...gustul ei amar trecea in cugetarea potolita si grava a celui impacat cu viata
...asta te da de gol, e acel calm al omului care nu da din maini si din picioare
...avea acea putere uluitoare pe care o au unii de a se ocupa de tot ce e necesar, de a stapani situatia..
...dar el nu are acea originalitate a Improvizatorului.
...Comentarii de literatura gasesc uneori in actul critic o satisfactie SIMILARA CELEI PROCURATE DE actul artistic, unii dintre ei atenuandusi astfel nostalgia creatiei
...cu ironia-i caracteristica unui regizor, el se gandeste la „sfantul” Alexandr Nevski
...s-ar putea sa fie ceva, in genul rautatilor din scrisorile anonime ale lui Grey.
...cu subtilitate, cu indrazneala temerara a unui cercetator care nu se lasa furat de aparente, ma apropiam de acea lumina intensa a ,,Da-urilor”,
...trecand prin filtrul de analiza a unui judecator fiecare incercare de a trasa o anumita directie in miscarea vietii care te poate aduce mai aproape de adevarul a cine esti cu adevarat.
...condus insa de spiritul vizionar al fizicianului care isi rationalizeaza teoriile si se mentine in perimetrul probelor tangibile si concrete
...tehnica de ansamblu DEMNA DE UN cibernetician
...Figura lui Rilke avea ceva din liniile ascetice ale unei icoane bizantine.
...extrage legile dupa metodele chimistului care aprinde cuptorul, sufla din foale, incinge creuzetul, analizeaza si distruge
...analizeaza si distruge IN FELUL albinei care zboara cu aripile-i de aur, se asaza pe fiecare floare si-i fura mierea fara ca invelisul ei sa piarda din stralucire, fara ca petalele sa-si piarda parfumul.
...imi zise cu acea usoara jena pe care cineva o are cand intalneste o persoana care a fost iubita enorm
...fiind foarte scumpe la vedere, fiind de o bunatate egala cu certutudinea unu om voi care se hraneste cu principii
...Pune in evidenta consistenta solida a caracterului tau, adoptand atitudinea fireasca a "Omului" care respecta standardele de excelenta impuse de ceilalti.
...au fost interiorizate cu acea forta a firului subteran autentic, apoi au inceput sa se alcatuiasca sirurile umane pentru primirea ostiei
...Geniul, care ghiceste mai curand decat invata, extrage, pentru fiecare lucrare in parte, legile generale din ordinea fireasca a lucrurilor, pe cele speciale din ansamblul izolat al subiectului de care se ocupa. Nu dupa metodele chimistului care aprinde cuptorul, sufla din foale, incinge creuzetul, analizeaza si distruge. Ci in felul albinei care zboara cu aripile-i de aur, se aseaza pe fiecare floare si-i fura mierea fara ca invelisul ei sa piarda din stralucire, fara ca petalele sa-si piarda parfumul.
...Situatia pe care o creeaza Miguel Cohan are simplitatea tragediei si indecidabilele morale ale romanelor dostoievskiene
...Dar vreau sa stii, asa cum simte un om care crede in ceva peste puterile lui, ca am si eu o inima, nu doar tu.
...sufland peste ele cu taria unui uragan
...in felul in care se ivesc si se aduna oamenii a din pamant, ne pomeniram cu doi ...
...Efectul era acelasi ca cel al unei fanfare executand un simplu mars.
...in maniera versurilor lui x
...se refera la munca de creatie pe care o depune liderul, cu inflacararea pe care o modeleaza intelepciunea, spre capatarea unei bogate experiente in domeniu
... cade in extrema salvatorului care nu gandeste decat pe termen scurt
...ne va emotiona cu aceeasi forta cu care ne emotioneaza in genere asociatiile aperceptive
...suntem martorii unei sclipiri de diamant intr-o forma de vis a unei povesti deschise cu indoiala si cu strangere de inima
...striga el cu accentul disperarii
...isi organizeaza viata cu aceeasi grija a perfectiei mecanice cu care ne organizam si ne inlantuim, si mecanismul abstract si obiectiv al gandirii - din ei contemplativii mistici isi invaluie viata si cultura in aceeasi imobilitate si rasfrangere asupra lor insile ca si beatitudinea marilor mistici.
...viziuni cosmaresti, toate traite cu beatitudinea si acuitatea singuratatii camerei din Borca
...Un lider se poate transforma in creatorul “de continut” al uneia dintre cele lumi, pe care trebuie lasat sa le experimenteze si perfectioneze cu acea grija a artistului care picteaza portretul cuiva doar dupa ce si-a facut propriul portret
...e in el puterea vrajitorului ce face din cuvinte rubine
...invaluit de groaza aceea sinistra pe care o traiesc osanditii legati de gura unui tun
...salveze aromata planta de efectele devastatoarea a unei invazii de cicade si sa ilustreze dinamic, cu patosul unui orator si al unui pamfletar ideea care-i mai scumpa
...in cazul in care am fi reusit sa nu mai simtim nimic, CUM LI SE iNTaMPLA UNORA DINTRE CEI torturati, care se detasau de trupurile lor printr-un puternic efort de concentrare
...recade in acea stare de conteplare nerabdatoare a marii
...orbit de acea fantezie care probeaza unitatea de profunzime a viziunii
...era un om priceput care facuse cariera cu acea destoinicie ce nu tine seama de toate acele imprejurari ce sunt tot atatea piedici si pe care...
...rotitele creierului se pun in miscare cu tremurul electric al unei masinarii uzate.
...chipul sau avea rigiditatea unei masti
...i-am spus intr-o zi, cu admiratia fara margini pe care i-o purtam.
...A fost capabil sa scruteze sufletele si caracterul dusmanilor sai, citindu-le intentiile la fel de usor cum un general poate citi un plan de razboi.
...le descrisesera cu aceeasi dragoste oarba si recunostinta exaltata cu care imi povestesc detinutii cum era cand luau heronia
...sa supunem intr-o conceptie comuna unui om de spirit e
...- al unei vieti traite predominant prin ochii unui trecator care observa cealalta fata a lumii, marcata de o statornicie pentru unii greu de imaginat.
...Atunci, batranul ocnas zambea, cu zambetul dus pe ganduri al ingerilor.
...cu experienta acestei dezamagiri care il facea sa se retraga si mai mult in sine
... este puterea dobandita de constiinta de a se replia asupra ei insisi si de a se lua in posesie pe sine ca pe un obiect dotat cu consistenta si valoarea ei particulara;
...Ceea ce simtea in clipa aceea era cam ceea ce ar fi simtit daca i-ar fi spus cineva deodata: “Fetito, esti regina Frantei”.
...ma arunc cu entuziasmul novicelui intr-un domeniu extrem de complex si complicat, deoarece aici mi se pare ca am gasit 'eticheta' pentru inalt Preasfintia Sa
...in acelasi timp, nu exista acea falsa smerenie a celui care se prezinta ca un simplu 'martor tacut, dar obiectiv' al mersului istoriei.
...ne primira cu toata grija cuvenita unor naufragiati
...Ci, mai totdeauna, cu incapatanarea calma a unei lumi care trebuie sa traiasca. incercand viata in toate gusturile ei
...Cu acea incredere miscatoare a copiilor care pot fi inselati intotdeauna fara sa se descurajeze niciodata, Cosette isi pusese si ea papucul in vatra
...Cosette masura, cu intelegerea nestiutoare si trista a copilariei, prapastia care o despartea de papusa.
...sa stabileasca o norma in apreciere care intruneste adeziunea tuturor
...avea ceva din misticismul autentic al sufletului slab
...ce contribuie la modelarea caii pe care vrea sa o urmeze echipa ta mai departe
...contribuie foarte mult cunoa sterea mai intai a valorilor acestei echipe si sa se identifice fiecare dintrei ei cu acele valori.
... ne ajuta sa vedem situatia actuala a echipei si sa contribuim la schimbarea a unor lucruri pentru a putea experimnta si a ne asuma riscuri.
...Am invatat sa umblu pe cele doua picioare si traiesc bucuria pasului marunt, dar uneori mi se pare ca ma tarasc
...Dupa aceea ...demonul trezirii la realitate da replica indragostitului cu o fervoare demna poate de o cauza mai buna
...poarta in ei ceva din sufletul inflacarat al misionarilor
...El purta insa in el de la inceput toata batranetea pe care o ascunde adeseori precocitatea.
...eram prin sub povara atitudinii celui care isi face iluzia ca scrie numai pentru el
...La randul tau, devii tinta unor amanuntite si sistematice observatii si evaluari. Ajungi sa te intrebi daca este adevarat ceea ce cred altii despre tine, cu toata nelinistea pe care o poate simti un om care se imbolnaveste peste noapte, sau care e diagnosticat cu o boala transmisibila pe care nimeni nu si-o doreste.
...Eram cuprins de acea gandire artificiala si abstracta a omului de stiinta, ce opreste in loc miscarea necontenita, separa partile inseparabile ale intregului
...apuca cadavrul fosila, manindu-l cu dexteritatea unui care prezinta tot soiul de ciudatenii la balci
...Asa cum iti poti da seama venind sa vizitezi incantatoarele saloane, instalate in strada, unde sa inlaturi printr-o noua nota de lumina si veselie amarul greu al orele actuale
...Domnule Keshetsven, cu tot respectul pe care vi-l acorda un om bun, va rog sa accesati urmatoarea pagina, aleatorie
...un litru de alcool etilic DEZVOLTA o energie echivalenta cu energia sub forma de 1000 de ore de MUNCA! DIFERENtA
...iti zic, cu toata inima pe care o poate cunoaste un iubit, TOTUL DEPINDE DE RANDUL EU
...intelepciunea impacata si naiva a unui eremit ce a izbutit sa se apropie de Dumnezeul pe care il cauta E saracia si simplitatea curmalului ce isi desface frunzele putine in arsita pustiului
...cu cu determinarea care il caracterizeaza pe omul supus tenebrelor
...recade in acea stare de contemplare nerabdatoare a marii..
...textele ne vorbesc cu acea simplitate a temeinicei stiinte de carte despre o lume pe
...prezinta trasaturile acelui prognatism care modifica unghiul facial
...infipse lancea cu toata puterea pe care i-o dadeau spaima si dragostea pentru Nefer !
...acea forta creatoare PROPRIE oamenilor care uimesc prin abilitatile lor, si care se pot mandri cu ei insisi.
...miscat de duiosia unei femei si ed mania unui erou
...se procedeaza la fel ca la
...Nici in geniul sau, nici in caracterul sau nu se regasea apriga manie a lui Coeneiile.
...zice abatele cu o voce grava, aratandu-l pe Cezar cu unul din acele gesturi divine pe care Rembrand a stiut sa-l imagineze pentru tabloul sau "Christos inviindu-l pe Lazar". In tablou, Isus porunceste pamantului sa dea inapoi prada, iar cucernicul preot arata Cerului un martir al cinstei comerciale demn de cununa vesnica.
...acel svoi de lava avea inflexibilitatea unei linii drepte
...judecandu-mi rolul tanarului indragostit care e fulgerat la prima vedere de obiectul dragostei lui
...ce poate fi cuprinsa in cuvintele ""
...nu are oroarea trivialului si a grotescului
...cu iuteala pe care nicio putere omeneasca nu o putea infrana
...si le mai voiam pe toate dobandite pe o cale usoara, u lacomia celui care nu munceste
...lucreaza cu atentia unui ceasornicar
...actioneaza cu acea neatentia a omului plin de sine.
...Oamenii acestia infloresc ca iarba, peste tot, dar niciodata nu vor purta in suflet esenta vibranta a unei orhidee... sangele criteriilor sale spre alt proces de absorbtie a
...Atitudinea lui era aceea a omului care traieste, gandeste si actioneaza pentru un singur ideal: acela de a descoperi tinerele talente si de a le indruma
...dezlanuita cu toata puterea pe care o dau incertitutinea, dilema, haosul, variabilitatea si complexitatile.
...avea ceva specific omului care inainteaza in neant cu propriile vise
...slujindu-ma de chibzuinta cu care un vanator ucide un vultur in zbor
...Si tot vorbindu-i eu, raspunzindu-i la niste intrebari pe care mi le punea cu o inocenta de copil, cineva a strigat la noi s-o lasam mai moale cu cultura
...Cu chibzuinta unui alchimist care cerceteaza noi retele de transformare a metalului in aur, am pornit la descifrarea unor taine deosebit de complexe.
...profesorul dadu din cap ca unul care nu vrea cu niciun pret sa se lase convins
...insufletit/invingorat/inarmat de acea hotarare care...
...autorul flux-ului are acea sensibilitate a artistului constient de resursele oricarui calator aflat la inceputul calatoriei.
... acea credinta a unui copil care uitandu-se la corabia invaluita de valuri, isi ridica privirea spre Tatal sau iar apoi se cuibareste la pieptul Lui si-i spune:
..intra in derapaj ca la defectarea unui...
...AL UNEI VIEtI TRAITE PREDOMINANT PRIN OCHII UNUI trecator care observa cealalta fata a lumii, marcata de o statornicie pentru unii greu de imaginat.
...asa cum numai oamenii relaxati pot face inainte unei cumparaturi de 45 de milioane de euro.
...CU PASUL VICTORIOS AL TINERETII, CU ACEA USURINTA SI LIBERTATE CU CARE NATURA INZESTREAZA PE ALESII SAI, EL CASTIGASE REPEDE SIMPATIA TUTUROR
...Personajele create dupa reteta personala, dupa chipul si asemanarea celor ce-si poarta in suflet cand bucurii, cand dureri,
...cu incapatanarea orbului care merge spre prapastie
...calauzit de acel instinct propriu oamenilor de munte, simtise torentul prin stanca..
...e un copil atit de matur incit te sperie cu intensitatea cu care iscodeste dincolo de tine
...Totul se inchidea in mine, simtitor, in nelinistea pe care inflacararea si nebunia, stranse laolalta intr-un singur ceas de repaus, erau fecundate de nascocirile arbitrare ale mintii surescitate
...Si intrebarea lovea necontenit in creierul meu, producand acea rezonanta profunda a unui gong,
....si intrebarea atat de simpla, atat de fireasca ca oricare alta, lovea necontenit in creierul meu, creand efectul unui gong care strapunge timpul, producand o frecventa de inalta vibratie
... a metamorfozat "Coloana in ininitului" in "Coloana de foc", redand cu o maiestrie caracteristicã numai marilor pictori, esenta acesteia
...Viteza lor medie fiind direct proportional cu intensitatea pe care ti-o da inocenta.
...Sa fiu privita de ei cu o darza retincenta, pe care daca ai fi intalnit-o prea multe ori te-ar fi facut sa crezi ca viata nu merita a fi traita.
...raspunse Monte Cristo cu o voce a carui calm era ciudat de nepotrivit fata de inflacararea tinarului
...i-a deschis ochii, i-a dat acea pasionata privire pentru tot ce este de aici, din lumea noastra, pentru...
...cu tot respectul unuia care
...se lasa imbatat de melancolie filozofica si se pierde in deliciile unei calme disperari
in modul impetuos si apocaliptic al unui Luther sau Balzac
...se infioara si se arunca in lupta cu priceperea latenta, cu pasiunea nestavilita a jucatorului care nu-i dispus sa piarda.
...Vibratiile sonore trebuie sa creeze o stare de spirit datatoare de profunzimi si impulsuri, REDaND CU DEOSEBITA SENSIBILITATE IMAGINEA SFasIETOARE A unei rascoliri sufletesti de neconceput
...sa capete duritatea neinsufletita a unei stane de piatra
...Prin locul in care-l ocupa printre ceilalti oameni, precum si prin faptul ca se afla mai rar in preajma pericolului, am zice ca pentru el nu exista decat un singur bine, acela de a actiona dupa cum ii dicta propriul Eu, CU APARENtA UNUI soare cald si stralucitor asezat peste o lume fara ceata
...cu puterea cu care raurile doboara stavilarele, cu aceeasi caldura cu care focul mistuie padurile
...tipa din toate puterile, cu toata energia imprevizibilei iluminari pe care o presupune o asemenea circumstanta.
...si, cu inflacararea extrema produsa de acest gand,
...Si cu acea indrazneala fulgeratoare, cu acea insolenta care, in asemenea momente, ii confera aproape o aparenta de maretie, el nu asteapta ca explozia de indignare sa se produca, ci preintampina atacul
...cateva minute de antrenament de o intensitate apropiata de capacitatea maxima produsa de bataile inimii
...Ea filtreaza trecutul, il adapteaza si il deformeaza, trecandu-l prin sita imaginarului sistructurandu-l in sensul ideologiilor prezentului.
...cu acea hotarare care ar putea facilita orice upgrade de configuratie launtrica
...cu aerul ca ar fi vorba de un mesaj pe care insusi Dumnezeu i l-ar fi soptit lui si numai lui la ureche
...tiptil, cu miscarile sovaitoare ale unui hot
...trebuia sa mai arunc o privire pe obrazul necunoscutului care cazuse ca o piatra in viata mea
...i-am vorbit imediat in toata sinceritatea, ca unui bun amic..
...strigatul patrunde navalnic in poezie cu uriasul elan al unei emotii profunde
...cu graba fatala un sentiment s-a contopit in celalalt
... isi blesteama dusmanii cu o inflacarare vecina cu nebunia.
..cu incetineala sinistra propria acelor oameni ai noptii
...cu o hotarare care ar putea periclita proiectul de dezvoltare a zonei de agremen
...care sa declanseze in tine insuti mecanica SPECIFICA UNEI cunoasteri profunde in relatiile cu ceilalti oamen
...devine un leit-motiv, expresie a aceleiasi obsesii a fatalitatii amenintatoare, care cuprinde totul in mersul ei implacabil
...capata cateodata, in subtext, accentele grave ale acordurilor indepartate din "Requiemul" lui Prokofiev.
... cotidianul lipsit de magia si farmecul unei conversatii imaginative realizata prin intermediul tastaturii calculatorului
...cu puterea de a patrunde in acel portal al fortei de viata universale
...cum ar obisnui sa faca omul cuprins de o..
...ce are acea voluptate a omului de stiinta care, tot strangand probe, aproape ca uita ce vrea sa demonstreze cu ele.
...a descris intr-un extaz de gratitudine, cu acea forta iluminata a trairii directe
...sa patrunda cu patosul unei puteri electrice in...
...cu indemanarea unei asistente care pune un bandaj
...sa ai acel curaj al lui Cambronne care in mijlocul evenimentelor, inconjurat de trupe, spune NU
...Pentru a-mi satisface marea pasiune a cautarilor și cristalizarilor in zona experimentului, pastrand aceleași ingrediente și sintagme alchimice disponibile pe alocuri doar in invataturile lui Paracelsus, am fost nevoit sa recurg la abordari profunde si detaliate.
...in mijlocul tacerii de mormant care infrigureaza trupul
...Sa fiu privita de ei cu o stranie reticenta, pe care daca ai fi intalnit-o de prea multe ori te-ar fi facut sa crezi ca viata nu merita a fi traita
...cu o fermitate ce aminteste de Tolstoi, el respinge orice..
...iar bratele atarnau ca ale unor marionete
...se rotgologeau pe camp cu repeziciunea unei avalanse
...se catarau cu sprinteala oamenilor de la munte
...cuprins de acea stralucire aurie pe care soarele biruitor o tese acolo din urzeala incalcita si turbure a negurii
...infruntam cu voluptate din fericirea d a fi liber ca pasarile cerului
...isi gaseste scaparea in reflexele sale de scorpion care inteapa subtil, dar mortal
...sa ajunga sa reconcilieze preocuparea sa de a intelege omulu cu spiritul stiintific al medicului
...in felul cum obisnuiesc zeii
...Cu puterea logica a matematicianului care isi intoarce demonstratia verificand-o prin ceea ce numim "reducerea la absurd", el ne infatiseaza negativa filozofiei sale.
...simteam, cu acea incordare inerenta furtunei care se dezantuie,
...imi vorbise cu acea liniste si claritate care ii era fireasca, aproape fara intrerupere, cum poate vorbi numai acela care s-a pregatit launtric, oranduind in amanuntime toate intamplarile
...care a recunoscut apoi – CU TOATA UMILINtA UNUI crestin – ca puterea suprema si intelepciunea nemarginita
...avand aerul ca ma supune unui examen
...incheieturile degetelor pocneau cu acel sunet uscat pe care-l produce spargerea unei nuci
...pielea delicata era intinsa gratios deasupra pometilor, ca la o frumoasa adormita regasita de printul ei
...ma simteam manat ca norul de foc coborand prin cer ca sa arda cetatile blestemate.
...privirea sa sovai, o secunda ma fixa cu pupila sticloasa, fara sa ma recunoasca, intocmai ca un betiv a carui cautatura este inca posomorata si intunecata de chinuri launtrice
...este o gramada de carne insufletita, fara vointa, fara miscari, uitata de Dumnezeu printre fiintele neterminate, dar careia stiinta va trebui sa-i completeze tot ce natura a uitat sa-i dea.
...asemenea capitanilor aventurosi ce se imbarca pentru o calatorie primejdioasa sau planuiesc o expeditie periculoasa, imi pregateam merindele, imi incarcam armele
...gandindu-ma la tine ca la un print zburator care vine noaptea si imi fura visele.
...incat se vor prabusi in fata presiunii populare, tot atat de dezorientati ca si Bucurestiul in fata rascoalelor puse la cale de iacobini.
...Tacerea desavarsita il invalui pe Sedenchia ca o mantie moale si grea
...El era in situatia calatorului dintr-un vehicul care se poate deplasa si in sens contrar vehicului in care se afla
...Ca lider trebuie sa-ti dezvolti abilitatea de a deslusi adevaratul caracter al oamenilor si cu o finete de ceasornicar iscusit sa le stimulezi punctele lor forte
...cu acel simt extraordinar care-i inspira atat de des cuvantul potrivit, gestul cel mai nimerit, el se hotaraste deodata sa se intoarca la masa de joc
...numele lui x, repetat de zeci de ori, cazu peste invitatii marelui artist nu ca flacarile focului, ci ca picaturile de ulei incins
...manat de irezistibilul instict sinergic al unui alpinist
...intram in odaie cu sfiala unui copil, ce se apropie de o casa stapanita de demoni
...aveam foamea unui novice pentru istorie
...se aseaza la masa cu preucatiunea unui miop; si cu precautiunea unui om cu stomac delicat, cerceteaza tot ce i se serveste
...si aceasta tendinta de a sublinia, dupa obiceiul pedagogilor, de a-si inflori..
...x ii simtise rezistenta, si ca un spadasin priceput se retrasese
...Mintea suspicioasa intra deodata intr-un moment de disperare, capatand coordonatele unui cerc al carui diametru variaza dupa intensitatea propriilor ganduri si intentii.
...cu vigoarea plastica uluitoare ce-i este proprie
...cu gandul strabatut de iubirea superstitioasa pentru pamantul tata
...apa care cadea obosita si fara tragere de inima, saltand peste caramizi, in baltoace; care se scurgea fara avant, fara furie, cu incapatanarea lenesa si odioasa a unui lucru care nu se va mai sfarsi niciodata.”
...cu instinctul sau sigur pentru cerintele epocii
...cu acel soi de "resemnare" a omului care se stie frumos pe dinauntru
...de-abia isi putea stapani nerabdarea pe care i-o provoca drumul care se incapatana sa o tina tot drept
-...dar el indura toate suferintele cu mania omului care nu se simte cel mai puternic, cu resemnarea firii sale potolite
...pe fetele tinerelor femei se asterne expresia pe care sculptorii antici o dadeau bacantelor
...Cu sentimentul cu care scoti un enorm guzgan mort din motor, trebuie sa-i comunic d-lui doctor inginer in automobile Ioan Rus ca Newton si Einstein au fost „pe tehnic” cum e perversa pe Targu Ocna.
...e o iluzie sa credem ca, cu aceeasi arta a celor vechi, s-or mai putea acuma castiga sufletul..
...Schimbarea mea s-a petrecut cu viteza si taria unui fulger.
...intrebarea lui era in aparenta intrebarea unui estet, preocupat numai de platonica curiozitate de a surprinde in creatia artistica posibilitatea gandului omenesc de a exprima frumosul
...in gestul inspirat al artistului care isi analizeaza gandurile inainte de a-si picta capodopera
...cu respectul ce-l datoram demnitatii de a fi om si cu omenia care confera acest respect.
...Apoi incepu sa se retraga. Isi inhiba propriile senzatii si se concentra asupra aurei ei, asa cum un marinar citeste harta unui ocean.
...o facu sa strige, sa geama, o facu sa urle ca o femeie condamnata pe masa de tortura..
...ii acoperi gura cu a sa, apoi isi arcui spinarea si asa cum un cautator de perle trage aer in piept inainte de a plonja in apa, scoase totul din ea, puterea, inteleptiune, cunostintele, succesele si infrangerile, frica si vinovatia ingropata
...statea in sala tribunalului cu expresia aceea pe fata pe care o au oamenii cand asteapta prilejul sa vorbeasca
...avand expresia aceea a unui om care asteapta un prilej ca sa vorbeasca
...dupa logica unui periplu atemporal
...nu avea aerul acela flasc-solid de om bine hranit pe care-l aveau valetii lui Harriss, ci era solid ca metalul, ca otelul...
...se bazeaza pe faptul ca intr-o incinta valurile produc prin miscarea lor de urcare si coborare un efect similar cu al unui piston pompand sau aspirand
...era inclinat spre adulter tot asa cum leopoardul este patat
...se uita la ea din nou cu privirea aceea neagra, intensa, contemplativa.
...balbaie mereu cuvintele cu emotie incordata, cu acea sfarseala a omului care nu mai poate vorbi, cu horcaitul suprem al poftei senzuale
...cu aceeasi fervoare cu care, in acel secol intunecat, ceilalti propavaduiesc credinta lor in DUmnezeu..
...in acelasi fel nemasuratul Ego al acestei femei fragile supusa vanitatii, singura ei oaza de inseninare intr-o lume neagra, nu-i mai da pace, ii tulbura si obsedeaza existenta, satisfacand principiul actiunii si reactiunii: “forta pe care o
...Numele are mirosul pacuros al garilor si onestitatea morocanoasa a cantonierilor post-Caragiale.
...luand forma unei
..strainilor, care sosesc in Romania cu o foame incomparabil mai mare decat mercenarii stransi pe Stamford Bridge sau Emirates Stadium.
...mi-am incarcat statusul cu energia unei deteriorari fizice
...sa astepte, cufundat ca un calugar in staruitoare contemplare, ca sa vada strecurandu-se cu incetul razele de sus
... il abordai cu aerul de acea profunda admiratiune ce se cuvine unui mare literat, mare patriot
...era unul din acei oameni in stare sa pastreze mintea lmpede si sa reactioneze prompt in situatiile
...sunt prezentate cu calitatile necesare unui regizor care isi cunoaste meseria, ci cu talentul povestitorului care stie sa-si anime neratiunea cu mijloace de care nu este constient
...prabusindu-se in fotoliu intr-un vartej rapid de fuste si picioare, asa cum fac fetele, de parca madularele lor ar fi articulate intr-un fel si in alte locuri decat acelea ale barbatilor
...nuantata de acea profunda dragoste fata de aproapele
... sa renunti la minunata senzatie pe care ti-o dau miscarile lui
...spuse cu o exaltare de sfanta
...de genul celor pe care “stapanul” i le reproseaza “prizonierului”,
...rugandu-l cu acea pasiune latina pentru demnitate si politete devenita instinctiva din relatiile cu propria sa rasa extrem de susceptibila, care strabatea chiar si prin saracia sa lingvistica
...privi cum i se urca roseata in obraji asemeni umbrei miscatoare a unui nor care strabate o zare de lumina
...vorbea si se misca de obicei cu acea politete calculata, putin cam ceremonioasa si demodata, care nu convine decat oamenilor inalti si impunatori, numai ca nu renunta la ea niciodata
...uitandu-se la unchiul lui cu expresia aceea de suferinta inghetata sau de spaima sau de teroare pe care o oamenii aflati fata in fata cu moartea
...Tanara acea frumoasa statea un picioare, tinuta si brutalizata de doi soldati, de parca ar fi fost statuia dreptatii smulsa de pe soclul ei
...Il auzi urland dupa sangele lui ca o turma de caini sub copacul in care s-a agatat un leopard.
...ca eu sunt bucuria ta, acea bucurie pe care o simte un tata in fata fiului sau
...ordonand cu precizia unui ceas elvetian incetarea brusca a existentei mele creatoare
...sa purta cu trupul ei de parca ar fi cantat la un instrument muzical foarte sensibil
...ca si cum ai trage dintr-un om substanta astrala si psihica intr-un suvoi, asemenea apelor unui baraj
...asemanatori intrucatva acelor oameni cumsecade pe care ii poti gasi si astazi adunati in asociatii filantropice si de reformatori ai lumii
...este inmagazinata acolo, asteptand o a doua sansa, precum un detaliu delicios dintr-o reluare dintr-un episod din Familia Adams
...Pe fata ei se putea citi uimirea precum si o bucurie de nedescris ca atunci cand astepti la rand la inghetata
...s-a jucat cu mine asa cum se joaca vantul toamnei su o frunza moarta
...cand saruta, absoarbe fluidele vitale din amantul ei, asa cum noi am suge sucul dintr-o portocala coapta
...Aceasta putere launtrica, DE FELUL UNUI JAVERT nestavilit de o datorie neindurata, politieneasca, care sta la panda pana ma prinde cu garda jos, un imn DE FELUL CELOR cantate de armata Salvarii
...crengile copacilor ramasera nemiscate ca niste picturi atarnate de perdeaua albastra a cerului
...o analizeaza din perspectiva finantatorului care trebuie sa-si respecte termenii contractuali
...El se aseaza la masa cu precautiunea unui miop; si, cu precautiunea unui om cu stomac delicat, cerceteaza tot ce i se serveste: daca nu e prea tare ceaiul, daca mancarurile nu sunt prea sarate
...pasaj in maniera sentimentala a romanelor lui Dickens
...Doua elemente domina aceasta productie tenebroasa, izvorita parca din pana unui energumen:
...exclude insa forta trasarii contururilor, aidoma gestului unui sinucigas ce-si implinta cu tarie cutitul in inima
...pamantul se leagana sub el ca puntea unei corabii prinse in mijlocul furtunii
...o frunza de scriitor ce a batut prea repede pentru jazz
...fragmentul indica intregul, cu acea energie a suprimarii aproximatiilor, a tatonarilor, a indeciziilor, pe care ti-o poate da o constiinta de sine devenita vizionarism
...picioarele ei aveau o forma perfecta, de parca ar fi fost sculptate de un mare artist din fildes, de culoarea untului
...apoi simti atingerea privirii ei DE PARCA un fluture i s-ar fi asezat pe piele
...Figura exemplara a acestui gen este cea a savantului dornic sa isi transfere constiinta in baza de date a unui calculator, ilustrind astfel o alta forma de comuniune dintre organic si tehnologic.
...Sotia ii adresa un suras, zise ca era incantata sa-l cunoasca pe Quinn ca si cum ar fi spus-o din inima, dupa care ii intinse mana
...imi intinse mana-i delicata si subtire, care imi cuprinse degetele mai usor decat o manusa
...cu respectul sau fanatic pentru tot ceea ce inseamna universitate
...prinzand cu o repeziciune uimitoare, ca un adevarat "Miles glorious", vocabularul cafenelei
...Dar numai in Laura se zvarcoleste, cu puterea de controlare a unui demon, un sentiment de neputinta si incertitudine.
...cu aceeasi (iscusinta cu care un urs isi omoara prada
...trecand de-a lungul campiilor pustii, cu incetineala fiintelor taratoare
...ca un mare maestru de sah care ademeneste un oponent nebanuitor intr-o capcana ce se va declansa douazeci de mutari mai tarziu, tu trebuie sa
...ci poate fi intalnit in miscarile de finete ale chirurgului care realizeaza o operatie pe cord sau la un pilot care isi regleaza cu finete aparatura de bord.
...si, ca un alt Achelous in fata unui alt Hercule, taurul se culcase la pamant
...il dispretuieste cu neincrederea unei firi religioase fata de o fire profana
...Ei vad toate lucrurile cu privirea treaza a fotografului, care cumpaneste si aranjeaza.
...si, aidoma (asemenea) unui informatician care...
...am privit paginile acestea cu mandria scolarului ce-si vede aptitudinea si zelul pentru stiinta pentru prima oara recunoscute de profesori
...cu mana nesigura si adesea sfioasa a insufletirii
...si, luand atitudinea unui muzician care...
...ci de un extaz al spiritului care are luminozitatea apolinicului si lipsa de limita a dionisiacului.
... tasneste din adancuri cu puterea unei avalanse de proiectile
...Hannibal Lecter mentine interesul si incordarea pana la evenimentul anticipat, cu precizia unui glont care iese din pusca unui vanator redutabil:
...sufletul sau jinduieste insetat, e istovit si din nou ravnitor, ca al unui om care nu gaseste niciodata ragaz si multumire
...sa se devoreze unii pe altii ca paianjenii intr-un vas
...Hannibal Lecter mentine interesul si incordarea pana la evenimentul anticipat, cu precizia unui glont care iese din pusca unui vanator redutabil:
...descopera cu acea excesiva bucurie pe care i-o da magia lucrurilor extreme
...exita sa intre in padure, ca un initiat al misterelor lui Elensis in pragul templului inauntrul caruia il asteptau incercarile de temut si tenebrele
...si, cu surasul unui patriarh pe buzele-i tinere, le spuse:
...care ii incorseteaza sufletul, cu gestul dramatic si ostentativ al lui Luther
...latrand cu mandria unui herald care anunta victoria generalului sau
...pe care o poti trai printr-o ceata vie si tremuratoare care ingheata venele
...care a recunoscut apoi - cu toata umilinta unui crestin
...cu toata incapatanarea batranilor care
...- cerceteaza fiecare simptom caracteologic cu exactitatea rece si infailibila a unei lentile maritoare
...dovedind acea exigenta proprie unui consumator de stiinta
...a fost subta in inima pamantului la fel cum marea isi soarbe valurile
...isi desfacu mainile diafane asa cum fac fecioarele in fata lui Dumnezeu si cu o voce in lacrimi ii spuse:
...gandeste, fara sa-si dea seama, ca unul ce provine din randul maselor
...Chiar si sub imensul focar al nelinistii, sub acea indarjire a pumnilor inclestati, cand toate necunoscutele din ea ard si se inlantuie ca niste nebuloase, Laura isi pastreaza cu strasnicie nervii calmi.
...cu inclestarea disperata a unuia care se ineaca, el se apuca de arta, de singura forta a vietii care nu e subordonata legii gravitatiei, ca sa-l cuprinda si sa-l transporte in elementul ei prea fericit
...si intocmai cum facuse X cu Y, sa aduci...si aidoma unui doctor care...
...cu siguranta unei sageti ce nu poate zbura decat spre tinta din clipa lansarii, X pastreaza aceeasi viziune de la inceputul activitatii sale
...cu aceeasi intensitate cu care un pictor manuieste griurile colorate...(128)
...e ca o forma a intelepciunii care provine mai mult din instinct decat din ratiune
...o discutie cu tine e la fel de inviorator ca o potiune magica
...Un gand ma obseda in ritmul unor palpitatii extreme
...gratie artei sale de a imbraca ideile intr-un invelis literar-umanist
...le-a depozitat acolo cu tot respectul cuvenit unei vointe etice atat de exemplare
...a fost ascultat cu evlavia apostolilor fata de Dumnezeul lor si aplaudat cu entuziasm
...cu toata nerabdarea unei inimi care nu cere decat sa traiasca si sa iubeasca si careia ii era teama de moarte
...se lupta cu acest val de curent ca un inotator care se ineaca intr-un ocean inspumat
...operatia se desfasura cu precizia si siguranta oarba si de neinteles care domnea in organizatia statala a unui stup de albine.
...vorbeam despre el ca despre un ciclop pe care de a se alege cu un ochi de sticla
...intocmai ca un comerciant, el stabileste mai intai, un cont privitor la datoriile sale
...sa fie un maxim de frumusete si incredere in fortele proprii - de lunga durata, subordonat femeii care se reinnoieste, nu cu trecerea anilor, ci intotdeauna prin perdeaua intelepciunii, cu mijloace sufletesti ! :)
...il inflacara cu cea mai sfanta aprindere a batranetilor sale
...jignirea ii strapunse ca o sageata de gheata stratul de incredere care-l proteja
...Ceva erupe din adancul ei cu acea impetuozitate caracteristica oamenilor...
...cu bucuria pura a dilentatismului
...copilul se ridica in picioare cu gratia unui pui de cerb care sare ddin patul sau de crengi si frunze
...ce-l mana pe acest salvator, smuls din patul sau asemeni unui inger inaripat, deasupra tuturor primejdiilor?
...cuprins de furie la aflarea adevarului, nerabdator cum sunt oamenii manati doar de propriile interese, Huerta incearca sa-l omoare pe Zorro pentru a-si dovedi odata
...simteam otelul grijlajului in palme, ca o sulita de gheata, si am inceput sa-mi misca mainile, incercand sa diminuez disconfortul
...cu indiferenta brutala a disperarii
...lumina lunii cadea direct pe ele, de parca o forta exterioara ar fi vrut sa-i atraga atentia asupra lor
...inima ii batea cu putere in piept, asemenea copitelor unui cal la galop
...te strecori printre umbre asemenea unor fluturi
...Pe un ton de interogare ironica, pe care il adopta de obicei un procuror la tribunal, domnul Finch se napusteste asupra suspectului, pe alocuri fara nici un fel de scrupul, intentionand sa obtina dovada certa a vinovatiei sale.
...sa judece oamenii și faptele cu impartialitatea istoriografului nepreocupat.
...Harta o reprezentasem imaginar, dupa aceleasi tipare de extractie a minereului de uraniu la suprafata (in cariera) si in subteran.
...ii vorbea asa cum te adresezi unui cunoscut caruia ii ceri o favoare
...il priveam cu dispretul usor arogant al unui elev al filozofilor
...Ea capata dintr-o data energia si inspiratia de a se avanta intr-o actiune riscanta, cu elanul si spontaneitatea unui copil care imbraca costumul lui Superman si porneste la salvarea lumii.
...adanca bucurie de a se aventura in nemarginire, cu impetuozitatea fericita a nomadului
...impartaseste soarta nelegiuitilot si a blestematilor, menit aici unor pedepse indurate odonioara de un Cain sau de un Ahasverus
...impartaseste, sub pamant, nesimtirea comuna a tuturor mortilor - nu vede si nu aude
...cu acea intensitate a unui curent electric ce strabate un circuit, depasind valoarea maxima admisa, dubland riscul de a se auto-distruge.
...Cu acea darzenie, cu acel curaj omenesc si acea forta intuitiva care toate laolalta formeaza geniul sau
...O amagitoare ipostaza pe care nu mi-o imaginasem, dar pe care trebuia sa mi-o asum cu acelasi sentiment de vinovatie pe care il poarta in suflet un judecator care isi asuma niste prerogative care nu intra in competenta lui.
...cu toata nerabdarea proprie unui autor si mandru ca si-a indeplinit atat de prompt misiunea
...Tom Bell se adancea parca intr-o contemplatie adanca, pe care numai pacatosii o cunosc: “Ce-am facut, o Doamne?”
...patruns pana in adancul fiintei de acel sentiment de dominatie pe care constientul il refuza dar nu i se poate impotrivi, De acel minus schimbator pe care nu-l puteam intelege, pe care nu-l puteam accepta, determinandu-ma sa intru nepregatit intr-un delir demonic.
...cu ingeniozitatea si meticulozitatea cu care a a vrut sa-si precizeze descoperirea
...Am simtit toata acea inutilitate plina de inteles pe care o are ploaia in viata mea
...si-a asemuit sperantele cu drumurile despre care nu stii unde duc, dar care au o legenda a lor, tarate cu deplasarea sarpelui
...s-a conturat cu acea fermitate permite a se face abstractie de prezumtia de nevinovatie.
...sa renunte la o mentalitate si la prejudecati tipice razboiului rece
..izvorata din seinceritatea constanta cu care artisul isi, cu o ardoare izvorata dintr-un altruism specific marilor conducatori de popoare
...pline de sinceritatea unui tempetament de artist de rasa
...cu aceeasi putere plastica cu care un poet reuseste sa inlantuie nu numai ideea, dar si natura din jur
...Un repertoriu ofertant conturat cu o gandire clara de pianista
...le punea in valoare cu pasiunea si entuziasmul...ai pus multa imaginatie in
...asa cum se intampla de fapt cu tot ceea ce crede omul ca detine
...La Dan Diaconescu te uiti cu acelasi amestec de fascinatie si dezgust cu care privesti un cacat pe care nu vrea sa-l ia apa la closet (adaptare dupa Patrick Murray)
...o gasi pe Eva in genunchi, sprijinita de usa, intocmai ca Magdalena lui Cenova
...era vesnica intrebare pe care Eva voia s-o rostogoleasca din inima ei ca stanca lui Sisif, dar care tot ca stanca lui Sisif ii recadea vesnic pe inima
...era bland si natural in miscari, asemenea unei mame care isi ingrijeste copilul
...cuprinsa de acea iubire senina, calma si potolita, cu adevarat nemteasca
...coborand scara cu iuteala unei avalanse cu sangele ratiunii de a
...cuprinsa de acea iubire senina, calma si potolita, cu adevarat nemteasca
...pe fetele tinerelor femei se asterne expresia pe care sculptorii antici o dadeau bacantelor.
...este ca si Grigoras, indragostitul de marmura al libertatii, care..
...nimanui nu-i pasa de autenticitatea nobletei lor, cum nu le pasa femeilor de inelul conjugal si tinerelor de fecioria lor.
...spuse Monte Cristo cu solemnitatea care uneori il facea atat de mare si convingator;
...cu verba neobosita a lui Grantaiere o captare a reprezentatiei de combustie pasionala, invesmantata intr-o materie verbala cu o textura .
...cum se straduieste sa faca un spadasin care
...se prezenta la serviciu, cu aerul soldatului ce merge la razboi
...cu acea ironie pe care soarta o rezerva totdeauna renegatilor razvragtiri
...cu acelasi instinct de care se servesc supusii pentru a apleca pe Dumnezeuul lor spre binele in sine, ei..
...Vorbea ca un judecator al ultimei instante care, fara sa-si justifice sentinta, ii condamna la moarte pe cei ce-au violat legile existentei si, poate chiar ca un nebun care si-a pus in cap cu indrazneala sa schimbe aceste legi.
---------
A fi subiectiv inseamna a vedea o situatie doar din unghiul tau, doar dupa placul tau. A fi obiectiv inseamna a vedea aceasi situatie nu doar din unghiul tau dar si din prisma altora, inseamna a fi mai deschis, a intelege si alte variante. Avem cam multi oameni subiectivi printre noi. A fi obiectiv, inseamna sa dai dreptate majoritatii. Sa te supui normelor. A fi obiectiv inseamna a fi gata sa te lasi corectat, daca experienta iti contrazice ipotezele. A fi obiectiv inseamna sa renunti la tine, si sa asculti mentalitatea celorlalti.
A fi subiectiv inseamna ca tu daruiesti/creezi o realitate prin acceptare, iar a fi obiectiv inseamna ca tu primesti/culegi o realitate prin alegere.
Slowly, incerc sa ma regasesc pe versurile unui timp care se scurge asemenea sangelui din urechiușele inimii, numai ca sa intrezaresc o frantura din mareția autentica a universului
Sunt un trandafir neobişnuit fiindca curge in mine roşul unui sange divin care se cere exteriorizat in ganduri şi trairi tot mai intense.
- nu stiam ca amintirea are un sange atat de bun la gust BUNNNN Iar magicianul, in a carui sange clocotea betia dulce a puterii absolute,
- am dedus intreaga mișcare a sangelui doar din caldura inimii și din conformația vaselor
- Zmeura activeaza intreaga circulatie a sangelui, lucru care ajuta la inlaturarea semnelor de oboseala.
- intreaga structura a sangelui poate fi afectata atunci cand vine ... duce la schimbari in intregul volum al sangelui.
- toate emotiile sangerii ale pasiunii de a/ale revarsarilor de
- vreau sa scriu cat creierul sangereaza
- pe şevaletul unei inimi sangerande
- nevatamata de febra sangelui şi nespus de frumoasa
- ii sangereaza conditia de artist si de muritor sau de speranta vie
- ca la vederea unei pete de sange sau noroi.
- precum o pompa care impinge sangele in vasele sanguine
- izbucnește cu violența unui resort uriaș care se destinde brusc.
- ducand la acelaşi rezultat pe care îl dictează legea fizică
- unui destin sangeros
- Cu cat strangi mai multe diplome și certificări, cu atat te îndepărtezi mai mult de calea Marii Științe, CU ACELAŞI REZULTAT PE CARE ÎL DICTEAZĂ LEGEA FIZICĂ
- aşa cum nici un om sănătos nu-şi simte sangele cum curge in vene
- provocand o mica sangerare la nivel de spirit,
- Se simţea răcoarea umedă şi vascoasă a unui "clei" aerian, din care nu te desprinzi prea uşor, pătrunzand cate puţin în tine, consumandu-te pe de-antregul, pornind tot iureșul și toată năvala SaNGELUI tanăr spre sensul unic al unui sentiment mult prea intens, o emoție încătușată undeva adanc care te seacă de vitalitate. Era tragicul de infiltraţie a negrului în lumina unui spaţiu răscolitor foarte îngust, de dincolo de "scoarţa realului", acolo unde clocotesc patimi şi îndoieli devastatoare, extrase parcă dintr-un tablou canvas abstract, ireal, apocaliptic.
- avea aerul curios si indiferent totodata cu care servitorul asista la catastrofele stapanilor lor
- A te sinucide frumos într-un sange de femeie, strain
- sangereaza mintea de atata,
- să le aducă un aer nou și sange proaspăt.
- se manifesta ca o sangerare
- pornind tot iureșul și toată năvala sangelui tanăr spre sensul unic al unui sentiment mult prea intens,
- aşa cum se stipuleaza în testamentul încheiat cu sangele mareţiei de a fi Una cu Totul.
- unui suflet sangeriu
- le are in sagnele lui, le traieste si le aplica in mod nemijlocit si concret
- prin sangele lui se scurge speranta unei
- sangele ce-i curge in vene adaposteste o filozofie
- întreruperea acestui lanţ cauzal care menţine o undă electromagnetică trebuincioasa in fluidizarea sangelui
- Tu eşti singura carte care conteaza. Trebuie doar sa extragi din fiecare pagina a vieţii tale un moment de neuitat şi sa-l nuanţezi în culoarea sangelui care împodobeşte petalele unui trandafir.
- curge sangele unei culori numita luminozitate
- amestecat cu miroul si mai dulce, si mai putred al sangelui
- Ca si cum caldura trupului i s-ar fi scurs încet, prin piele, ca si cum sangele lui ar fi vrut sa se sprijine de ceva ce nu era acolo si se prabusea mereu, mereu, într-un gol.
- Flacara dragostei - focul iubirii de la Saint Elmo - stralucirea, sprintena lumina a sangelui - cineva stia lucrul acesta si
- perceptie rastalmacita si aruncata febril in obiectul artei asemeni sangelui izvorat din ura.
- Arcul de triumf. Ea zambi. El îi cuprinse umerii cu braţul. Ea se rezemă de dansul. Simţea că ceva s-a deschis în el şi se răspandea, cald, bland, mangaietor, ceva care îl trăgea în jos cu nenumărate maini, şi-l făcea să nu poată sta în picioarele ce se clătinau, în loc să uite şi să meargă pe jos, cedand chemării sangelui, chemarea de dincolo de milenii, cand nu existau creier şi ganduri, suferinţă şi îndoială, ci numai fericire oarbă şi sange.
- O simţeam ca pe o gheară înfiptă în inimă. A
- Focul sângelui se stinge odată cu răcirea inimii.
- Pe neaşteptate i-am putut simţi sângele. Urcă şi urca, dar era mai mult decât atât, era viaţă, de o mie de ori blestemată şi binecuvântată, de atâtea ori pierdută şi tot de atâtea ori redobândită
- Finalul a fost neașteptat și șocant, cu un deznodământ sângeros care te poate surprinde prin intensitatea sa și prin modul în care contrastează cu restul narațiunii.
- Ce fusese oare? O cale ferata plina de sange, de sange curgand, o goana nebuna intr-o seara de vara.
- urmarit de calaii uni regim sangeros ce legalizase omorul.
- sa intorci roata, pentru a impinge lumea dincolo de sange si de sfaramaturi
- să ma alătur jocului lor ciudat, sangeros de viu.
- prin el curge sange de escroc
Sign up for free to join this conversation on GitHub. Already have an account? Sign in to comment